Dan Brown Fortăreaţa Digitală

Capitolul 48
— Ce? izbucni Midge, nevenindu-i să creadă. Strathmore pre­tinde că datele noastre sunt eronate?

Brinkerhoff dădu din cap şi închise telefonul.

— Strathmore neagă că TRANSLTR stă înţepenit la un fişier de optsprezece ore?

— A fost foarte politicos în privinţa chestiunii ăsteia, replică el radios, mulţumit că supravieţuise apelului telefonic. M-a asigurat că TRANSLTR merge ca uns. A spus că sparge coduri la fiecare şase minute. Mi-a mulţumit că l-am sunat pentru verificare.

— Minte, plesni Midge. De doi ani citesc statistici pentru Crypto. Datele n-au fost niciodată greşite.

— Există un început pentru orice, rosti Brinkerhoff pe ton neutru. Ea îi aruncă o privire dezaprobatoare:

— Rulez toate datele de două ori.

— Ei... ştii ce se spune despre computere. Când o dau în bară, cel puţin o fac în stil mare.

Midge se răsuci cu faţa spre el:

— Nu e de joacă, Chad! Directorul adjunct de operaţiuni tocmai a minţit cu ochii închişi. Vreau să aflu de ce!

Brinkerhoff îşi dori brusc să n-o fi chemat înapoi. Apelul către Strathmore o întărâtase. De când cu dezastrul Skipjack, Midge căpătase o bizară abilitate de a trece instantaneu de la statutul de amic la cel de duşman, de fiecare dată când avea sentimentul că se petrece ceva ciudat în jur. Iar atunci, nimic n-o mai putea opri până ce nu lămurea problema.

— Midge, este posibil ca datele noastre să fie greşite, căută Brinkerhoff să o calmeze. Adică, gândeşte-te puţin — un fişier care să blocheze TRANSLTR timp de optsprezece ore? Nu s-a mai auzit de aşa ceva. Du-te acasă! S-a făcut târziu.

Ea îl privi urât şi aruncă raportul pe birou:

— Eu am încredere în date. Instinctul îmi spune că sunt bune. Brinkerhoff se încruntă. Nici măcar directorul nu mai punea la îndoială instinctele lui Midge Milken — femeia îşi crease enervan­tul obicei de a avea întotdeauna dreptate.

— Ceva se întâmplă, declară ea sentenţios. Iar eu am de gând să aflu despre ce e vorba.