Dan Brown Fortăreaţa Digitală



Yüklə 3,06 Mb.
səhifə127/130
tarix03.01.2022
ölçüsü3,06 Mb.
#43952
1   ...   122   123   124   125   126   127   128   129   130
Capitolul 125
— Cât timp avem? se interesă Jabba de pe podium.

Nu primi nici un răspuns de la tehnicienii din spate. Aceştia păreau vrăjiţi de diagrama RV. Ultimul scut se subţia periculos de mult.

Lângă ei, Susan şi Soshi studiau rezultatele căutării.

— Outlaw Labs? întrebă Susan. Cine sunt?

Soshi dădu din umeri.

— Vreţi să îl deschid?

— Te cred, zise Susan. Are şase sute patruzeci şi şapte de refe­rinţe de text la uraniu, plutoniu şi bombe atomice. Pare a fi cea mai bună alegere.

Soshi activă legătura. Imediat, pe ecran apăru o notă de avertisment:


Informaţiile din acest fişier sunt strict pentru uz academic.

Toţi cei care încearcă să construiască oricare din dispozitivele

descrise îşi asumă riscul de iradiere şi/sau explozie.”
— Explozie? zise Soshi. Iisuse!

— Caută, îi comandă Fontaine peste umăr. Să vedem ce găsim. Femeia deschise documentul. Trecu peste o reţetă de fabricare a nitratului de uree, un explozibil de zece ori mai puternic decât dinamita. Informaţiile erau scrise ca şi cum ar fi fost nişte reţete de prăjituri de casă.

— Plutoniu şi uraniu, repetă Jabba. Să ne concentrăm.

— Du-te înapoi, ceru Susan. Documentul e prea mare. Găseşte cuprinsul.

Soshi se întoarse, până când găsi ce căuta.

„I. Mecanismul unei bombe atomice

A) Altimetru

B) Detonator de presiune a aerului

C) Capete detonante

D) Încărcături explozive

E) Deflector de neutroni

F) Uraniu & Plutoniu

G) Ecran de plumb

H) Fitile

II. Fisiune nucleară / fuziune nucleară

A) Fisiune (Bomba A) & Fuziune (Bomba H)

B) U-235, U-238 şi Plutoniu

III. Istoria armelor atomice

A) Dezvoltare (Proiectul Manhattan)

B) Detonare

1) Hiroshima

2) Nagasaki

3) Produse secundare ale detonărilor atomice

4) Zone de explozie”


— Secţiunea doi! strigă Susan. Uraniu şi plutoniu! Dă-i drumul! Toată lumea aşteptă ca Soshi să găsească secţiunea bună.

— Asta e, zise ea. Staţi aşa. Cercetă repede datele. Sunt multe informaţii aici. Un grafic întreg. Cum ştim ce diferenţă căutăm? Unul e existent în natură, celălalt e fabricat de om. Plutoniul a fost descoperit de...

Un număr, reaminti Jabba. Avem nevoie de un număr.

Susan reciti mesajul lui Tankado: „Diferenţa primară dintre elementele... diferenţa dintre... avem nevoie de un număr...”

— Staţi! izbucni ea. Cuvântul diferenţă are înţelesuri multiple. Noi avem nevoie de un număr — deci vorbim despre matematică. E un alt joc de cuvinte al lui Tankado — „diferenţă” înseamnă scădere.

— Da! o susţinu Becker de pe ecran. Poate că elementele au numere diferite de protoni sau ceva asemănător? Dacă scazi...

— Are dreptate! rosti Jabba, întorcându-se spre Soshi. Pe grafi­cul ăla sunt ceva numere? Numărători de protoni? Timpi de înju­mătăţire? Ceva ce se poate scădea?

Trei minute! strigă un tehnician.

— Ce ziceţi de masa supercritică? se aventură Soshi. Aici spune că masa supercritică pentru plutoniu este de 17,5 de kilograme.

— Da! izbucni Jabba. Verifică uraniul! Care e masa supercritică pentru uraniu?

Soshi cercetă.

— Îmm... 55 de kilograme.

— O sută zece? zise Jabba, prinzând brusc speranţe. Cât face 110 minus 35,2?

— Şaptezeci şi patru virgulă opt, replică Susan. Dar nu cred...

— La o parte din calea mea! tună Jabba, plonjând spre tastatură. Trebuie să fie codul ucigaş! Diferenţa dintre masele critice! Şap­tezeci şi patru virgulă opt!

— Stai aşa, interveni Susan, privind peste umărul lui Soshi. Aici mai scrie ceva. Greutăţi atomice. Număr de neutroni. Tehnici de extragere. Uraniul se descompune în bariu şi kripton; plutoniul face altceva. Uraniul are 92 de protoni şi 146 de neutroni, dar...

— Avem nevoie de cea mai evidentă diferenţă, interveni Midge. Indiciul spune „diferenţa primară dintre elemente”.

— Iisuse Hristoase! răbufni Jabba. De unde să ştim ce a consi­derat Tankado ca diferenţă primară?

David îl întrerupse:

— De fapt, indiciul vorbeşte de prima diferenţă, nu de cea primară. Cuvântul o izbi pe Susan drept în moalele capului.

Primă! exclamă ea. Primă! Se întoarse spre Jabba. Codul ucigaş e un număr prim! Gândeşte-te! Are o logică perfectă!

Jabba ştiu instinctiv că Susan are dreptate. Ensei Tankado îşi construise întreaga carieră pe baza numerelor prime. Numerele prime reprezentau cărămizile fundamentale de construire a oricărui algoritm de criptare — valori unice, care nu se divizau decât prin unu şi prin ele însele. Numerele prime erau ideale pentru scrierea de coduri, deoarece computerele nu le puteau ghici folosind meto­da tipică a arborilor de numere.

Soshi interveni:

— Da! E perfect! Numerele prime sunt esenţiale în cultura japo­neză! Haiku-ul foloseşte numerele prime. Trei versuri şi număr de silabe după regula cinci, şapte, cinci. Toate numere prime. Tem­plele din Kyoto au...

Destul! izbucni Jabba. Chiar dacă codul ucigaş este un nu­măr prim, asta nu înseamnă nimic! Posibilităţile sunt nenumărate!

Susan ştia că grăsanul are dreptate. Deoarece şirul de numere era infinit, variantele erau şi ele nesfârşite. Între zero şi un milion, de pildă, existau nu mai puţin de 70 000 de numere prime. Totul depindea de cât de mare era numărul prim pe care Tankado hotărâse să îl folosească. Cu cât era mai mare, cu atât era mai greu de ghicit.

— Va fi uriaş, gemu Jabba. Orice număr prim va fi ales Tankado, cu siguranţă că e un monstru.

Din spatele încăperii se auzi o voce:

Două minute!

Jabba privi înfrânt diagrama RV. Ultimul scut începea să se fărâmiţeze. Tehnicienii alergau ca bezmeticii.

Ceva îi spunea lui Susan că se găseau aproape de soluţie.

— O putem scoate la capăt! rosti ea ca o sentinţă, preluând con­trolul. Dintre toate diferenţele existente între uraniu şi plutoniu, pun pariu că doar una este număr prim! Ăsta este indiciul nostru final. Numărul pe care îl căutăm este prim!

Jabba privi graficul uraniu/plutoniu de pe ecran şi ridică braţele.

— Probabil că sunt o sută de diferenţe aici! N-avem cum să le scădem pe toate şi să verificăm numerele prime.

— Multe din intrări nu sunt numerice, îl încurajă Susan. Pe astea le putem ignora. Uraniul e natural, plutoniul e sintetizat. Uraniul foloseşte un detonator, plutoniul foloseşte implozia. Nu sunt nu­mere, deci sunt irelevante!

— Dă-i drumul, ordonă Fontaine.

Zidul de protecţie de pe diagrama RV ajunsese subţire cât o coajă de ou.

Jabba îşi şterse fruntea.

— În regulă, de aici nu iese nimic. Începeţi scăderile. Eu iau pri­mul pătrar de sus. Susan, tu ai mijlocul. Ceilalţi vă împărţiţi restul. Căutăm o diferenţă număr prim.

Peste câteva secunde, le era clar că n-au să reuşească. Nume­rele erau enorme, iar în multe cazuri unităţile de măsură nu se potriveau.

— E ca şi cum am scădea mere din pere, răbufni Jabba. Avem raze gamma contra pulsuri electromagnetice. Fisionabil contra ne­fisionabil. Unele sunt cifre. Altele sunt procente. E o nebunie!

— Trebuie să fie aici, rosti Susan cu fermitate. Trebuie să ne gândim. Există între uraniu şi plutoniu o diferenţă care ne scapă! Ceva simplu!

— Ah... oameni buni? interveni Soshi.

Crease o a doua fereastră de documente şi tocmai trecea în revistă restul informaţiilor de pe site-ul Web.

— Ce e? se repezi Fontaine. Ai găsit ceva?

— Ăa, cam aşa ceva. Soshi părea nesigură. Mai ştiţi că v-am spus că bomba de la Nagasaki a fost cu plutoniu?

— Da, răspunseră cu toţii la unison.

— Ei bine... Soshi inspiră adânc. Se pare că am făcut o greşeală.

— Ce??? se năpusti Jabba. Am căutat ce nu trebuie?

Soshi arătă spre ecran. Se adunară cu toţii în jurul lui şi citiră:


„...Părerea greşită că bomba de la Nagasaki a folosit plutoniu.

De fapt, dispozitivul a folosit uraniu, ca şi cel de la Hiroshima.”


— Dar..., începu Susan. Dacă ambele elemente au fost uraniu, de unde să găsim noi diferenţa dintre ele?

— Poate că Tankado a comis o eroare, presupuse Fontaine. Poate că n-a ştiut că bombele au fost la fel.

— Nu, oftă Susan. A devenit invalid din cauza acelor bombe. Ştia adevărul cu precizie de milimetru.


Yüklə 3,06 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   122   123   124   125   126   127   128   129   130




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin