Dan Brown Fortăreaţa Digitală

Capitolul 82
Pe măsură ce implicaţiile apelului către echipa de securitate începeau să pătrundă în mintea lui înceţoşată, Greg Hale se simţea tot mai slăbit de un val de panică. „Vine securitatea!” Susan înce­pu să-şi caute scăparea alunecând încet din strânsoarea lui. Hale îşi reveni şi o trase înapoi, apucând-o mai bine de mijloc.

— Dă-mi drumul! ţipă ea.

Vocea ei răsună în imensitatea domului.

Mintea lui Hale lucra cu încetinitorul. Apelul comandantului îl luase cu totul prin surprindere. „Strathmore a sunat la securitate! Îşi sacrifică planurile pentru Fortăreaţa Digitală!”

Hale nu şi-ar fi imaginat nici într-un milion de ani că Strath­more ar fi renunţat la Fortăreaţă. Acea poartă secretă reprezenta o ocazie unică în viaţă.

Pe măsură ce panica se instala tot mai tare, mintea părea că-i joacă feste. Vedea ţeava pistolului lui Strathmore oriunde se întor­cea. Începu să se rotească, ţinând-o strâns de mijloc pe Susan, încercând să nu-i ofere comandantului câmp de tragere. Condus de frică, Hale o trase orbeşte către scări. În mai puţin de cinci minute, luminile aveau să se aprindă, uşile să se deschidă şi o echipă de intervenţie să-şi facă apariţia.

— Mă răneşti! zise Susan, înecându-se.

Căuta cu disperare aerul în vreme ce se împiedica în piruetele executate de Hale.

Acesta se gândi să-i dea drumul şi să o ia la goană spre liftul lui Strathmore, dar ar fi fost curată sinucidere. N-avea parola. În plus, o dată ce ar fi ajuns în afara NSA fără un ostatic, s-ar fi putut con­sidera foarte bine mort. Nici măcar Lotus-ul lui nu se putea lua la întrecere cu o flotă de elicoptere NSA. „Susan e singura care îl poate împiedica pe Strathmore să mă zboare de pe şosea!”

— Susan, izbucni Hale, trăgând-o spre scări. Vino cu mine! Jur că nu-ţi fac nimic!

În vreme ce femeia se lupta cu el, Hale îşi dădu seama că au mai apărut şi alte probleme. Chiar dacă ar fi reuşit să intre în liftul lui Strathmore şi să o ia pe Susan cu el, aceasta mai mult ca sigur că s-ar fi zbătut tot drumul. Hale ştia prea bine că liftul avea o singură oprire: „Autostrada Subterană”, un labirint cu acces restricţionat de tuneluri subterane, prin care se deplasau mărimile NSA în secret. Hale n-avea nici o intenţie de a se rătăci în subsolurile NSA cu un ostatic după el. Ar fi fost o capcană mortală. Şi chiar dacă ar fi ieşit de acolo, n-avea nici o armă. Cum putea s-o târască pe Susan până la parcare? Cum avea să conducă?

Răspunsul veni prin vocea unuia dintre foştii lui profesori de strategie militară din vremea puşcaşilor marini:

„Forţează mâna cuiva”, îl avertiză vocea, „şi acesta se va lupta cu tine. Însă convinge o minte să gândească aşa cum vrei tu şi vei avea un aliat.”

— Susan, spuse el cu voce tare, Strathmore e un ucigaş! Aici eşti în pericol!

Ea nu dădu semne că ar fi auzit. Hale ştia că oricum fusese un unghi de abordare absurd. Strathmore nu i-ar fi făcut niciodată rău lui Susan, iar ea cunoştea asta prea bine.

Îşi miji ochii în beznă, întrebându-se unde se ascundea coman­dantul. Strathmore tăcuse dintr-o dată, fapt care avea darul de a-l înspăimânta şi mai tare. Îşi dădu seama că timpul aflat la dispoziţia lui se apropia cu repeziciune de sfârşit. Băieţii de la securitate puteau apărea în orice moment.

Cu un nou impuls de energie, îşi înlănţui braţele în jurul lui Susan şi o trase cu putere pe scări. Ea îşi înfipse călcâiele pe prima treaptă şi se trase înapoi. N-avea nici un sens; individul era mai puternic ca ea.

Hale începu să urce cu grijă scările, cu Susan după el. Poate că ar fi fost mai uşor să o împingă, dar platforma din capul treptelor era luminată de monitoarele lui Strathmore. Acesta ar fi avut câmp perfect de tragere dacă Susan intra prima. Aşa, trăgând-o după el, ea acţiona ca un scut uman între Hale şi Crypto.

Cam la o treime din urcuş, Hale sesiză mişcare la capătul de jos al scărilor. „Strathmore trece la acţiune!”

— Nu încerca nimic, comandante, şuieră el. O s-o omori.

Hale aşteptă. Nu-i răspunse decât tăcerea. Ascultă cu mai mare atenţie. Nimic. În josul scărilor era linişte. Oare ajunsese să aibă vedenii? Oricum, nu conta. Strathmore n-ar fi riscat să tragă, având-o pe Susan în calea glonţului.

Dar în vreme ce urcuşul continua, ceva neaşteptat se petrecu. Pe platforma din spate se auzi un zgomot vag. Hale se opri, cu venele inundate de adrenalină. Oare Strathmore se strecurase sus? Instinctul îi spunea că Strathmore era la baza scărilor. Însă brusc se auzi din nou — de această dată ceva mai tare. Un pas clar pe platforma de sus!

Îngrozit, Hale îşi dădu seama de greşeala comisă. „Strathmore e pe platformă în spatele meu! Mă poate împuşca fără probleme!” Disperat, o răsuci pe Susan în partea cealaltă şi începu să se re­tragă în jos.

Atingând ultima treaptă, Hale se holbă înnebunit înspre Crypto şi urlă:

— Înapoi, comandante! Înapoi sau o să-i rup...

Din beznă se ivi patul unui pistol Beretta, care sfâşie aerul şi izbi craniul lui Hale.

Eliberându-se din strânsoarea lui, Susan se răsuci zăpăcită pe călcâie. Strathmore o prinse şi o echilibra, apoi îi îmbrăţişă trupul tremurând:

— Şşş, o linişti el. Eu sunt. Gata, s-a terminat.

Susan continua să tremure:

— Co-mandante, icni ea, dezorientată. Credeam... credeam că sunteţi sus... am auzit...

— Gata, gata, şopti el. Ce-ai auzit erau pantofii mei, pe care i-am aruncat pe platformă.

Lui Susan îi veni să râdă şi să plângă în acelaşi timp. Coman­dantul tocmai îi salvase viaţa. Stând acolo în întuneric, simţi un val imens de relaxare. Nu fără un sentiment de vinovăţie, însă; veneau băieţii de la securitate. Îl lăsase prosteşte pe Hale să o înşface, iar acesta o folosise împotriva lui Strathmore. Iar ea ştia că omul plătise un preţ enorm ca s-o salveze.

— Îmi pare rău, zise ea.

— Pentru ce?

— Planurile dumneavoastră pentru Fortăreaţa Digitală... sunt distruse.

Strathmore clătină din cap:

— Nici pe departe.

— Dar... dar cum rămâne cu securitatea? Va fi aici în câteva clipe. Nu vom avea timp să...

— Securitatea nu vine, Susan. Avem tot timpul din lume.

„Nu vine?”

— Dar aţi sunat...

Strathmore chicoti:

— Cel mai vechi truc din lume. Am simulat apelul.