Curtea de Apel Suceava

art. 34 din O.U.G. nr. 83/ 12 decembrie 2014, art. 15, alin. (2) din OUG nr. 57/2015 și art. 13, alin. (2) din OUG nr. 99/2016, reprezentând un procent de 5% (pentru hotărârile devenite executorii în cursul anului 2016), respectiv de 10% (pentru hotărârile devenite executorii în cursul anului 2015) și de 25% (pentru hotărârile devenite executorii în cursul anului 2014) din sumele datorate salariaților cu titlu de daune interese moratorii sub forma dobânzii legale, recunoscute prin titluri executorii.

La Titlul XIII – „Active nefinanciare” - au fost efectuate plăți în sumă totală de 321.434,19 lei, din care: 219.147,92 lei reprezentând cheltuieli aferente obiectivului nou de investiţie „Sediu Judecătorie Rădăuți” (28.999,20 lei – studii de teren; 3.213,44 lei – obținere avize, acorduri, autorizații; 186.935,28 lei – proiectare și inginerie) și 102.286,27 lei reprezentând mijloace fixe achiziționate, din care: 21.783,67 lei - 1 server pentru arhivarea electronică a dosarelor, 5.997,60 lei - 1 firewall hardware Fortigate 90d, 11.919,60 lei - 1 echipament multifuncțional 5335 Sangon, 24.294,17 lei - 9 stații de lucru, 38.291,23 lei - 26 licențe MS Office Standard și o licență SQL Server arhivare electronică dosare.

De asemenea, în cursul anului 2016 s-a primit prin transfer gratuit de la Ministerul Justiţiei 1 server tip I în valoare de 16.516,80 lei.

În perioada 14 decembrie 2016 – 30 decembrie 2016, s-a efectuat inventarierea anuală a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii existente în patrimoniul Curţii de Apel Suceava (cu excepția fondului de carte din biblioteca instanței, care a fost inventariat în perioada 06.01 – 15.01.2016, odată cu predarea gestiunii de către doamna Corduneanu Rodica și primirea acesteia de către doamna Fodor Doina), cu respectarea dispoziţiilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, ale Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi în baza Procedurii operaţionale privind efectuarea inventarierii patrimoniului, aprobată de ordonatorul de credite. În urma confruntării datelor scriptice cu cele faptice, nu s-au constatat diferenţe, plusuri sau minusuri, la inventariere.

În aplicarea dispozițiilor Ordinului nr. 221/2015 al ministrului finanțelor publice şi a metodologiei de lucru transmisă de Ministerul Justiţiei cu adresa nr. 83845/14.10.2015, mijloacele fixe amortizate integral la data de 31.12.2016, având o valoare de inventar mai mică de 2.500 lei , au fost reevaluate și înregistrate în categoria materialelor de natura obiectelor de inventar la valoarea lor justă stabilită de comisia de inventariere.

În cursul anului 2016 au fost realizate venituri la bugetul de stat în sumă totală de 80.332 lei, din care: 31.560 lei la capitolul „Venituri din amenzi judiciare şi din cheltuieli judiciare avansate de stat” și 48.772 lei la capitolul „Venituri din finanţarea anilor precedenţi”.

La capitolul „Venituri din taxe concurs” s-a realizat suma de 27.850 lei care a rămas la dispoziția Curții de Apel Suceava și din care s-au efectuat cheltuieli în cuantum de 27.321 lei pentru organizarea a șapte concursuri de ocupare a unor posturi vacante de personal auxiliar de specialitate (25.635 lei pentru plata membrilor comisiilor de concurs și de soluționare a contestațiilor și 1.686 lei pentru plata anunțurilor de concurs).

Referitor la Programul de investiţii publice:

Din punct de vedere tehnico-economic, situația instanțelor arondate Curții de Apel Suceava poate fi considerată bună, dat fiind faptul că majoritatea imobilelor au fost supuse unor ample lucrări de reabilitare (consolidare, refuncționalizare, extindere și amenajare), excepție făcând imobilul Judecătoriei Rădăuți, aflată în circumscripția Tribunalului Suceava.

Judecătoria Rădăuți își desfășoară activitatea într-un imobil datat la anul 1860, are un regim de înălţime de P+1. Judecătoria ocupă etajul I al clădirii şi o mică parte din parter (cca 80mp). Restul spaţiilor de la parterul imobilului sunt ocupate de Muzeul Etnografic Bucovina şi de mai mulţi investitori privaţi. Având în vedere vechimea construcţiei şi faptul că aceasta nu a avut, iniţial, destinaţia de sediu de instanţă, în anul 1998 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice. Deşi rezultatul expertizei arată că imobilul prezintă un grad ridicat de risc seismic, până în prezent, în acest sediu nu s-au executat decât mici intervenţii de întreţinere curentă, din cauza refuzului celorlalţi utilizatori ai spaţiilor din clădire de a participa la finanţarea lucrărilor de intervenţie pentru punerea în siguranţă a clădirii. Imobilul este într-o stare avansată de degradare, atât la structură, cât şi la tâmplăria interioară şi exterioară, la învelitoarea din ţiglă, la instalaţiile sanitare, de paratonieră, de apă-canal, instalaţiile electrice, iar compartimentarea actuală nu corespunde cerinţelor de funcţionare specifice unei instanţe, întrucât nu asigură separarea celor trei fluxuri de circulaţie.

În anul 2008 s-a luat decizia realizării unui sediu nou, modern și funcțional pentru Judecătoria Rădăuți, pe un teren în suprafaţă de 2.228,5 m.p. situat în strada Piaţa Unirii colţ cu str. Sf. Dumitru, în spatele Primăriei municipiului Rădăuţi. Terenul se află în domeniul privat al municipiului Rădăuţi şi în folosinţa gratuită a Curţii de Apel Suceava pe o perioadă de 99 ani, conform Hotărârii Consiliului Local al mun. Rădăuţi nr. 75 din 31 iulie 2008.Deși indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de ministrul justiției încă din 23.01.2012, obiectivul a fost inclus în Programul de investiţii publice abia în anul 2016, astfel că, în cursul anului trecut, s-a elaborat Proiectul tehnic, s-a obținut autorizația de construire și s-a derulat procedura simplificată de achiziție publică pentru atribuirea contractului de execuție de lucrări. În prezent, se află în curs de soluționare la C.N.S.C. contestațiile formulate pe cale administrativ-jurisdicțională de doi dintre cei patru participanți la procedură.

Construcţia va avea regimul de înălţime Ds+P+3E, suprafaţa construită de 1.100 mp şi suprafaţa desfăşurată de 3.904 m.p. Instanţa va dispune de 3 săli de şedinţe (1 mare + 2 medii), 1 cameră de consiliu, 2 arhive curente civil/penal, o registratură, o arhivă permanentă în suprafaţă de peste 200 m.p., un grup arest conform cerinţelor actuale, 2 birouri pentru executări civile şi penale, birouri pentru conducere, birouri pentru judecători şi personalul auxiliar, alte spaţii pentru public şi personalul instanţei şi alte spaţii anexă necesare funcţionării clădirii. Valoarea totală aprobată a investiției este de 23.592,57 mii lei, respectiv 5.276,33 mii EURO inclusiv TVA, în preţuri valabile la data de 01.04.2016, iar durata estimată a execuţiei este de 24 luni.

Ca urmare a insuficienţei spaţiilor cu destinaţia de birouri personal şi săli de judecată în actuala clădire care asigură funcţionarea celor trei instanţe din municipiul Suceava (Curtea de Apel, Tribunalul şi Judecătoria), s-a identificat necesitatea realizării unui sediu nou pentru Judecătoria Suceava. Noul obiectiv este cuprins în Programul național de investiții care a fost demarat de Ministerul Justiției în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, conform Memorandumului adoptat în ședința Guvernului din data de 10 decembrie 2014 și va fi amplasat pe un teren în suprafață de 6.600 m.p., situat în municipiul Suceava, B-dul George Enescu f.n., pus la dispoziție de Primăria municipiului Suceava.

V. DATE STATISTICE PRIVIND COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ
Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus asumarea a numeroase angajamente, între care sporirea eficienţei actului de justiţie, reducerea duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de soluţionare a cauzelor.

Cadrul legal intracomunitar îl constituie Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) de la Lisabona din 2007, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, conform căruia Uniunea Europeană constituie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme de drept şi tradiţii juridice ale statelor membre.

Pentru o bună funcţionare a acestui Spaţiu, TFUE arată că:

- Uniunea asigură absenţa controalelor asupra persoanelor la frontierele interne şi dezvoltă o politică comună în domeniul dreptului de azil, al imigrării şi al controlului la frontierele externe care este întemeiată pe solidaritatea între statele membre şi care este echitabilă faţă de resortisanţii ţărilor terţe.

- Uniunea acţionează pentru a asigura un înalt nivel de securitate prin măsuri de prevenire a criminalităţii, a rasismului şi a xenofobiei, precum şi de combatere a acestora, prin măsuri de coordonare şi de cooperare între autorităţile poliţieneşti şi judiciare şi alte autorităţi competente, precum şi prin recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare în materie penală şi, după caz, prin apropierea legislaţiilor penale.

- Uniunea facilitează accesul la justiţie, în special pe baza principiului recunoaşterii reciproce a deciziilor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă.

Statele membre au libertatea de a organiza între ele şi sub autoritatea lor forme de cooperare şi de coordonare pe care le consideră oportune, între serviciile competente ale administraţiilor acestora care răspund de asigurarea securităţii naţionale.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională în materie penală, aceasta cuprinde: asistenţa judiciară, extrădarea, transferarea persoanelor condamnate, transferul de proceduri, recunoaşterea hotărârilor.

Asistenţa judiciară în materie penală se solicită de autorităţile judiciare competente din statul solicitant şi se acordă de autorităţile judiciare din statul solicitat.

În cadrul spaţiului judiciar comun al Uniunii Europene, cooperarea judiciară se desfăşoară în temeiul unor instrumente comunitare care au la bază principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce.

În relaţia cu statele membre UE, magistraţii români aplică instrumentele UE bazate pe comunicarea directă între autorităţile judiciare. Astfel, de la 1 decembrie 2007, în temeiul Convenţiei UE de asistenţă judiciară din 29 mai 2000, cererile de asistenţă judiciară privind comisiile rogatorii şi comunicările de acte sunt transmise direct autorităţii judiciare solicitate. De asemenea, de la 1 ianuarie 2007, procedurile formale de extrădare au fost înlocuite cu procedurile de predare în baza unui mandat european de arestare, emis în aplicarea deciziei-cadru a Consiliului nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 (cu excepţia situaţiilor tranzitorii, în care continuă să se aplice tratatele de extrădare). 

În relaţia cu statele membre UE, rolul Ministerului Justiţiei, ca autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală se schimbă, principala atribuţie rămânând aceea de a asista şi sprijini, inclusiv prin intermediul punctelor naţionale de contact pentru RJE / EJN contactul direct între autorităţile judiciare române şi cele din statele membre UE, spre deosebire de atribuţiile autorităţii centrale în relaţia cu statele nemembre UE, care includ, între altele, efectuarea controlului de regularitate internaţională şi transmiterea/ primirea cererilor. În relaţia cu statele membre UE pentru anumite forme de cooperare (transferarea persoanelor condamnate, supravegherea transfrontalieră, urmărirea transfrontalieră), autoritatea centrală – Ministerul Justiţiei sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după caz, îşi păstrează rolul pe care îl are în relaţia cu statele terţe. Totodată, o bază de date privind mandatele europene de arestare se creează la nivelul Ministerului Justiţiei, căruia autorităţile judiciare române, emitente sau de executare trebuie să îi comunice toate mandatele europene de arestare emise sau executate.

În materie civilă, legea-cadru în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie civilă şi comercială este Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, cu modificările şi completările ulterioare şi se referă la ansamblul procedurilor de cooperare între autorităţile judiciare române şi străine în vederea soluţionării unui litigiu, pe tot parcursul desfăşurării acestuia. Autorităţile române abilitate cu aplicarea acestei legi sunt Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti.

Legea nr.189/2003 reglementează condiţiile în care se efectuează comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din străinătate; acte judiciare care se emit pe parcursul soluţionării unui proces civil sau comercial; cereri de chemare în judecată, citaţii, hotărâri, cereri privind căile de atac şi alte asemenea comunicări; acte extrajudiciare care nu emană de la instanţele judecătoreşti, însă pot fi folosite în cadrul unui proces civil sau comercial; obţinerea de probe prin comisii rogatorii internaţionale (audieri de martori sau alte persoane implicate, obţinerea de documente, efectuarea de expertize, realizarea unei anchete sau procurarea unor alte acte ori informaţii necesare pentru soluţionarea unui caz determinat; transmiterea/obţinerea de informaţii asupra dreptului străin; accesul la justiţie al străinului.

În materie penală, în cadrul spaţiului judiciar comun al Uniunii Europene, cooperarea judiciară se desfăşoară în temeiul unor instrumente comunitare care au la bază principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce.

Legea română - cadru în domeniu este Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată prin Legea nr. 224/2006 şi Legea nr. 300/2013.

În relaţia cu statele membre UE, magistraţii români aplică instrumentele UE bazate pe comunicarea directă între autorităţile judiciare. Astfel, de la 1 decembrie 2007, în temeiul Convenţiei UE de asistenţă judiciară din 29 mai 2000, cererile de asistenţă judiciară privind comisiile rogatorii şi comunicările de acte vor putea fi transmise direct autorităţii judiciare solicitate. De asemenea, de la 1 ianuarie 2007, procedurile formale de extrădare au fost înlocuite cu procedurile de predare în baza unui mandat european de arestare, emis în aplicarea deciziei-cadru a Consiliului nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 (cu excepţia situaţiilor tranzitorii, în care continuă să se aplice tratatele de extrădare).

În cursul anului 2016 s-au primit 5 cereri de comisie rogatorie (audieri martori prin videoconferinţă), au fost primite spre executare un număr de 31 mandate europene de arestare, din care au fost admise un număr de 28 de mandate. De asemenea, au fost primite 19 cereri de recunoaștere și executare hotărâri străine.

Nu s-au identificat probleme în ceea ce priveşte emiterea/ executarea mandatelor europene de arestare/cererilor de extrădare emise de instanţele judecătoreşti din jurisdicţia Curţii de Apel Suceava în domeniul cooperării juridice şi judiciare internaţionale.

Relativ la cererile de recunoaștere și executare hotărâri străine, înapoierea către prezenta instanță a dovezilor de comunicare a hotărârii de către autoritățile străine s-a realizat după un interval mare de la data pronunțării acestora, aspect ce a condus la imposibilitatea emiterii mandatelor, hotărârile nefiind definitive. În unele cazuri, datorită timpului scurs de la înaintarea hotărârilor și până la primirea dovezilor, unele state și-au retras certificatele emise, ca urmare a punerii în libertate a persoanelor condamnate.

De asemenea, în ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, nu au fost înregistrate dificultăţi referitoare la comunicarea, respectiv primirea cererilor şi a procedurilor.

VI. CONCLUZII
Subsumat scopurilor propuse prin strategiile de reformă şi dezvoltare a sistemului judiciar în ansamblul său, în contextul unei planificări strategice, obiectivul general al instanțelor din circumscripția Curţii de Apel Suceava a fost cel de a asigura eficienţa și calitatea actului de justiție desfășurat în instanțe, dar și de a crește gradul de încredere al populației și justițiabililor în aces act de justiție.

În contextul planificării operaţionale, au fost urmate două direcţii de acţiune, respectiv:

1. asigurarea eficienţei actului de justiţie, prin raportare la indicatorii de performanţă specifici activităţii de înfăptuire a justiţiei, ceea ce implică luarea în considerare a „formulei eficienţei”, respectiv a raportului dintre suma dosarelor soluţionate (în funcţie şi de complexitatea lor) şi suma dosarelor primite spre soluţionare şi adoptarea unor măsuri care să asigure echilibrul între volumul de activitate şi schemele de personal disponibile;

2. asigurarea calităţii actului de justiţie, care implică dincolo de pregătirea profesională a personalului şi consolidarea integrităţii, a transparenţei actului de justiţie şi o comunicare şi colaborare interinstituţională eficientă.

Considerăm că datele statistice reliefate anterior oglindesc atât efortul depus de către echipele manageriale de la toate instanţele, de către întreg personalul – judecători şi grefieri deopotrivă – dar şi angajamentul lor în asumarea obiectivelor generale ale instanţelor şi realizarea acestora.

Un alt obiectiv al managementul în anul 2016 l-a constituit reducerea duratei procedurilor judiciare, obiectiv asumat de managerii de la toate instanţele.

Având în vedere faptul că durata medie de soluţionare a cauzelor, incluzând atât perioada regularizării cererii introductive cât şi perioada de redactare a hotărârii a fost în medie de 120 zile la Curtea de Apel Suceava, de 138 zile la Tribunalul Suceava, 157 zile la Tribunalul Botoșani și de 124 zile la nivelul judecătoriilor, considerăm că durata de soluționare a cauzelor a fost adusă la un nivel rezonabil la toate instanțele.

În vederea promovării unei imagini pozitive a justiției în exterior, prin creșterea încrederii cetățenilor în justiție ca serviciu public și optimizarea informării publice la nivelul Curții de Apel Suceava a fost efectuat un studi care a vizat în principal explorarea percepției participanților la actul de justiție asupra organizării și funcționării generale a instanțelor din Palatul de Justiție Suceava și asupra calității actului de justiție, cu referire la perioada 2015-2016. Scopul acestui studiu îl reprezintă

În vederea atingerii obiectivelor propuse, s-a realizat un sondaj de opinie pe bază de chestionar ce a cuprins o evaluare atât din perspectiva participanţilor interni la actul de justiţie (personalul din cadrul instanţelor, procurori, avocaţi), cât şi din perspectiva participanţilor externi (justiţiabili, reprezentanţi mass-media). Au fost luate în considerare câteva dimensiuni relevante, precum organizarea şi funcţionarea la nivel general şi la nivel specific a instanţelor, aspecte legate de atitudinea şi comportamentul judecătorilor şi personalului auxiliar pe durata desfăşurării şedinţelor de judecată, aspecte legate de activitatea de informare și promovare a instanțelor în exterior. Au mai fost solicitate din partea participanților la studiu sugestii cu privire la modalități de îmbunătățire a activității instanțelor și a optimizării gradului de informare publică.

În interpretarea rezultatelor s-a avut în vedere că există o diferență semnificativă între percepție și experiență – în general (din auzite) oamenii au o părere despre justiție, iar în particular (din propriul contact cu justiția) au o altă părere, iar din acest punct de vedere rezultatele acestui studiu sunt îmbucurătoare: dat fiind faptul că statistic în ultimul deceniu încrederea populației în justiția din România se situează între 20% și 28%, rezultatele prezentului studiu arată totuși o încredere mare în justiție atât pe plan local, cât și o încredere mare în sistemul judiciar național. Se poate spune că justiția suceveană se caracterizează printr-un nivel crescut de mulțumire a justițiabililor atât față de organizarea și funcționarea acesteia, cât și asupra atitudinii și comportamentului personalului instanțelor. Acest lucru poate însemna faptul că cei care au contact efectiv cu justiția își exprimă părerea mult mai realist în legătură cu aceasta, ceea ce susține necesitatea și utilitatea efectuării periodice a unor sondaje de opinie în rândul justițiabililor. În mod deosebit, ei sunt foarte mulțumiți de activitatea birourilor de relații cu publicul și de programul de lucru cu publicul (Birourile de Arhivă - Registratură, Biroul de Expertize tehnice, judiciare și contabile, Biroul de Informare și Relații cu publicul): personalul este respectuos și amabil, justițiabilii își pot consulta dosarul și beneficiază de informațiile ori documentele solicitate în baza prevederilor legale și au parte de o informare corectă, în actualitate cu legile și prevederile legale aflate în vigoare, programul asigură consultarea în condiții optime a dosarelor, formularea cererilor, furnizarea informațiilor necesare. Justițiabilii mai sunt mulțumiți de accesul către sălile de judecată (se poate face ușor, persoanele se pot orienta cu ușurință în sediul Palatului de Justiție), de organizarea la sălile de judecată (ședințele de judecată se desfășoară după programul afișat, listele publice afișate la sălile de judecată sunt accesibile, bine plasate și pe înțelesul tuturor) și de modul în care sunt redactate hotărârile (într-un mod clar, cu un limbaj accesibil). Atitudinea și comportamentul personalului instanțelor, calitatea profesională a judecătorilor și grefierilor, organizarea instituțională sunt cele mai importante aspecte pozitive pe care justițiabilii le-au remarcat la instanțele sucevene. Cu referire la desfășurării ședințelor de judecată, justițiabilii sunt foarte mulțumiți de amabilitatea și respectul de care dau dovadă grefierii de ședință, de faptul că judecătorii s-au adresat părților într-un limbaj accesibil și au dat dovadă de imparțialitate și neutralitate.

Rezultatele acestui studiu pun în evidență, desigur, și o serie de aspecte problematice sau dificultăți cu care se confruntă participanții la actul de justiție. Așa cum era de așteptat, aceste aspecte se referă în cea mai mare parte la perioadele de timp mult prea îndelungate implicate în soluționarea proceselor (timpul alocat de instanțe pentru analizarea unui dosar, durata prea mare de soluționare a cauzelor, intervalele lungi de așteptare dintre termenele de judecată). Cei care au participat la ședințele de judecată au o nemulțumire în ceea ce privește măsura în care ei au simțit că judecătorii au înțeles cu adevărat tot ce au avut ei de spus și de modul în care judecătorii au permis tuturor părților implicate în proces să își exprime opinia. Sunt și justițiabili care pun la îndoială integritatea și profesionalismul personalului instanțelor. În ceea ce privește aceste aspecte negative cu care este asociată justiția (corupție, nerespectarea legii, neacordarea drepturilor), trebuie să se țină cont de faptul că marea majoritate a celor care fac astfel de afirmații sunt persoane care nu s-au confruntat cu astfel de situații, însă există tendința de a proiecta o imagine negativă asupra unei situații nefavorabile (de exemplu un justițiabil poate fi influențat în conturarea imaginii sale despre justiție de starea sa emoțională - există posibilitatea ca unii să fi fost foarte afectaţi emoţional în urma experienţei lor în instanţă ori să fi pierdut un proces după o perioadă îndelungată de timp şi prin urmare să fi apărut tendinţa de a face, chiar şi inconştient, asocieri negative cu privire la serviciul instanţei ori să generalizeze latura negativă a percepţiei naţionale asupra justiţiei) ori de a prelua informațiile care circulă cu privire la justiție în mass-media.

Cu toate acestea, expectanța justițiabililor față de sistemul judiciar se îndreaptă în mod deosebit către înfăptuirea unei justiții corecte: speranța în integritatea și profesionalismul magistraților, încrederea într-o hotărâre dreaptă, corectă, legală, nu neapărat favorabilă.

Este de dorit existența unui interes constant de îmbunătățire a percepției cetățenilor asupra activității instanțelor pe plan local, prin promovarea eficienței și calității actului de justiție, prin derularea unor acțiuni cu conținut educativ-formativ pentru populație, prin optimizarea modalităților de comunicare dintre justiție și populație, prin identificarea elementelor ce pot susține o imagine pozitivă a justiției în ochii justițiabililor, prin continuarea și optimizarea sistemului de evaluare a feedback-ului extern.

Desigur că justiția, prin funcția socială pe care o îndeplinește, are la dispoziție mai puține mijloace prin care să își construiască o imagine pozitivă și să devină o prezență favorabilă constantă în rândul cetățenilor, însă trebuie ținut cont de faptul că în lipsa unor informații pertinente despre sistemul judiciar, preluând din diverse medii clișee negative cu privire la acesta ori având poate o experiență negativă în contact cu justiția, oamenii vor avea mereu tendința de a proiecta o imagine negativă asupra acesteia și vor manifesta o încredere mai redusă în această putere a statului. De asemenea, un aspect care a fost evidențiat și de acest studiu, ceea ce contribuie într-o foarte mare măsură la imaginea pe care oamenii o au față de sistemul judiciar este bagajul de cunoștințe juridice. Pot fi astfel valorificate, pentru o mai bună interacțiune dintre instanțe și populație, canale de comunicare prin portalul instanțelor de judecată, prin purtătorii de cuvânt ai instanțelor, prin asociațiile profesionale ale magistraților, prin realizarea unor proiecte de comunicare de către instanțe, toate acestea având drept scop transmiterea și preluarea informațiilor către și de la cetățeni. În acest mod poate fi sporită încrederea populației în justiție și îmbunătățită imaginea acesteia în rândul opiniei publice.