Dan Brown Fortăreaţa Digitală

Capitolul 25
În La Clínica de Salud Pùblica, orele de vizitare se încheiaseră. Luminile sălii de gimnastică fuseseră stinse. Pierre Cloucharde adormise extrem de rapid. Nu văzuse silueta aplecată deasupra lui. În întuneric sclipi acul unei seringi furate, apoi acul dispăru în cateterul perfuziei intravenoase, chiar deasupra încheieturii mâinii lui Cloucharde. Seringa conţinea 30 de centimetri cubi de deter­gent, furat din căruciorul unui îngrijitor. Un deget împinse cu forţă pistonul în jos şi împinse lichidul albăstrui în venele bătrânului.

Cloucharde se trezi doar pentru câteva secunde. Poate că ar fi urlat de durere dacă o mână puternică nu i-ar fi astupat complet gura. Rămase întins pe pat, ţintuit de o greutate insurmontabilă. Simţi globul de foc urcând de-a lungul braţului. O durere sfâşietoa­re îi traversă subsuoara, apoi pieptul, şi ajunse la creier, ca o ex­plozie de milioane de cioburi mici de sticlă. Cloucharde zări o flacără strălucitoare de lumină... apoi nimic.

Vizitatorul slăbi strânsoarea şi îşi miji ochii în beznă spre numele de pe fişa de observaţie a pacientului. Apoi se strecură tăcut afară.

Ajuns pe stradă, omul cu ochelari cu ramă de metal întinse mâna după un mic dispozitiv prins de cureaua pantalonului. Obiec­tul dreptunghiular avea dimensiunile unei cărţi de credit. Era proto­tipul unui nou computer monocle. Dezvoltat de Marina Americană pentru ca tehnicienii să înregistreze tensiunile bateriilor în spaţiile înguste din submarine, computerul îngloba un modem celular şi cele mai avansate descoperiri ale microtehnologiei. Monitorul era reprezentat de un afişaj transparent cu cristale lichide, montat în interiorul lentilei stingi a unei perechi de ochelari. Echipamentul constituia un progres evident în domeniul computerelor personale; utilizatorul putea acum să vadă prin datele primite sau transmise, fiind simultan capabil să interacţioneze cu universul din jurul lui.

Adevărata revoluţie adusă de echipament nu consta, totuşi, în afişajul miniatural, ci în sistemul de introducere a datelor. Utiliza­torul introducea informaţii prin intermediul unor contacte minus­cule fixate în zona buricelor degetelor. Atingerea contactelor după tipare prestabilite permitea scrierea de mesaje, asemănător modu­lui în care lucrau stenodactilografele într-o instanţă de judecată. După aceea, computerul traducea scrisul în engleză.

Ucigaşul apăsă un comutator minuscul şi ochelarii săi prinseră viaţă. Ţinându-şi mâinile pe lângă trup, începu să îşi atingă degetele în succesiuni rapide de semnale. În faţa ochilor îi apăru un mesaj:

„SUBIECT: P. CLOUCHARDE — TERMINAT”
Zâmbi. Transmiterea rapoartelor despre asasinate reprezenta o parte a misiunii sale. Însă includerea numelui victimelor... pentru omul cu ochelari cu ramă de metal asta însemna rafinament. Dege­tele i se mişcară din nou, activând modemul celular.
„MESAJ TRIMIS”