Curtea de Conturi a Republicii Moldova

INTRODUCERE

Funcționarea eficientă a justiției este un element important al societății democratice, iar constituirea unui sistem judiciar independent este un indicator al devotamentului statului față de aspirațiile integrării europene. Încă de la proclamarea independenței şi adoptarea Constituției RM justiția se află în vizorul factorilor de decizie, între timp realizându-se o serie de reforme structurale, instituționale şi legislative. Planul de Acțiuni UE-Republica Moldova a plasat reforma justiției în topul priorităților naționale şi evoluțiile recente demonstrează schimbările care au loc în această direcție.

Adoptarea Legii privind aprobarea Strategiei de reformă a sectorului justiției – un pas important în domeniul reformării sectorului justiției.

Deși pînă în anul 2011 au fost realizate schimbări instituționale esențiale și s-a modificat cadrul legislativ, totuși, aceste transformări nu au oferit activității actorilor din acest sector un nivel calitativ nou și nu au rezultat în consolidarea unui sistem de justiție echitabil, corect și orientat spre necesitățile justițiabililor și prestarea unor servicii calitative și accesibile. Mai mult, nivelul semnificativ redus de încredere a societății în justiție și percepția asupra nivelului avansat al corupției în acest sector au constituit un alt factor determinant al reformării sectorului justiției. Datorită importanței și ținând cont de circumstanțele expuse, pentru crearea unui cadru comun care să acopere toate eforturile și intențiile de reformă a sectorului justiției în RM și asigurarea dezvoltării durabile a sectorului prin acțiuni realiste și concrete, în anul 2011, a fost aprobată Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016¹².

Obiectivul general al SRSJ presupune un set de activități de lungă durată, cu scopul de edificare a unui sector al justiției modern, accesibil, eficient, independent, transparent și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremația legii și respectarea dreptului omului și să contribuie la asigurarea încrederii societății în actul de justiție.

Obiectivele specifice sunt direcționate spre ameliorarea stării efectiv nefaste pe anumite segmente ale domeniului justiției, și anume:

• 
  consolidarea independenței, responsabilității, imparțialității, eficienței și transparenței sistemului judecătoresc;
  
• 
  eficientizarea procesului de investigație prejudiciară în vederea garantării respectării drepturilor omului, asigurării securității fiecărei persoane și diminuării nivelului de criminalitate;
  
• 
  îmbunătățirea cadrului instituțional și a proceselor care asigură accesul efectiv la justiție: asistența juridică eficientă, examinarea cauzelor și executarea hotărârilor judecătorești în termene rezonabile, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului de justiție;
  
• 
  promovarea și implementarea principiului toleranței zero pentru manifestările de corupție în sectorul justiției;
  
• 
  implementarea unor măsuri prin intermediul cărora sectorul justiției ar contribui la crearea unui climat favorabil dezvoltării durabile a economiei;
  
• 
  asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile și politicile juridice;
  
• 
  coordonarea, stabilirea și delimitarea atribuțiilor și responsabilităților actorilor principali din sectorul justiției, asigurarea dialogului intersectorial.
  

Problemele majore ale sectorului justiției au fost divizate pe 7 Piloni, pentru fiecare pilon elaborându-se direcții strategice, domenii specifice de intervenție, termene-limită de realizare, indicatori ai nivelului de implementare, rezultatele scontate, precum și instituțiile responsabile (redate schematic în detaliu în Figura nr.1 și Anexa nr.2 la Raport).

Potrivit cadrului legal¹³, principalele rezultate necesare de a fi atinse urmare implementării SRSJ sunt:

• 
  un sector al justiției echitabil, calitativ, responsabil, cu zero toleranță față de corupție, care ar asigura dezvoltarea durabilă a țării și ar răspunde nevoilor justițiabililor;
  
• 
  un cadru instituțional de coordonare a acțiunilor de reformă și a asistenței partenerilor de dezvoltare în sectorul justiției.
  

Figura nr.1

Pilonii Strategiei de reformă a sectorului justiției



Sursă: Schemă preluată din Legea privind aprobarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016.

Instrumentele elaborate pentru implementarea coerentă a SRSJ

În temeiul Legii nr.231 din 25.11.2011, precum și în scopul creării unor premise suplimentare de siguranță a interpretării corecte a direcțiilor strategice prevăzute de SRSJ, în anul 2012 a fost aprobat Planul de acțiuni pentru implementarea SRSJ¹⁴. Elaborarea Planului de acțiuni a fost dictată de necesitatea de a transforma SRSJ într‐un instrument ușor aplicabil, cu o planificare punctuală, coerentă și detaliată a acțiunilor, per instituție responsabilă de implementarea, stabilirea indicatorilor în baza cărora vor fi monitorizate acțiunile realizate și efectul acestora, precum și de identificarea surselor aferente din bugetul de stat pentru a implementa corespunzător și în întregime reformarea sectorului justiției. Structura Planului de acțiuni este, de asemenea, fundamentată pe cei 7 Piloni, în cadrul cărora este prevăzută implementarea a 489 de acțiuni de către circa 41 de instituții responsabile.

Responsabilitatea pentru implementarea SRSJ aparține tuturor instituțiilor responsabile identificate în aceasta. Totodată, pentru a asigura implementarea coerentă a SRSJ, a fost creat un mecanism de monitorizare a implementării acesteia, format din 7 grupuri de lucru, pentru fiecare pilon separat, inclusiv al 7-lea grup de lucru având și rolul de coordonare a implementării SRSJ. Mecanismul de monitorizare a implementării SRSJ este prezentat schematic în Figura nr.2.

Figura nr.2

Mecanismul de monitorizare a implementării SRSJ



Notă: GL – grup de lucru.

Sursă: Schemă elaborată de către echipa de audit în baza Metodologiei de monitorizare a implementării SRSJ.

În plus, evaluarea periodică a procesului de implementare a SRSJ și gradului de realizare a obiectivelor în baza informației colectate și sistematizate de către MJ se efectuează de către Consiliul național pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept¹⁵, care este format din Președintele RM, funcționari publici de nivel înalt de la toate instituțiile de drept din RM și reprezentanți ai societății civile și științifice.

În scopul implementării direcțiilor specifice de intervenție, în anul 2012, MJ a aprobat cadrul regulator intern, care stabilește modul de realizare a procesului de monitorizare a implementării SRSJ¹⁶, precum și procedurile de formare şi de organizare a activității Grupurilor de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea implementării acesteia¹⁷. Funcțiile Grupurilor de lucru pentru coordonarea și monitorizarea implementării SRSJ sunt redate în Anexa nr.3 la Raport. Ulterior, în anul 2013, MJ a instituit Grupul de lucru pentru repartizarea mijloacelor financiare în vederea realizării Planului de acțiuni pentru SRSJ, care are drept scop analiza solicitărilor parvenite de la instituțiile responsabile și determinarea acțiunilor prioritare și alocarea optimă a resurselor financiare destinate implementării SRSJ.

Suportul financiar acordat pentru implementarea reformei justiției

Deși Legea privind aprobarea SRSJ a fost adoptată în anul 2011, susținerea financiară pentru implementarea acesteia a fost acordată spre sfârșitul anului 2013, în baza Acordului de finanțare semnat între Guvernul RM și UE¹⁸. Acesta presupune alocarea a 60,0 mil. euro, dintre care 1,8 mil. euro constituie asistența tehnică complementară sub formă de procurări și servicii, iar 58,2 mil. euro – sub formă de suport bugetar, pentru susținerea SRSJ, întru edificarea unui sistem judiciar accesibil, eficient, independent, transparent şi profesionist, cu înaltă responsabilitate publică, în corespundere cu standardele europene.

Potrivit Acordului de finanțare, debursarea mijloacelor bănești urmează să fie efectuată în 4 tranșe pînă la finele perioadei de implementare a SRSJ. Astfel, prima tranșă este efectuată fără condiționalități, iar tranșele următoare trebuie efectuate în funcție de respectarea indicatorilor de performanță și a condițiilor speciale descrise în anexele Acordului de finanțare. În decursul anilor 2013-2016 (8 luni) au fost debursate mijloace bănești la contul unic trezorerial în sumă totală de 28,2 mil. euro (47%), echivalentul a 506,9 mil.lei, fiind executate 539,5 mil.lei, dintre care 32,6 mil.lei - suplimentate de către Guvernul RM în baza angajamentelor asumate.

O condiție a Acordului de finanțare este crearea unui Comitet de Coordonare, pentru supravegherea programului de sprijin bugetar sectorial și evaluarea progresului reformelor promovate în procesul de implementare a Acordului de finanțare, membrii căruia sunt ministrul justiției și alți factori de decizie din cadrul ministerelor-cheie de resort și ai instituțiilor implicate nemijlocit în implementarea programului respectiv, precum și reprezentanți ai UE. În acest sens, auditul a constatat că Comitetul nominalizat a fost creat în luna august 2014.