Capitolul 111
Un strigăt pătrunzător străbătu camera de control:
— Rechini!
Era Soshi.
Jabba se răsuci spre diagramă. În afara cercurilor concentrice apăruseră două linii subţiri. Arătau ca doi spermatozoizi încercând să pătrundă un ovul care nu se lăsa prins.
— Băieţi, a început meciul! îi anunţă Jabba, întorcându-se către director. Am nevoie de o decizie. Ori începem închiderea, ori nu vom reuşi niciodată. Imediat ce intruşii ăştia doi văd că gazda Bastion s-a dus naibii, o să dea de ştire tuturor.
Fontaine nu răspunse. Era adâncit în gânduri. Veştile lui Susan Fletcher despre cheia de acces din Spania păreau promiţătoare. Aruncă o privire spre ea, în celălalt capăt al încăperii. Susan se prăbuşise pe un scaun şi părea pierdută în lumea ei, cu capul îngropat în palme. Directorul nu ştia ce declanşase o asemenea reacţie, dar n-avea timp de asta acum.
— Am nevoie de o decizie! ceru Jabba. Acum!
Fontaine se uită la el. Cu calm, rosti:
— Bine, uite o decizie. Nu închidem. O să aşteptăm.
Jabba făcu ochii mari:
— Ce? Dar asta-i...
— Un pariu, îl întrerupse Fontaine. Un pariu că s-ar putea să câştigăm. Luă telefonul mobil al lui Jabba şi apăsă câteva taste. Midge, zise el. Leland Fontaine aici. Ascultă cu atenţie...
Dostları ilə paylaş: | 
