Curtea de Conturi a Republicii Moldova

SINTEZĂ

Pentru consolidarea relațiilor cu UE, în anul 2011, RM și-a stabilit obiective strategice ambițioase de lungă durată, în scopul edificării unui sector al justiției modern, accesibil, eficient, independent, transparent și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremația legii și respectarea dreptului omului și să contribuie la asigurarea încrederii societății în actul de justiție.

Astfel, Curtea de Conturi și-a propus efectuarea auditului performanței privind implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, în vederea evaluării progresului înregistrat în implementarea SRSJ și determinării faptului dacă actorii-cheie au întreprins acțiuni coerente și adecvate, care să contribuie în mod eficient și eficace la atingerea rezultatelor scontate. În acest sens, scopul primordial al acțiunii de audit a constat în determinarea nivelului de realizare a acțiunilor prevăzute în SRSJ, precum și a faptului dacă mijloacele financiare destinate implementării SRSJ au fost utilizate rațional și eficient pentru realizarea obiectivelor trasate.

Cele mai importante realizări obținute urmare implementării SRSJ, în perioada 2011-2016 (semestrul I), potrivit rapoartelor grupurilor de lucru sectoriale, sunt:

• 
  adoptarea Legii cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești¹;
  
• 
  elaborarea și aprobarea cadrului legal privind majorarea substanțială a salariilor actorilor din sectorul justiției²;
  
• 
  elaborarea și aplicarea noilor proceduri de selectare, numire, promovare și evaluare a performanțelor judecătorilor³;
  
• 
  punerea în aplicare a mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor⁴;
  
• 
  revizuirea imunității penale și contravenționale a judecătorilor în vederea precizării și limitării acesteia⁵;
  
• 
  unificarea mecanismului de finanțare a sistemului judecătoresc⁶;
  
• 
  instituirea funcției de asistent judiciar⁷;
  
• 
  adoptarea noii Legi a Procuraturii⁸;
  
• 
  revizuirea procedurii de numire a Procurorului General;
  
• 
  reformarea instituțională a Centrului Național Anticorupție⁹;
  
• 
  reformarea instituțională a Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsmanul)¹⁰.
  

Deși în rapoartele privind gradul de implementare a SRSJ se menționează că s-au înregistrat progrese semnificative în reformarea sectorului justiției, totuși, atingerea rezultatelor așteptate este limitată în anumite domenii specifice de intervenție. Nerealizarea integrală a indicatorilor de rezultat, în special, care țin de reformarea Procuraturii, în anul 2014, a condiționat diminuarea volumului debursărilor din partea UE cu 1,8 mil. euro (12%) din valoarea estimată de 15,0 mil. euro.

Astfel, misiunea de audit a identificat și a constatat un cumul de factori care afectează, implicit tergiversează realizarea obiectivelor asumate de autorități în domeniul reformării sectorului justiției, printre care: neimplementarea acțiunilor în termenele stabilite, ineficiența activităților instituțiilor responsabile, precum și neasigurarea unui management eficient în gestionarea banului public. În consecință, se atestă premise reale pentru utilizarea neconformă, ineficientă și ineficace a resurselor alocate acestui sector în valoare totală de 135,9 mil.lei, ce reprezintă 41,5% din valoarea supusă auditării (327,6 mil.lei), și anume:

• 
  estimarea superficială a costurilor SRSJ, fapt ce împiedică evaluarea obiectivă și critică a impactului scontat;
  
• 
  nu au fost evaluate direcțiile-țintă care duc la atingerea celor 3 ,,E”: economie, eficiență și eficacitate;
  
• 
  fluctuația înaltă a personalului implicit a afectat exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor delegate secretarilor și membrilor Grupurilor de lucru sectoriale privind coordonarea și implementarea SRSJ;
  
• 
  nemodificarea Planului de acțiuni pentru ajustarea acestuia la cerințele necesare;
  
• 
  nerespectarea principiului de transparență la alocarea mijloacelor financiare destinate implementării SRSJ de către Grupul de lucru pentru repartizarea mijloacelor financiare;
  
• 
  estimarea incorectă și neprioritizarea unor activități stringent necesare au generat stocarea timp de circa 3 ani a unor bunuri achiziționate în valoare totală de 10,6 mil.lei;
  
• 
  admiterea de către factorii de decizie a utilizării ineficiente și ineficace a mijloacelor financiare și a bunurilor achiziționate în valoare de 0,5 mil.lei;
  
• 
  redirecționarea la discreția factorilor de decizie a alocațiilor financiare din contul acțiunilor prestabilite în SRSJ, în valoare totală de 42,0 mil.lei;
  
• 
  utilizarea nejustificată a mijloacelor financiare pentru investiții capitale în sumă de 79,9 mil.lei în cadrul instanțelor judecătorești supuse optimizării, concluzia auditului bazându-se pe evaluările aferente, în lipsa priorităților de sistem;
  
• 
  amenajarea spațiilor de audiat copii efectuată în lipsa unui plan investițional între instituțiile implicate în acest proces a generat utilizarea nejudicioasă și ineficientă a mijloacelor în valoare integrală de 2,9 mil.lei.
  

Cu toate asigurările autorităților de resort responsabile de gestiunea proiectului de reformă judiciară, trebuie de reținut atenția asupra faptului că UE și societatea civilă au sensibilizat de fiecare dată instituțiile statului asupra derapajelor și impedimentelor atestate în implementarea reformei. Conform angajamentelor asumate de către guvernarea RM pe plan extern în raport cu UE, instituțiile statului abilitate cu prerogativele de rigoare urmau să asigure un sistem judiciar funcțional și independent, ce reprezintă un indicator al devotamentului statului față de aspirațiile integrării europene, prin implementarea punctuală și cuprinzătoare a obiectivelor stipulate în SRSJ.

Ținând cont de faptul că gradul de realizare a acțiunilor, raportat de către MJ, a fost executat la un nivel de 80%¹¹, la momentul efectuării auditului, este prematur de a evalua eficacitatea, precum și potențialele efecte ale reformării sectorului justiției.

În baza constatărilor, Curtea de Conturi a formulat principalele recomandări, menite să remedieze problemele identificate de către audit în ceea ce privește reformarea sectorului justiției și utilizarea în mod eficient și eficace a mijloacelor destinate implementării SRSJ, pentru o mai bună realizare a obiectivelor prestabilite, și care, de asemenea, vor contribui, în mare parte, la elaborarea noii politici ce vizează continuitatea reformării sectorului justiției. Recomandările înaintate sunt destinate instituțiilor responsabile de implementarea SRSJ, reieșind din sfera auditată și din principalele aspecte abordate în Raportul de audit. Astfel, acestea urmează:

• 
  să asigure buna guvernare de către top managementul instituțional prin instituirea și consolidarea unui sistem eficient de management financiar și control;
  
• 
  să extindă competențele Grupurilor de lucru sectoriale pentru monitorizarea cheltuielilor efective și a rezultatelor obținute în cadrul implementării SRSJ, astfel încât să nu admită utilizarea nejustificată, ineficientă și ineficace a resurselor financiare, precum și să le responsabilizeze pentru exercitarea neconformă a funcțiilor atribuite;
  
• 
  să-și consolideze eforturile în vederea asigurării realizării în mod coerent și eficace a reformei în sectorul justiției;
  
• 
  să întreprindă măsurile de rigoare în vederea remedierii deficiențelor constatate de către audit și să îmbunătățească modul de realizare a obiectivelor prestabilite;
  
• 
  să elaboreze planuri de acțiuni privind implementarea recomandărilor formulate în prezentul Raport de audit.
  

În acest sens, misiunea de audit contează pe faptul că cele menționate în prezentul Raport vor fi utile pentru Parlament, Guvern, Uniunea Europeană, societatea civilă și alți parteneri externi care au contribuit la implementarea SRSJ, având în vedere cunoașterea situației reale ce vizează modul de implementare a SRSJ de către instituțiile implicate, precum și utilizarea resurselor financiare destinate reformării sectorului vizat.