glumiţă, ţărişoară etc. “D.V., care a avut şi poate mai are în această ţărişoară firme” (AcCaţ 1, 2001); "atitudinea ministrului (...), facilă, cu glumiţe nesărate" (EZ 3363, 2003, 3)
glumiţă, ţărişoară etc. “D.V., care a avut şi poate mai are în această ţărişoară firme” (AcCaţ 1, 2001); "atitudinea ministrului (...), facilă, cu glumiţe nesărate" (EZ 3363, 2003, 3)
- augmentative – viloi
- sufixul suplimentar –esc (americănesc)
- derivate cu contrast stilistic sau semantic între temă şi sufix (-ism, ist)
- substantivizarea supinului/inf. de la locuţiuni şi expresii familiare (datul la gioale)
- antonomaza (nume de persoane articulate, la pl. etc.)
* contrast între stabilitatea trăsăturii – presupusă de derivare – şi efemeritatea situaţiei
c) “devalorizarea” apreciativelor – mai ales în contextul unor acţiuni negative
c) “devalorizarea” apreciativelor – mai ales în contextul unor acţiuni negative
„De ce guvernul Tariceanu nu e mai breaz ca guvernul Nastase” (catastif.com)
- loc. adv.
cu brio, cu succes... : “moţiunea a căzut cu brio” (roportal.ro); “Lazăr Comănescu a picat cu brio la examenul de comunicare publică”(antena3.ro)
"Observ, în schimb, o mârlănie a discursului care şi-a făcut timid loc peForum, şi a fost dezvoltată cu succes de către participanţi, până a ajuns să fie norma" (FRL - 8.03.2002)
d) sintagmatic: adăugarea unui modificator (atribut) tip
e) clişee-figuri: scos de la naftalină, în propria ogradă...
Forme de distanţare enunţiativă
Forme de distanţare enunţiativă
a) vagul, aproximarea
- ambiguitate ironică, neasumare, insinuare
- subliniat de contrastul semantic cu contextul
cam plecat, oarecum însurat, vag american
- accentuat de caracterul popular (şi/sau învechit)
niscaiva, oarece, oareşce, alde, fo
- „Am niscaiva dubii în privinţa carierei mele de jurnalist”; niscaiva: “se instrumentează niscaiva dosare” (RL 2456, 1998, 1); "mai e nevoie şi de niscaiva muncă" (contrast.20n.com)
- „Consilierii locali au oarece probleme cu cultura”; “mai ştim şi noi oarece”
- “îl susţine, dar are oareşice reţineri”
alde Gigi, alde Videanu
b) formule de distanţare (citaţionale):
- vezi Doamne, cică, pasămite, pesemne, chipurile, măi să fie! vorbă să fie, ei, aş!
- "Reacţia stranie a Partidului Democrat, care, vezi Doamne, nu are nimic de comentat" (EZ 1763, 1998)
- nu-i aşa?
- aşa-zis, aşa numitul, autointitulat
c) convertirea formulelor de politeţe
c) convertirea formulelor de politeţe
- o formă de distanţă
- instabilitate socială (dependenţa de mode)
- posibila falsitate
termenii de politeţe
Şăineanu – deprecierea lor: “Jupân şi chir erau altă dată cele mai înalte titluri de respect, astăzi ele au ajuns o curată bătaie de joc!”
madamă, musiu, cucoană, duduie
nene, tanti
- treaptă mai avansată: folosirea ca denominative: o cucoană, o duduie, un nene
pronumele de politeţe – proces în desfăşurare
matale, mătăluţă
dumnealui, dumneaei, dumneata
“asta e părerea lu’ matale”; “mătăluţă ce mai vrei?” “Sau mataluta te crezi cumva impartitorul justitiei pe pamant ?”
formule: bine mersi, bravos
Argoul
Identitar, criptic, ludic
Argoul e o variantă socială a limbii, prin care un grup sau o categorie mai restrânsă sau mai largă de vorbitori “marginali” îşi marchează coeziunea internă şi diferenţierea faţă de cultura oficială şi faţă de limba standard.
ipostazele curente ale argoului: limbajul lumii interlope, limbajul tinerilor – dar şi cel al comunicării neconvenţionale între egali
Limbaj secret?
limbaj secret pontoarcă, fartiţier, tiră etc.;
limbaj secret pontoarcă, fartiţier, tiră etc.;
limbaj ludic, estetic şi expresiv
a avea pitici pe creier, a pune bila pe cinci, a se da lebădă, împuşcat în aripă etc.
limbaj artificial, construit cu intenţie, cu ajutorul unor procedee convenţionale ?
limbaj artificial, construit cu intenţie, cu ajutorul unor procedee convenţionale ?
- intercalare de silabe suplimentare, citire a cuvintelor de la sfârşit către început, modificare sistematică a sensurilor etc.