Dan Brown Fortăreaţa Digitală

Capitolul 26
Şezând pe o bancă vizavi de clinică, Becker se gândea ce mai putea face acum. Apelurile lui la agenţiile de escortă nu dăduseră nici un rezultat. Neîncrezător în comunicaţiile pe linii telefonice nesigure, comandantul îi ceruse să nu mai sune până ce nu punea mâna pe inel. Becker se gândi să ceară ajutorul poliţiei locale — poate aveau ei un dosar despre prostituata roşcată — dar Strathmore îi dăduse ordine precise şi în această privinţă. „Eşti invizibil. Nimeni nu trebuie să afle de existenţa inelului.”

Becker se gândi chiar să se aventureze în Triana, un cartier rău famat din oraş, în căutarea acestei misterioase femei. Sau poate că era mai bine să caute un neamţ obez prin restaurante. Oricum, totul părea doar o pierdere imensă de timp.

Cuvintele lui Strathmore îi reveneau mereu în minte: „E o chestiune de securitate naţională... trebuie să găseşti inelul ăla.”

O voce din interior îi spuse că trecuse cu vederea ceva crucial, însă Becker nu-şi putea da cu nici un chip seama despre ce anume era vorba. „Sunt profesor, nu un blestemat de agent!” Începea deja să se întrebe de ce Strathmore nu trimisese un specialist în această misiune.

Se ridică în picioare şi porni aiurea pe Caile Delicias, meditând asupra opţiunilor sale. Trotuarul din piatră începea să se estom­peze sub privirea lui. Noaptea se lăsa cu repeziciune.

„Dewdrop.”

Ceva nu-i dădea pace; ceva legat de numele ăsta absurd. „Dewdrop.” Tonul piţigăiat al lui Señor Roldán de la Escortes Belén îi revenea în minte ca un hopa-mitică. „Avem doar două roşcate... Două roşcate, Inmaculada şi Rocío... Rocío... Rocío...”

Becker se opri brusc. Ştia rezolvarea problemei. „Şi mă mai consider specialist în limbi străine?” Nu-i venea să creadă că nu-şi dăduse seama mai devreme.

Rocío era un nume de fată extrem de popular în Spania. Purta în el toate calităţile unei tinere catolice — puritate, castitate, fru­museţe naturală. Iar toate aceste conotaţii răsăreau din chiar sem­nificaţia literală a numelui Dewdrop — „Picătură de rouă!”

Vocea canadianului îi răsună în urechi. „Dewdrop.” Rocío îşi tradusese mot-à-mot numele în singura limbă pe care ea şi clientul ei o puteau vorbi împreună — engleza. Emoţionat, Becker mări pasul în căutarea unui telefon.

Pe celălalt trotuar, un om cu ochelari cu ramă de metal îl ur­mărea din umbră.