Dan Brown Fortăreaţa Digitală

Capitolul 67
— Susan? gâfâi Hale, cu faţa lipită de faţa ei.

Şedea cu toată greutatea corpului peste mijlocul ei, cu picioarele de o parte şi de cealaltă. Prin materialul subţire al fustei, noada lui o apăsa dureros peste pubis. Din nasul lui se scurgea sânge care se împrăştia peste bluza ei. Îi venea să vomite. Mâinile lui erau deja la pieptul ei.

Nu simţea nimic. „Oare mă atinge?” Îi trebui o secundă întreagă ca să priceapă că Hale îi închidea nasturele desfăcut şi o aranja.

— Susan, repetă Hale, gâfâind. Trebuie să mă scoţi de aici.

Mintea ei plutea în ceaţă. Nimic nu mai avea sens.

— Susan, trebuie să mă ajuţi! Strathmore l-a ucis pe Chartrukian! Eu am văzut!

Abia după câteva clipe înţelese cuvintele lui. „Strathmore l-a ucis pe Chartrukian?” Era clar că Hale habar n-avea că ea îl zărise acolo jos.

— Strathmore ştie că l-am văzut! Mă va omorî şi pe mine!

Dacă nu i-ar fi fost atât de frică, i-ar fi râs în faţă. Recunoscu mentalitatea de Divide et impera a unui fost puşcaş marin. Inven­tează minciuni şi asmute-ţi vrăjmaşii unul împotriva celuilalt.

— E adevărat! urlă el. Trebuie să sunăm după ajutor! Cred că suntem amândoi în pericol!

Susan nu credea o iotă din vorbele lui.

Îl dureau deja picioarele, aşa că Hale îşi deplasă puţin greutatea corpului. Deschise din nou gura ca să vorbească, dar nu mai apucă.

În clipa în care el se ridicase, Susan simţise cum îi revine sângele în picioare. Înainte de a conştientiza ce face, îl lovi tare cu ge­nunchiul stâng în boaşe. Simţi clar cum rotula ei sfărâmă micul sac de ţesut dintre picioarele lui.
Hale scheună agonizant de durere şi se înmuie instantaneu. Se rostogoli pe o parte, încleştându-şi mâinile pe şliţ. Susan reuşi să iasă de sub greutatea trupului lui. Se îndreptă împleticindu-se spre uşi, ştiind că nu va avea niciodată puterea să le deschidă singură.

Luând pe loc o decizie, se postă în spatele mesei lungi de con­ferinţe din lemn de arţar şi îşi înfipse bine piciorul în covor. Din fericire, masa era pe rotile. Porni cu toată forţa ei spre peretele de sticlă, împingând masa în faţă. Rotilele erau solide, astfel încât masa se rostogolea uşor. La jumătatea distanţei, Susan alerga deja.

Cu un metru şi jumătate înainte de a atinge peretele de sticlă, împinse mai tare şi dădu drumul mesei. Se trase apoi într-o parte şi îşi acoperi ochii. După un pârâit îngrozitor, peretele explodă în mii de aşchii de sticlă. Sunetele familiare din Crypto îşi făcură loc în Node 3 pentru prima dată de la construcţia încăperii.

Susan îşi luă mâinile de la ochi. Putea vedea masa dincolo, prin gaura creată în zid. Continua să ruleze. Făcu cercuri din ce în ce mai largi prin Crypto şi în cele din urmă dispăru în întuneric.

Susan îşi încălţă din nou pantofii ei Ferragamo, aruncă o ulti­mă privire spre Greg Hale, care continua să se zvârcolească, şi trecu peste marea de sticlă spartă, în Crypto.