Daca vrei sa zbori, Lasa-te purtat de vantul Intelepciunii
Yüklə 334,04 Kb.
|
|
Daca vrei sa zbori, Lasa-te purtat de vantul Intelepciunii Adevaratul Poet nu este acela care scrie versuri,ci acela care face din viata sa o preafrumoasa Poezie.. Adevarul poate fi vazut doar prin ochii Intelepciunii. Minciuna este aidoma unei femei plina de vanitate. Modestia este sora Smereniei. Daca pasarile cerului ciripesc,oamenii de ce-ar tace? Iar daca ele zboara pe intreg cuprinsul orizontului,ei de ce se incapataneaza sa ramana intreaga viata atintiti pe pamantul nisipos al indoielii. De ce n-ar zbura si ei spre Infinit? Intr-una din zile,in timp ce ochii sufletului meu erau tristi din pricina Singuratatii,inima mea zambea. Revoltat in sinea mea,am intrebat-o : „De ce zambesti?” Iar ea mi-a raspuns: „Zambesc,deoarece in inima mea bate Inima Intregului Univers...” Si zicand aceasta,a cazut pe ganduri..Iar eu,m-am adancit si mai mult in Amaraciune,caci nu puteam pricepe cuvintele sale. Cel mai frumos cantec e Tacerea. Poate cineva asculta cum bate inima unui Colibri? Lasati-va purtati de valurile Iubirii! Si nu veti mai dori niciodata sa ajungeti la tarm! Pentru ce doriti sa atingeti cu picioarele voastre nisipul? Pasiti pe norii Cerului! Zburati spre Inaltimile Intelepciunii! Catarati-va pe Muntele Adevarului, si de acolo ,din inaltimi, veti privi cu dispret minciuna! Sarutati o floare si-i veti raspandi parfumul inmiresmat in intreaga natura! Mangaie-ti iubita ,priveste-o in ochii ei suavi si spune-i : Iubita mea,privind in ochii tai,vad Seninul albastru al Cerului! Ascultandu-ti glasul,mi se pare ca aud Cantecul Ingerilor! In tine eu vad Nevazutul si aud Neauzitul! Tie-ti ofer inima mea toata! Ea este a ta in intregime,pentru totdeauna! Tu raspandesti in jur parfumul Fericirii! Tu Esti cea mai dulce Floare,Iubita mea! Cufundati-va in Oceanul Luminii si nu veti mai privi niciodata intunericul noptii. Inotati in Oceanul Desavarsirilor si nu va veti mai murdari niciodata vesmantul. Fii tu o lacrima de-a mea, iubito, si spala-mi obrajii cu-al tau inmiresmat suras. Alunga-ti tristetea de pe chip, Frumoasa mea,si zambeste-i inimii mele! Caci ea te iubeste numai pe tine,Minunea sufletului meu! Iadul inseamna lipsa Lui Dumnezeu in suflet,asa cum intunericul inseamna lipsa Luminii Divine. Cel ce-si uraste aproapele,se uraste de fapt pe sine,iar cel ce-si iubeste aproapele,Il iubeste pe Dumnezeu. Invata ce-i Iubirea,daca vrei sa afli cine esti. Trebuie sa devii lumina pentru a putea vedea Lumina. Trebuie sa devii iubire pentru a intelege Iubirea. Trebuie sa devii inger pentru a-i putea vedea atunci cand sunt langa tine. Ingerii salasluiesc in stralucirea Iubirii si in linistea Intelepciunii. Devino iubire! Da glas intelepciunii din tine! Ca sa inveti sa zbori,invata mai intai sa visezi. Iar ca sa poti visa,inchide portile indoielii si deschide-ti camarile inimii. Daca vrei sa privesti Soarele,fara sa fii orbit de a sa stralucire,inchina-te Lunii. Daca vrei sa asculti Glasul Tacerii,imbraca-te cu Vesmantul Puritatii. Pentru a te face vrednic de Atingerea Dragostei,indragosteste-te de Eternitate! Daca vrei ca toate dorintele ascunse ale inimii tale sa se implineasca,trebuie sa incepi a crede cu desavarsire in Desavarsire,iar ca sa-ti poti duce la indeplinire visele in care ai crezut o viata intreaga,zambeste-i Fericirii si daruieste-i un sarut dulce Nemuririi! In linistea noptii se aude clinchetul Veseliei! Deveniti nebuni de Iubire! Renasteti in Iubire! Deveniti Ghioceii Libertatii si fiti voi primii vestitori ai Primaverii. Readuceti zambetul pe chipurile copiilor! Alungati razboiul din inimi! Vorbiti despre Pace! Daca privesti Cerul,insa mai inainte de aceasta,nu-ti alungi norii negri din suflet,il vei vedea mereu trist si inourat,asemenea inimii sufletului tau. Daca privesti Marea din departare,ti se va parea o simpla apa statatoare.Apropie-te de tarmurile Luminii si Intelepciunii,si vei vedea atunci ce Mare e Oceanul Iubirii Sale. Atunci cand ochii tai sunt tristi,inima-ti plange.Iar atunci cand ochii tai plang de bucurie,inima ta ofera surasul sau Fericirii,iar sufletul tau saruta Mantia Eternitatii! Dincolo de norii intunecosi,Soarele-ti zambeste! Nu exista altceva,mai presus de Frumusete.Poate doar Iubirea.Dar oare,Iubirea,nu este ea insasi Frumusetea,care da culoare ochilor tai,Iubito? Daca nu poti muta muntii din loc,din cauza lipsei tale de Credinta,incearca sa indepartezi zidurile Indoielii cu ajutorul Ingerului Luminii. Daca mergeti la Biserica,dar va intoarceti acasa la fel de posomorati cum ati plecat,inseamna ca nu L-ati intalnit pe Dumnezeu acolo. Va intrebati,de ce...? Iata ,va spun: Pentru ca ati uitat sa-L cautati mai intai,in Templul inimilor voastre. Ati devenit cu totii surzi,daca nu mai puteti auzi Glasul duios al Iubirii. Atunci cand norii din cer plang,pamantul surade. Pentru Dumnezeu,totul e cu putinta! Abia dupa ce vei vedea Lumina,vei deveni constient de intuneric. Odata cu trecerea ta de la intuneric la Lumina,teama din sufletul tau se va risipi. Daca nu esti in Adevar,traiesti in minciuna,iar daca traiesti in minciuna,pacatuiesti chiar si atunci cand crezi ca nu pacatuiesti. Iubirea pura,adevarata,este iubirea neconditionata,care iubeste si se daruieste fara a cere nimic in schimb. Din Iubire se nasc copiii Iubirii! Umilitatea este Intelepciunea Intelepciunii Adevarul este cuvantul rostit de linistea Inimii O mama isi adoarme copilul pe bratele delicate ale Iubirii Fericit copilul ce crede cu desavarsire in puterea viselor si in indeplinirea tuturor dorintelor inimii. Unica dorinta a Cerului este stralucirea Stelelor. Limpeziti-va mintea ! Si Alungati din cotloanele inimilor voastre,Nefericirea! Sunt indragostit de visele mele,precum o floare de Razele Soarelui. Privesc Viitorul Omenirii printre lacrimi de Bucurie! Atunci cand am zarit pentru prima oara Surasul Noului Inceput,tristetea de pe chipul meu s-a rusinat si a fugit...N-am mai vazut-o niciodata din acea zi... In aceasta dimineata m-au trezit din somn cuvintele Intelepciunii Iar in noaptea aceasta voi adormi cu visele... Nu mai fii trista inima mea,caci peste cateva zile vei incepe sa bati din nou in pieptul Iubirii mele ! Lasati-ma! Si nu mai veniti sa-mi tulburati visele,zise Vesnicul Indragostit al Zarilor. Mergeti in Natura si respirati Viata! Parfumul florilor vorbesc despre Iubire! Asculta-ti-va cantecul Inimii! Invatati sa iubiti ! Sa stii despre tine ca esti rau,dar sa pretinzi ca esti bun,inseamna naivitate. Sa stii despre tine ca esti bun si sa declari despre tine ca esti bun,inseamna vanitate. Nu trebuie sa scrii ca sa te numesti scriitor,la fel cum nu trebuie sa pictezi ca sa fii pictor. Oricine poate scrie carti vorbind prin faptele sale de fiecare zi, si oricine poate picta atunci cand pe Panza inimii sale isi pune amprenta Inocenta Iubirii. Cu un picior in iad si altul in rai,nu se poate.. Poate vedea cineva si intunericul si lumina in acelasi timp..? Iubirea cladeste turnuri ale Sperantei catre Cerul instelat. Iubirea zideste Fericirea. Cand,dupa apriga furtuna,isi va face aparitia pe cerul senin din nou Curcubeul,vei crede atunci in Dragostea mea, Iubito ? „Iubito,crezi in Culorile Curcubeului? Dar in Nori sub forma de inimioara? Dar in flori ce nu se ofilesc...? Daca le-as darui norii de pe cer,in forma unei inimi,ar reincepe sa creada in existenta Ingerilor? ..se intreba, vesnicul indragostit al Zorilor... Asa cum amurgul vorbeste prin tacere,tot asa,indragostitii vorbesc prin atingerea delicata a buzelor inimii lor. Cine-ti poate asculta glasul inimii? Iubito,prin sufletul tau surade Cerul. Atunci cand iubita atinge cu iubire petalele trandafirilor,ele devin aripile unui Inger. Razele Soarelui saruta umbrele Intunericului. Stelele de pe cer au forma inimii tale,celesta floare. In linistea vazduhului se aude cantecul nesfarsit al Dragostei. In linistea izvorului se aud glasurile pruncilor. Tacerea vorbeste in linistea inimii. Partea intunecata a lunii asteapta stralucirea surasului tau. Seninul inimii tale a fost acoperit de tristete si uitare. Ramurile copacilor imbratiseaza cu bucurie Soarele. Anii s-au scurs.Dar tu ramai tot o copila,iubito! Nasterea unui copil,da un nou sens existentei. -Iubito,iti mai aduci aminte de noi..? Ce trista e viata fara femeia din tine,iubito...! Iti mai aduci aminte de primul nostru sarut? El a avut loc in Gradinile Vesnice ale Paradisului,Iubirea mea! Cat de frumos era Cerul cand il priveam amandoi din necuprinsele gradini ale Paradisului. Toate aceste lucruri au avut loc cu adevarat..Undeva,Candva..... Cine crede in Povesti,crede in Dragoste. Cum de atunci cand privesc in ochii tai,eu pot zari stelele,iubito? Frumusetea ta inchina oda floarei de nufar. Daca nu va iubiti unul pe celalalt asa cum Cerul iubeste Pamantul,sau precum o floare iubeste roua in zorii zilei,atunci iubirea voastra va inceta,iar indragostirea voastra unul de celalalt se va stinge... „Dragostea (in cuplu) , este aidoma unui mar. Asa cum un mar are la exteriorul sau o coaja,la mijlocul sau,un miez,iar in interiorul miezului samburele,care reprezinta viata sa,la fel si dragostea,poarta la exterior un invelis,la mijloc,un miez,in interiorul caruia se afla spiritul dragostei pure,fara de inceput si fara de sfarsit. Invelisul dragostei este constituit din atractia fizica,care este asemenea unei coji acre sau amare; spre deosebire insa de invelisul marului,cel al dragostei nu contine foarte multe „vitamine”,adica virtuti,asadar,el nu intareste „organismul”,adica viata cuplului,dar il mentine totusi in viata. Miezul Dragostei este alcatuit din : Sinceritate,Daruire,Iertare,Prietenie,Generozitate,Incredere si Echilibru, acestea toate putand fi numite principii ale Existentei sau chiar Legi ale Naturii,pentru toti cei intru Fiinta. In cele din urma,Samburele Dragostei reprezinta Iubirea a tot ceea ce este frumos,pur si luminos,o iubire care da nastere la vise,oferind putere cuplului de a-si implini toate dorintele inimii,aflandu-se mereu in cautarea Fericirii. Aceasta este Iubirea care muta munti si stele,si totodata,cea care face imposibilul,Posibil.” Principala arma a Eroului este Flacara Iubirii, fiind urmata de Coiful Intelepciunii cu care isi protejeaza mintea sufletului sau. Sa stii pluti precum o Corabie pe valurile unduietoare ale acestei lumi nelinistite.Aceasta inseamna Intelepciunea,dragii mei. Atunci cand Maestrul vorbeste,Discipolul asculta,iar atunci cand lumea vorbeste cuvinte sforaitoare,Discipolul isi astupa urechile inimii si se ascunde in Sapienta. Credinta in Absolut,este Credinta care muta Munti si Stele. Nu confundati tacerea Divina cu tacerea Mortii.In timp ce Tacerea Divina ii sopteste inimii voastre cuvinte de Lumina,tacerea Mortii va azvarle sufletul intr-un abis al uitarii,parasirii si tristetii. Principala arma a Eroului este Flacara Iubirii, fiind urmata de Coiful Intelepciunii cu care isi protejeaza mintea sufletului sau. Sa stii pluti precum o Corabie pe valurile unduietoare ale acestei lumi nelinistite.Aceasta inseamna Intelepciunea,dragii mei. Atunci cand Maestrul vorbeste,Discipolul asculta,iar atunci cand lumea vorbeste cuvinte sforaitoare,Discipolul isi astupa urechile inimii si se ascunde in Sapienta. Credinta in Absolut,este Credinta care muta Munti si Stele. Printesa Marilor si Vesnicul Indragostit Astfel grai Printesa Marilor,vesnicului indragostit : „Alunga-ti tristetea de pe chipul tau sfant,si vino de atinge cu varful degetelor tale Nemarginirea. Uita trecutul,si-ti voi darui tot ceea ce-ti doresti. Nu mai plange in zadar...nimeni nu priveste la lacrimile tale... Cea pe care inca o iubesti e doar o trista amintire... Chiar nu vezi? Dragostea pentru acea copila,ti-a intunecat gandirea. Tu iubesti o himera... Ea nu mai e! Ai auzit aceasta chiar din gura ei... Uito! Si incepe o noua iubire! Eu sunt aici,doar a ta! Eu sunt Printesa Marilor! Frumusetea mea nu are egal pe tot intinsul Pamantului. Sunt vesnic tanara! Sunt pe veci Fecioara! Ce-ti poti dori mai mult?” Dupa cateva clipe,continua...: „Pentru tine as fi in stare sa fac orice!” „De ce-mi spui mie toate astea,si de ce ma doresti atat de mult?”,intreba vesnicul Indragostit.. „Deoarece pe pamant,nu mai e nimeni ca tine...”,raspunse intristata,Marea... „Ce vrei sa spui cu aceste cuvinte...?Eu sunt un simplu muritor...” „Te inseli,vesnicule indragostit!Ce mult te inseli....!Tu nu esti un simplu muritor,si nici n-ai fost vreodata... Mi-am dat seama de acest lucru de cand ti-am vazut inima,si de cand am vazut cat de mult iti iubesti semenii... Ce pacat ca ei nu stiu asta.. Daca ar putea privi in interiorul tau,ar incremeni de uimire...” Tu te consideri un simplu om,dar nici prin cap nu-ti trece cine si ce ai fost candva... Dar poate-i mai bine sa nu stii...” Tanarul ramase uimit de ceea ce auzise...cazu pe ganduri... Frumusetea tinerei Fecioare stralucea precum Soarele.Tanarul era din ce in ce mai vrajit de frumusetea ei... Dupa cateva clipe de tacere,tanarul o intreba: „Spune-mi,Preafrumoaso,unde se afla cealalalta jumatate a inimii tale?” La auzul acestor cuvinte,Printesa isi pleca capul,nevoind a spune nimic...Dupa cateva clipe insa ,ea zise: „Alesul meu e Cerul la care privesti acum,copile.Din coasta Seninului Sau,am luat fiinta,de-o Eternitate... Insa din cauza arogantei mele,el m-a parasit...m-a lasat singura,a nimanui..Din acea zi,nu am mai putut privi nicicand Cerul...eu de atunci,privesc in departari... Si uitandu-ma astfel,eu te-am zarit pe tine,Micule Print! Vazandu-ti iubirea inimii tale,si vazand cat de mult o iubesti pe acea fata,pana-ntr- acolo,incat ai renuntat cu totul la tine,de dragul ei,desi ea a fost cea care te-a parasit,vazand toate acestea,am devenit geloasa! Si aveam de gand sa-ti fac rau!Voiam sa te inec in apele mele...Insa n-am putut face aceasta...” „Ce te-a oprit in a-ti duce planul la indeplinire?” „Lacrimile tale”,raspunse Regina Marilor...
„De ce ma numesti Inger?Nu vezi ca sunt un simplu om,ca toti ceilalti...’? „Nu ! Tu,mai inainte de a fi om,esti Inger! Un Inger de Lumina!
„Da,zise Printesa Marilor...si ai stiut aceasta,de la inceput... Va urma... Povestile de Dragoste sunt nemuritoare.. Ce pacat ca noaptea ti-a adormit visele,iubito! Bunatatea este copilul Iubirii. Rabdarea este fiica Sperantei. Timpul si Spatiul sunt copiii Eternitatii. Iubirea este vesnic tanara. Prietenia este darul Ingerilor. Gelozia e un sentiment nefericit. Invidia urateste chipul si ucide sufletul. Ce trista-i viata fara Iubire...! Viata fara Iubire e precum o planta fara apa...neudand-o,se ofileste. Zorii zilei saruta Eternitatea. Lacrimile unui copil fac ca Cerul sa suspine,iar norii sa planga. Rugaciunile copiilor sunt mai puternice decat valurile marii. Daca iubirea s-ar stinge,intregul Univers ar disparea. Minutele se scurg in asteptarea Iubirii. Anii trec,in asteptarea Eternitatii. Visele haladuiesc prin universul mintii sufletului vostru. Cine nu stie sa viseze cu ochii deschisi,nu stie sa traiasca. Renuntarea la vise,inseamna renuntarea la dorinte,iar renuntarea la dorinte,inseamna renuntarea la viata. Cine nu crede in indeplinirea dorintelor inimii,e un ateu. Un singur lucru avem infinit in noi,iar aceasta e Dorinta. Stelele isi pierd din stralucire,atunci cand omul isi pierde credinta. Nu cauta speranta in sicriul credintei. Speranta este vie doar atunci cand inima credintei bate in pieptul Iubirii. Omul ce in viata n-a iubit e precum o foaie alba de hartie,sau precum o carte fara pagini,precum paginile fara cuvinte,precum cuvintele fara litere. Faptele unui om fara Iubire,nu sunt scrise in Cartea Vietii. Cel ce-si uraste aproapele,se uraste pe sine,iar cel ce-l iubeste,Il iubeste pe Dumnezeu. De multe ori,privim in dreapta si-n stanga,nestiind ca de fapt,ceea ce cautam se afla exact in fata noastra. „Cum de inca mai esti trista Regina a Marilor,devreme ce Alesul inimii tale,Cerul,se oglindeste iarasi in tine...?” „Tristetea mea nu va trece niciodata,caci amintirea trecutului ma urmareste oriunde merg...” „Ca sa nu te mai urmareasca,trebuie sa o alungi din viata ta.O poti face! Incearca!” Regina Marii,urma sfatul Indragostitului. Cu o suflare,indeparta Corabia Trecutului si a Tristetii si o arunca dincolo de Tarmurile sale. Acum era libera... Va urma. Sfintiti-va ziua cu Mirul Rabdarii. Cufundati-va sufletele voastre in Plinatatea virtutilor Frumusetii,si mintea voastra in Plenitudinea cunoasterii de Sine. Descopera-ti Sinele si vei descoperi Nemarginirea. Descopera Nemarginirea si-L vei descoperi pe Dumnezeu cel Necuprins.Descopera Necuprinsul si vei sti ce inseamna sa traiesti in Vesnicie. Pentru cel care iubeste,Moartea inseamna Viata. Principala cauza a nefericirii oamenilor este lipsa Iubirii. Tot ea,reprezinta si cel mai mare pacat. Lipsa Iubirii inseamna pierderea adevaratei Credinte ; lipsa Credintei inseamna moartea Sperantei,iar moartea ei conduce sufletul spre un neintrerupt drum al suferintei,drum intesat de gropile Depresiei si de pietrele Disperarii,acest lucru insemnand moartea din punct de vedere spiritual,adica moartea vesnica. Nu va mai amagiti si renuntati la imaginile false pe care vi le-ati creat.Fiti voi insiva clipa de clipa Daca intr-o relatie de Prietenie lipseste Sinceritatea,ea(Prietenia),moare. Este ca si cum inima din pieptul vostru ar inceta sa mai bata. Adevarata cunoastere a Divinitatii nu te indeparteaza ci te apropie de semenii tai.Cu toate astea,daca vrei sa le fii semenilor tai de real folos,pastreaza o anumita distanta fata de ei.Vorbesc despre acea departare care va apropie unul de celalalt si face din voi o singura inima si-un singur suflet. Nu te lasa atins de ambitie.Sagetile ei pot fi otravitoare. Curajul este limbajul Eroului In singuratate auzi cel mai bine Glasul Iubirii. In linistea Singuratatii vei putea citi deslusit din Cartea Vietii. Cel mai bun prieten nu-l vei gasi in larma acestei lumi,ci in linistea inimii. Inteligenta este sora cea mica a Intelepciunii. Generozitatea este Mana intinsa a Iubirii. Visul trebuie sa aiba privirea atintita spre Nemarginire Nisipul de pe malul Marii vorbeste despre Credinta Viata pe acest pamant nu este usoara...Sa puteti trai cu adevarat,sa va bucurati din toata inima pe acest pamant,in ciuda greutatilor si suferintelor pe care le veti intalni pe parcurs,este un miracol... Sa puteti iubi neconditionat? Aceasta este o mare virtute! Sa poti zambi atunci cand iti vine sa plangi? E Eroism! Sa suferi si sa taci,cand cineva te-a ranit..?Este Iubire! Sa privesti Aurora Diminetii,sa privesti Cerul instelat,privirea sa ti-o mentii ridicata spre El,chiar daca esti incapabil de a-L putea privi....? E Speranta..,Incredere,Rabdare... Nimeni,nicaieri si niciunde nu exista... Tu existi acum,totdeauna,pretutindeni! Stiai aceasta? Visul isi are propriul sau vis iar acesta este:”Implinirea” Dorinta de a iubi vine de sus,din Cer…ea coboara usor si-si afla lacasul doar in inimile deschise spre o noua Viata…,cea a Iubirii Nemarginite…… Nimeni nu poate ajunge pe culmile Iubirii,fara sa treaca prin spinii suferintei. Iubirea inseamna totodata lacrimi. Fericirea este cununa de lauri cu care Dumnezeu va impodobeste sufletele. Primavara,natura reinvie.De ce n-ar face asta si oamenii? Tacerea vorbeste intotdeauna in soapta. Iubirea este Viata,iar Viata este Iubire. Incercati sa deveniti candva raze de Lumina si de Speranta pentru toti aceia ce-si plimba pasii rataciti prin eternitatea intunericului constiintei vatamata de vina. Deveniti cu totii Ingeri de Lumina Inchideti ochii si deschideti-va ferestrele inimii. Totul este posibil! Doar temerile aduc imposibilul in viata ta. Darul cel mai de pret al Iubirii este Viata. Voi sunteti copiii Iubirii. Umilitatea este Intelepciunea Intelepciunii. Tacerea cunoaste toate limbile pamantului. Zambetul copiilor este precum mireasma florilor; are iz de Fericire. -Ce frumos e cantecul inimii tale,iubito! Nemarginirea este Sarutul Eternitatii. Este Vesnicia Paradisului. Deveniti un Ocean al nemarginirilor! Ridicati-va ochii inimilor voastre spre Nemarginirea Nemarginirilor,spre Dumnezeu,Tatal vostru Preasfant! Caci Iubirea Sa este nesfarsita! Schimba-te pe tine insuti si vei schimba Lumea. Ramai in ignoranta si mediocritate si totul se va sfarsi prost..! Indeparteaza Ura! Alege sa Iubesti! Ofera-ti Viata semenilor tai! Si zambeste-i Nemuririi ! Daca nu asculti Cantecul inimii tale vei ramane surd la Cantecul Dragostei Ceresti In pieptul Aurorei bate inima Universului. - Daruieste-i iubitei tale libertatea si stralucirea Soarelui,siragul amintirilor de pe vremea cand voi doi erati un singur suflet si o Singura Inima,daruieste-i visele si dorintele tale,dar mai ales,Iubirea pe care o porti de o Vesnicie in inima ta. Daruieste-i Speranta si Lumina Lunii,daruieste-i Credinta si Parfumul Orhideelor. Da-i sa guste din Mierea Iubirii si fa-o sa asculte din nou Zumzetul Naturii. Ce trist este ca numai copiii mai cred in povesti. Mai asculta oare cineva,vocea naturii si cantecul pasarelelor? Daca nu va veti lasa visele sa zburde prin gradina sufletului vostru,ci le veti tine captive in colivia inimilor voastre,le veti frange aripile.Iar atunci cand le veti elibera,ele nu vor mai sti sa zboare. Afara,o pisica priveste spre Cer ; cine i-a spus ca Iubirea exista,Dragoste? Ce triste sunt florile cand Fluturii plang... Cel ce spulbera visele copiilor,merita moartea. Ce glas sublim are Tacerea. Tineti-va patimile in frau,daca nu vreti sa pieriti o data cu ele atunci cand se va arata Desavarsirea. Misterele universului pot fi deslusite doar gandind cu mintea inimii.La fel se intampla si cu misterele Iubirii.. Intregul Univers poarta pecetea Intelepciunii si a Dragostei. Daca vrei sa vezi cum arata un Inger,priveste-te in oglinda la Lumina Inocentei. Daca vreti sa patrundeti in Templul sufletelor voastre, descaltati-va mai intai de prejudecati si stergeti talpile inimilor voastre de praful cel negru al pacatelor. Imbracati-va sufletul cu fapte de iubire. De cate ori vorbesc despre cat de frumoasa e Iubirea, despre tine vorbesc, Iubito. Inima iubitei mele a devenit o Fereastra deschisa spre Primavara. Culorile Curcubeului au inviat sufletul preafrumos al Aurorei. Cat de sublim este surasul Divin al Primaverii! In majoritatea limbilor,scrierea are loc de la stanga spre dreapta.Sunt alte limbi in care scrierea se face de la dreapta spre stanga. Limba Iubirii insa,pe care putini o cunosc,incepe de la mijlocul paginii sufletului,dupa care jumatate din literele iubirii,merg spre stanga,iar jumatate,spre dreapta,mergand in josul paginii,de la inima,catre inima... Cum ai vrea sa vorbesti limba Iubirii cu gura plina de cuvinte inutile? Da-le afara pe toate si clateste-ti gura inimii cu apa desavarsirii. Cerul plange pe umerii Muntelui. Iubirea este cel mai frumos Martisor. Povestile de dragoste se scriu cu suspine. Muza cuvantului este Iubirea. Povestile de dragoste autentice se incheie intotdeauna cu un Happy End. Cerbii se adapa din izvorul Iubirii. Cuvintele Dragostei sunt nepieritoare. Priveste Cerul si alunga-ti tristetea. Pentru ce ingraditi Iubirea si n-o lasati libera sa zburde prin Gradina Fericirii? Daca o veti tine captiva in egoismul vostru,ea va muri,odata cu voi. Nu cuvintele pompoase demonstreaza cat esti de intelept,ci simplitatea inimii tale. Cum ati vrea voi sa vedeti limpede,cand ochii vostri sunt mereu acoperiti de voalul desertaciunilor? Ingratitudinea oamenilor este dezgustatoare. Omul intelept,este umil,deoarece stie ca tot ceea ce este al sau,nu e de fapt al sau. Nu exista om mai prost decat ingamfatul. Visele si-au facut salas pe aripile norilor. „Ce face ,oare,Vesnica Regina a Marilor?” se intreba intr-o frumoasa zi de vara,Vesnicul Indragostit... „Cu lacrimile sale sfinte isi imbogateste Apele,cu buzele sale,saruta Muntele, si se oglindeste in Eternitate..” Se auzi Vocea Corbului,venind dinspre Rasarit. Sufletul omului a devenit o incapere goala,Doamne. Praful pacatelor v-a acoperit prisma inimii,zise Corbul Intelept.. Odaile inimilor voastre s-au racit,caci n-au mai fost incalzite de focul Iubirii Dumnezeiesti. Sufletul omului a devenit asemenea unei pivnite in care s-au adunat toate lucrurile inutile si rele. Mintea si sufletul vostru sunt invelite de panzele nestiintei si ale uitarii. Indreptati-va privirile sufletelor voastre spre Stele,si admirati-le stralucirea. Ce trista-i viata fara Divinul din tine. Cea mai grea lupta a Eroului este aceea cu el insusi. Invingeti-va teama! Pe Taramul Frumusetii si Fericirii,inimile copiilor surad neincetat. Cantecul Intelepciunii poate fi auzit doar de cei indragostiti de Vesnicie Intr-o dimineata mi-am auzit inima vorbind astfel: „ Eu sunt iubirea dinlauntrul tau. Vino la mine! Nu mai privi ce este in exterior.Nu mai asculta vocea asurzitoare a lumii.Renunta la poftele trupului tau. Descopera-ma pe mine! Si astfel te vei afla pe tine.” Asculta-ti bataile inimii prietene!Asculta-le cu urechile sufletului tau. Ele iti vorbesc despre Copilarie prietene!Iti vorbesc despre Iubirea dinlauntrul tau. Acesta este cel mai mare Mister. Misterul Inimii! Dumnezeul Universului,Cel Atotputernic si de Necuprins, si-a facut locas in inima ta micuta... Oare cine da glas Cerului? Dar picaturilor de ploaie? Dar inimii omului? Oare nu Iubirea? O inima fara iubire,prietene, e o inima fara Viata,caci Viata s-a nascut din Iubire,asa cum Lumina s-a nascut din Intelepciunea Divina Primordiala. Iar daca in inima noastra nu exista Viata,mormant se cheama ca este si putreziciune. Cum puteti asadar sa fiti astfel fericiti,iar inimile voastre sa se odihneasca in bucuria Linistii Ceresti? In inima se afla Comoara cea mai de pret a omului,comoara fiind scanteia Divina din inima sa. Caci in ea salasluieste Viata dintru Inceputuri,adica Viata Eterna care s-a nascut din Dumnezeu-Iubire. Nefericita este inima noastra,Prietene,caci a incetat sa bata in Pieptul Iubirii Divine. Ne-am indepartat de Curcubeul Dragostei.Iata de ce am devenit incapabili sa distingem culorile Iubirii. Acela care nu mai poate vedea cu ochii sai trupesti si sufletesti culorile Dragostei ce-si au locasul in inima Spiritului,acela este orbit de propria-i ignoranta. Spune-mi,prietene,nu-i asa ca suntem orbi amandoi? Sa nu ne descurajam insa,caci este un semn bun faptul ca ne dam seama de orbirea inimii noastre.Aceasta inseamna ca inca ne-am pastrat auzul ,Prietene,caci ne-am auzit sufletul gemand,dorind Iluminarea Sufletului. Nu exista Drum Spiritual fara un Nou Inceput,la fel cum nu exista Viata duhovniceasca fara Rugaciune si fara lectura Cartilor Sfinte.Caci cunoasterea vine din Cuvant. Lumina la randul ei provine din Intelepciune,iar ea este cheia tuturor lucrurilor.Din Intelepciune se naste Umilinta,pe care noi o consideram ca fiind cea mai mare virtute caci prin ea ia fiinta omul cel nou,transformat de lacrimile smereniei. Gandurile mele sunt si gandurile tale,iar citind aceste cuvinte,tu de fapt te citesti pe tine insuti,ascultand prin acestea,inima ta si gandul sufletului tau. Uneori gandurile noastre iau forma unui nor,transformandu-se in reverii,alteori iau forma Cuvantului metamorfozandu-se in ceva concret,palpabil. Alteori ele iau infatisarea Tacerii,transformanu-se in lacrimi,dar de cele mai multe ori ele sunt asemenea unei simfonii,adica a unor cantece de dragoste inchinate Creatorului. Aceste ganduri se nasc din Rugaciunea Inimii,prietene! Uitarea de sine il ajuta pe om sa se elibereze de egoul sau propriu,permitand iubirii dinlauntrul fiintei sale sa se manifeste in viata sa si implicit a fratilor sai intru Domnul. Aceasta uitare de sine aduce cu sine smerenia,autodisciplina dar mai ales daruirea totala a inimii,a sinelui nostru,Iubirii Divine a Tatalui. Fara aceasta renuntare a noastra la noi insine,fara aceasta uitare de sine,nu putem sa facem nici macar un singur pas pe Calea Drumului nostru Spiritual,ramanand astfel captivi intr-o lume iluzorie,stereotipa si rece. Cu alte cuvinte,sufletul nostru,nu va putea niciodata avea parte de a Doua Nastere Spirituala,nascuta din Caldura Luminii si a Dragostei Ceresti. Iar fara aceasta Renastere sufleteasca,omul nu poate cu adevarat trai,caci scopul fiintei umane este Viata intru Iubire,si nu Moartea eterna. Mai exista insa un alt tip de uitare de sine,cu care omul se naste si cu care trebuie sa lupte toata viata sa , intru Aducere Aminte! Acest tip de uitare desi pare a fi un blestem pentru omul nascut din Iubire,este de fapt o binecuvantare. Odata ce ne nastem pe acest Pamant al Incercarilor,devenim invatacei,patrunzand vrem nu vrem in Scoala Vietii Terestre,care are menirea de a transforma inima omului intr-o Flacara a Iubirii Divine,adica intr-o Icoana a Dumnezeirii. De aceea ,omul,toata viata sa trebuie sa lupte mai ales cu sine insusi,in incercarea de a se debarasa de toti demonii sai interiori,adica de toate patimile rele ce pun stapanire pe el inca din frageda pruncie. Caci din pricina Pacatului Stramosesc,omul se naste in Nestiinta,se scalda in Suferinta,ca mai apoi sa moara intru Fiinta,dobandind astfel Viata Eterna a Spiritului Iubirii! Netarmurita-i Dragostea dinlauntrul inimii tale,Prietene al meu. Ea e precum Oceanul Infinit.Ii poti vedea Inceputul,nu insa si sfarsitul.. Plina de iubire este inima ta,Prietene al meu,chiar daca esti incapabil sa vezi aceasta.Eu pot vedea aceasta insa,caci am privit in adancul inimii tale,mai mult decat oricine altcineva,in momentul contemplarii Cerului Dragostei... Adevarul se naste din Lumina,spre deosebire de minciuna care se naste din intuneric.Nascandu-se din Lumina,el reprezinta insasi Viata.Asadar,Adevarul este Viata. Cel lipsit de Viata,este lipsit si de lumina,implicit de Adevar. El traieste astfel in cel mai adanc intuneric cu putinta,aflandu-se in imposibilitatea de a recunoaste Adevarul si Viata. Aceste lucruri sunt incomprehensibile pentru el.La fel de incomprehensibila devine insasi existenta sa. Caci nu poate intelege de unde provine si care este sensul existentei sale. Traind doar din punct de vedere trupesc,el se aseamana cu un animal fara minte,care se lasa ghidat doar de instinct,neavand ratiune. Omul lipsit de viata spirituala,orbecaieste in intunericul nestiintei.Iar viata traita doar din punct de vedere trupesc este echivalenta cu moartea. De aceea,daca omul nu incearca sa patrunda in interiorul fiintei sale,acolo unde se afla Adevarata Viata a Spiritului,si nu se debaraseaza de intunecimea faptelor sale rele,traind in continuare doar pentru trupul sau,iubind exclusiv doar aceasta viata terestra efemera,care este doar un Test al Iubirii,pentru dobandirea Eternitatii si a Nemuririi,in vederea atingerii Infinitei Fericiri, va ramane in continuare lipsit de adevarata Omenie,se va lasa in continuare ghidat doar de instinct,invidia,gelozia si mania ii va ucide tot mai mult sufletul,vazandu-se parasit de propriul sau Eu,bantuind prin noaptea simturilor,si orbecaind prin noaptea iluziilor... Tocmai de aceea dragul meu prieten,haide sa parasim aceasta lume iluzorie si rece,si vino impreuna cu mine,sa patrundem in Viata Iubirii Eterne,laudand Infinita Bunatate si Gratie a Lui Dumnezeu,devenind astfel vrednici de a ne numi Copiii Sai,intru bucuria noastra nesfarsita si Pacea inimilor noastre. Cuvintele scrise de mana unui Intelept,lumineaza intunericul nestiintei,facand sa rasara Soarele Adevarului pe firmamentul inimilor noastre. Mai inainte de a picta norii,Luna si Stelele,Dumnezeu a pictat ochii,buzele,si Cerul inimii tale,Aurora mea. Increde-te mereu in inima ta si nu vei orbecai nicicand prin intuneric. In inima se afla Adevarul.Nu-l cauta in afara ta,caci nu-l vei gasi. Duiosia Iubirii Divine indeparteaza ura din suflete si face ca obrajii inimilor voastre sa roseasca Nu cauta bunatatea in afara ta,ci caut-o inlauntrul fiintei tale. Te vei regasi astfel pe tine. Iubeste-ti aproapele! Zambeste-le celor ce te calomniaza. Apreciaza-i pe cei ce te dispretuiesc. Invinge-ti teama! Nu astepta nimic de la aproapele tau. Iarta-te pe tine insuti. Inceteaza in a te mai invinovati. Accepta-ti slabiciunile si invata din propriile-ti greseli. Nu ramane blocat in trecut si nici nu te gandi la ce va fi in viitor. Traieste constient clipa prezenta si bucura-te de propria ta existenta. Fa din ea o rugaciune continua. Comunica cu tacerea dinlauntrul inimii tale. Devino lumina! Vino si lumineaza intunericul constiintei semenilor tai. Bucura-te alaturi de ei,in ei si pentru ei. Aproapele tau este ghidul vietii tale. Suferintele pe care el ti le provoaca reprezinta suferintele pe care tu insuti ti le provoci,constient sau inconstient. Atunci cand vei inceta sa-ti faci tie insuti rau,bunatatea dinlauntrul inimii tale te va vindeca de propriile tale sentimente negative si nimeni nu te va mai putea rani in niciun fel. Vei deveni liber de tot si de toate. Nu poti avea incredere in nimeni si-n nimic atata timp cat nu ai mai intai,incredere in tine.Fii increzator asadar in capacitatile tale. Nu-ti mai pune piedici. Nu naste teama! Temerile sunt produsul autoinvinuirii tale. De aceea,iti repet.Iarta-te pe tine insuti! Fa pace cu trecutul tau si vei vedea cum pasii tai vor deveni liberi,mergand pe calea mantuirii tale. Inceteaza in a te mai gandi la rau! Indeparteaza din mintea ta toate gandurile negative caci ele atrag asemenea unui magnet,tot felul de nenorociri. Nu mai da vina pe destin pentru tot ceea ce ti se intampla in viata ta,si nu-L mai invinui pe Dumnezeu pentru insuccesele si esecurile tale. Aproape totul depinde doar de tine. Fii atent la semne! Asculta-ti mereu inima! Fii increzator in viata si mergi in intampinarea propriului tau Eu. Indeparteaza-te de egoul tau. Iubeste din toata inima. Pastreaza o anumita distanta fata de oameni. Comunica prin tacere! Nu mai privi la faptele semenilor tai. Nu lua in seama cuvintele lor. Fii indiferent la critici. Fugi de lingusitori! Invata intotdeauna! De la animale,invata loialitatea. De la arbori,invata tacerea. De la pasari,curajul si maretia Fii limpezimea apei, Stralucirea stelelor Si zborul Ingerilor!”, PRIETEN DRAG! Albinele se indragostesc de zambetul Florilor. Inimile indragostitilor de Iubire sunt mereu surazatoare. Dragostea inseamna Daruire. Maturati odaile sufletelor voastre de pulberile pacatelor. Daca este prea mult zgomot in interiorul sufletului tau,devii incapabil de a-ti asculta propriile ganduri. Priveste cu ochii inimii si vei putea vedea Nemarginirea. Prietenia este cu adevarat Darul Ingerilor. Pretuiti acest mare Dar.Pretuiti-va prietenii.Iubiti-i! Respectul se naste din Iubire,asemenea tuturor lucrurilor.De aceea,daca nu aveti Iubire,nu aveti nimic.. Fiti sinceri unii cu altii caci Prietenia inseamna totodata si Sinceritate.Daca nu sunteti sinceri unul fata de celalalt,inseamna ca va ascundeti dupa perdeaua ipocriziei,iar daca faceti aceasta,deveniti proprii vostrii dusmani. Fiti asadar,mai intai de toate,prietenii sufletelor voastre! Nu va mai lasati amagiti de aparente,ci debarasati-va de monotonia obisnuintei,cea care va ucide Spiritul Veseliei. Parasiti omul cel vechi! Deveniti cu totii fii si fiice ale Luminii! Alungati bezna din inimi si aveti grija de ceilalti... Ce mult as vrea sa-ti mangai visele copilariei,Iubito! Cei ce au gasit Fericirea,afland-o deasupra norilor,n-o vor mai cauta niciodata la umbra copacilor Cei ce regasesc sensul existentei privind in ochii unui copil,isi regasesc amintirea propriei copilarii,adica sufletul pierdut,dar regasit. Mi-am zarit propria frumusete oglindindu-se in stralucirea surasului tau. N-am fost constienta de ea,pana-n clipa in care tu mi-ai deschis portile sufletului,redand vederea ochilor inimii mele,ce fusesera orbiti de intunericul tristei nopti prin care ma saturasem sa ratacesc. Tu esti prima mea raza de Soare...tu esti asfintitul si apusul;esti stralucirea ochilor mei..esti totul pentru mine... Fara iubirea ta si acum as fi pribegit prin labirintul uitarii,fiind cea mai buna prietena a umbrelor.. Tu m-ai invatat sa iubesc! Fara tine,nu m-as fi aflat astazi aici,si nu m-as fi plimbat prin Gradinile Fericirii,ale Frumusetii si ale Iubirii! Inainte de a te intalni,mi-era greu sa cred in povesti cu printi si printese...dar,cum as fi putut crede..?Caci eu nu intalnisem inca Iubirea...” Acum stiu,caci tu mi-ai aratat acest lucru... Cand un prieten iti spune ca are nevoie de tine,el vrea sa-ti spuna ca de fapt are nevoie de el insusi. Iar atunci cand te cheama pe nume,se cheama pe sine,la sine. Cand simti nevoia de a fi cautat,de a ti se oferi sfaturi,inseamna ca eul tau este absent. Inseamna ca nu poti comunica cu tine insuti deoarece ferestrele sufletului tau sunt inchise in fata cunoasterii tainelor Ceresti. Realizezi in acel moment ca esti mai pamantean decat ti-ai dori. Vrei sa fii liber,dar nu cunosti ce-i Libertatea. Iti doresti sa fii fericit,dar nu cunosti ce-i Fericirea. Doresti sa iubesti,insa nu cunosti Iubirea. Cunosti doar definitia acestor cuvinte,nu si intelesul lor tainic,caci daca le-ai cunoaste,ai fi tu insuti Libertate,Fericire si Iubire. Doar atunci cand vei deveni tu insuti Iubire,vei putea darui la randul tau Iubire. Si numai in momentul in care vei deveni propriul tau prieten,vei putea darui,daruindu-te pe tine insuti Prieteniei. Prietenia este Darul Ingerilor. Ea reprezinta insa si o jertfa,deoarece implica renuntarea la tine insuti. Renuntarea la sine inseamna renuntarea la ego,adica la orgoliul trufiei si la aroganta mandriei. Mai inseamna totodata si dezgolirea sufletului de toate atasamentele ei. Ai nevoie de liniste pentru a-ti putea asculta vocea propriei constiinte,adica glasul inimii. Ai nevoie de tacere pentru a asculta glasul Tacerii. Ai nevoie de tine prezent cu toata fiinta ta,pentru a putea asculta Cuvantul Lui Dumnezeu,care iti vorbeste in inima. Rugaciunea nu inseamna doar „ a cere”,dragii mei prieteni! Ea reprezinta un dialog cu Dumnezeu ce are loc in Inima Tacerii. Rugaciunea este o Jertfa a Comuniunii, o Impartasire a Harului si a Gratiei Divine. Rugaciunea este cheia care deschide portile Paradisului,adica ferestrele inimii. Daca vrei sa cunosti pe cineva,cunoaste-te pe tine insuti. Iar daca vrei sa-l intelegi,intelege-te pe tine. Nu poti insa sa te intelegi pe tine,fara ca mai intai sa te cunosti,asa cum nu poti vedea fara sa privesti,si nici nu poti auzi fara sa asculti. Nimic nu se pierde,totul se transforma. Gandurile creatoare dau nastere realitatii,iar realitatea ucide iluziile.Odata indepartate iluziile omul ganditor renaste in Absolut,devenind el insusi Adevarul pe care l-a cautat in intreaga sa existenta. Minciuna il tine pe om captiv in nimicnicia-i. Libertatea se naste din Adevar,iar Adevarul ia nastere din Lumina Intelepciunii. Cea a toate nascatoare si creatoare a toate este Iubirea. Fara Credinta nu exista Speranta. Fara Speranta,nu e Lumina. Fara Lumina,nu-i Adevar.Fara Adevar,nu e Dreptate. Iar fara toate acestea,totul e doar „desertaciune si vanare de vant”. Fiti Lumina! Adevar si Dreptate. Si fiti liberi sa traiti si sa iubiti! N-ai aflat inca cine esti? Nu dispera! Raspunsul se afla la tine. Gaseste-l! Atunci cand cineva citeste ceva,nu apropie paginile cartii prea mult de ochii sai,caci facand aceasta,n-ar mai distinge bine scrisul. Tine astfel cartea la o anumita distanta de ochi,ca sa distinga bine literele. = Daca vrei sa cunosti lumea,nu te apropia prea mult de ea. Pastreaza distanta,ca sa poti vedea bine si sa-i intelegi mersul. Apropie-te in schimb de tine,ca sa poti cunoaste intr-o zi nemarginirea inimii tale. Patrunde inlauntrul inimii tale cu umilitate,iar mandria las-o la usa afara,caci ele nu pot convietui impreuna. Yüklə 334,04 Kb. Dostları ilə paylaş:
|