Dan Mirahorian



Yüklə 1 Mb.
səhifə2/27
tarix30.12.2018
ölçüsü1 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   27

Lao Tzu (cap.33) spune:"Cel ce cunoaşte lumea din afara are cunoaştere; Cel ce se cunoaşte pe sine este Iluminat" iar în cap. 47: "Fara sa treci pragul uşii, se poate cunoaşte întreg universul; Fara sa priveşti pe fereastra, se poate vedea Calea Cerului "

Universul Holografic a devenit Conştient de Sine însuşi prin fiecare fiinţă umana Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinţă umana se manifesta holografic universul, care a devenit parţial conştient de sine însuşi. Termenul holografic pe care o să-l întâlnim în rândurile de mai jos este un termen recent, care insa desemnează ceea ce poeţii şi misticii au descoperit de multa vreme: " în fiecare parte regăsim întregul" sau cum spunea William Blake: " a vedea întregul univers în fiecare fir de nisip" (" to see a world în a grain of sand"). Fractalii, care sunt atât de răspândiţi în natura, nu sunt decât o palida reflectare a unităţii informaţionale dintre parte şi întreg, care se manifesta în universul holografic în care trăim.

Recomand cititorilor mei sa citească şi cartea lui Michael Talbot intitulata "Universul Holografic" (The Holographic Universe) unde este examinat acest model al universului şi implicaţiile sale în medicina, fiziologie, funcţionarea creierului, fizica cuantica.

Doar într-un univers holografic cunoaşterea unei parti înseamnă cunoaşterea întregului. Preceptul scris pe frontonul templului lui Apollo din Delphi (" Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte întreg universul") ar fi un indemn fara sens ori paradoxal, daca universul nu ar fi holografic. Semnificaţia acestui indemn antic este ca lucrul cel mai de seama şi menirea omului este să-şi vadă sufletul nemijlocit prin ochii sufletului, iar nu prin ochii fizici sau grosieri, care produc proiecţia umbrelor de pe ecranul mental, şi sa devina astfel locul în care Universul se eliberează devenind pe deplin conştient (omniscient) de Sine însuşi.

Sa ne amintim ce afirma Prot (Kevin Spacey) în filmul K-Pax (2001) inspirat după filmul argentinian (" Hombre mirando al Sudeşte") care relata o întâmplare mult mai reala decât se crede ce s-a petrecut în anii '60:

Prot: "Orice fiinţă din univers ştie sa facă diferenţa intre bine şi rau (benefic şi nociv). Lasă-mă să-ţi spun ceva. Pe Terra voi oamenii urmaţi politica "dinte pentru dinte, ochi pentru ochi şi viaţa pt. viaţa, o atitudine care e recunoscuta în întregul univers pt. stupiditatea ei. Chiar Buddha şi Iisus au avut alta opinie. Dar nimeni nu le acorda o prea mare atenţie, nici chiar buddhiştii voştri, şi nici creştinii voştri nu-i asculta". "Ma mir ca ati ajuns şi pana în stadiul actual";"o planeta ocupata de o civilizaţie care procedează ca voi ("care extinde raul prin lupta, războaie, răzbunare, opoziţie") are viitor incert (se autoanihilează).

Prot: Pentru informarea dumneavoastră: Toate fiinţele au capacitatea sa se vindece pe ele insele. Asta e ceva pe care noi o ştim de milioane de ani pe K-PAX", La randul lor, cei indecişi oscilează şi ei tot intre trei atitudini: 1. Conservatorii sceptici considera ca anomaliile exista, dar ca ele s-ar datora unor factori cunoscuţi, eventual asociaţi, insa dificil de identificat pe baza datelor disponibile.

2. Conservatorii moderaţi admit şi ei ca anomaliile exista, dar susţin ca acestea sunt aparente şi se datorează unor factori inca necunoscuţi, care insa nu ar viola principiile restrictive fundamentale ale ştiinţei.

3. Conservatorii oportimisti pretind ca sunt receptivi la eventuale probe, care sa evidenţieze fenomenele stranii de genul celor asociate OZN-urilor, dar din conformism fata de majoritatea celor care nu cred în existenta fenomenelor anormale, nu-şi arata adevărata credinţă, ci o falsa neutralitate – întemeiată de multe ori pe teama de a-şi pierde credibilitatea sau mai ales poziţia profesionala, aceasta din urma putând fi serios ameninţată de puternica maşina de propaganda oficiala.

În concluzie, unii oameni accepta existenta OZN-urilor şi a fenomenelor stranii sau paranormale care le însoţesc, în timp ce alţii le-o neaga şi raman indecişi, aşteptând probe suplimentare sau alte condiţionări şi modele capabile sa le explice aceste fenomene şi să-i convingă de realitatea lor.

Din punctul nostru de vedere, cea mai buna atitudine ar fi aceea de imparţialitate conştientă, singura stare care ne-ar putea ajuta sa eliminam căderea în alte credinţe şi prejudecăţi, în alte ataşări şi identificări, care blochează progresul real al cunoaşterii şi accesul la o ştiinţă veritabila. Subliniem ca încărcătura de sentimente, de prejudecăţi şi de imaginaţie (aşteptări; expectaţii), care se manifesta la toate cele trei categorii de atitudini amintite anterior, se constituie într-un obstacol major în calea înţelegerii reale a fenomenelor, care se abat de la normele impuse de modelele legiferate în ştiinţa actuala, care în realitate nu sunt decât teorii şi legi provizorii, modele ale realităţii, care vor fi înlocuite de altele, în stare sa explice şi ceea ce scapă azi prin plasa modelelor actuale (anomaliile; excepţiile care nu confirma regula).

În ştiinţă de azi se recunoaşte necesitatea ca experimentatorul sa nu influenţeze sau sa nu perturbe experimentul, ceea ce înseamnă ca un aparat de măsură sa nu distorsioneze amplitudinea şi repartiţia parametrilor care trebuie măsuraţi.

Satisfacerea acestui deziderat presupune în primul rand o reţinere sau un autocontrol din partea omului care cercetează şi care este principala sursa de erori – de experimentare sau de interpretare.

Dezideratul se realizează aparent simplu, prin menţinerea constanta a obiectivităţii, a unei atitudini de conştientă imparţială, a unei stări incolore sau de martor din partea experimentatorului. Cel mai important obstacol în calea acestei neutralităţi sau invizibilităţi observatorului uman il constituie atitudinea ataşată de dovedire sau de infirmare a realităţii unor fenomene, atitudine influenţată şi de o programare conceptuala defectuoasa.

În istoria ştiinţei de pe Terra se cunosc multe adevăruri iluzorii care păreau dovedite de realitate în ochii celor care credeau, de pilda, ca " Pământul se afla în centrul universului" şi multe realităţi susţinute de " bunul simt".

Membrii Academiei Franceze, aflaţi în fata fonografului lui Thomas Edison, susţineau ca " aşa ceva nu poate sa existe! " Venerabilii savanţi, care căutau cu îndârjire să-şi confirme dogmele şi teoriile, desi nu au găsit timp de 9 luni un ventriloc sau un om ascuns în cutia fonografului, au numit-o totuşi o frauda sau o înşelătorie grosolana şi jignitoare. La fel au reacţionat aceşti "savanţi", care inca nu părăsiseră în mentalitate Evul Mediu şi în alte cazuri, cum ar fi cel al meteoriţilor " nu exista pietre care cad din cer", al avioanelor, care, " fiind mai grele decât aerul, nu vor putea niciodată sa se desprindă de sol " sau al trenurilor, care " nu vor putea niciodată sa depăşească o anumită viteza fara ca pasagerii sa rişte sa se sufoce ".

Am lăsat la urma atitudinea de negare a realităţii OZN-urilor, fiindcă ea este cea mai plina de surprize.

Opoziţia fata de existenta anomaliilor, a excepţiilor şi a fenomenelor paranormale, în care noi includem şi domeniul fenomenelor OZN, este un punct de vedere susţinut în comunitatea ştiinţifică de fundamentaliştii negativişti, adepţi ai ultraconservatorismului ştiinţific. Pentru aceştia, anomaliile nu sunt reale şi se reduc doar la simple mistificări, manipulări de date, la fraude sau la cel mult erori de experimentare şi de interpretare, adică la nişte confuzii şi deficiente metodologice care trebuie depistate şi eliminate.

La ceilalţi oameni, opoziţia fata de existenta fenomenelor OZN şi a fenomenelor asociate – anomalii spaţio-temporale, fenomene paranormale, încălcări flagrante ale legilor şi principiilor din modelele acceptate de către ştiinţa actuala – poate fi cauzata de mai multi factori, dintre care menţionăm: 1. Identificarea realităţii cu credinţele, dogmele, teoriile şi modele pe care le cunoaştem astăzi şi de care ne-am ataşat; 2. Identificarea realităţii cu cea proiectata pe ecranul mental în cursul experientei senzoriale; Sa nu uitam faptul ca o proiecţie pe ecranul mental nu este identica cu realitatea sau sa ne amintim o afirmaţie a maeştrilor Zen: "reflecţia Lunii în oglinda apei unui lac nu este însăşi Luna".

Este dificil de acceptat ceea ce vine în contradicţie cu "bunul simt", după care Pământul de sub picioarele noastre pare neclintit, desi în realitate el se învârteşte în jurul propriei axe, în jurul Soarelui şi împreună cu acesta, în jurul centrului galaxiei noastre. Orice obiect aflat la ecuator călătoreşte în fiecare zi (pe durata de 24 ore) pe o distanta egala cu circumferinţa Terrei, adică de: 40.075,036 kilometri. Daca împărţim aceasta distanta la 24 de ore, vom afla ca fiecare om se deplasează cu viteza supersonica de 1674, 396 km/h (viteza mişcării de rotaţie la ecuator este de: 465,11 m/s, adică de peste 3 ori mai mare decât viteza sunetului în aer, care este de 340 m/s). Viteza medie a deplasării Terrei, pe orbita eliptica în jurul Soarelui (mişcare de revoluţie), a carei circumferinţa este de 924 milioane de kilometri, este obţinută prin împărţirea acestei distante la numărul de ore dintr-un an şi este de 109.033 km/h (30,287 km/s). şi asta nu e tot fiindcă noi ne deplasam împreună cu Soarele (una dintre cele 300 de miliarde de stele din galaxia noastră) în jurul centrului galaxiei noastre şi cu întreaga galaxie prin spaţiul intergalactic. Pentru fiecare rotaţie în jurul centrului galactic, Soarele împreună cu planetele satelite călătoresc pe o circumferinţă de 163280 ani lumina. Soarele, care este localizat relativ departe de nucleul galactic (distanta dintre centrul galactic şi Soare este de 26.000 ani lumina), ceea ce înseamnă ca se deplasează pe o orbita aproape circulara cu o viteza estimata în diferit în lucrările de specialitate: 217,261* km/s (486.000 mile pe ora; 782141 km/h), 225* km/s şi 250*km/s. Soarele împreună cu planetele sale au nevoie de o durata estimata intre 225 la 250 milioane de ani tereştrii, pt o rotaţie completa în jurul centrului galactic. Timpul necesar parcurgerii fiecărei rotaţii în jurul centrului galactic este uneori numit an cosmic sau an galactic. De la formarea sistemului solar s-au făcut intre 20 şi 25 de rotaţii.

Extincţiile în masa care s-au petrecut periodic pe Terra se afla în legătură cu aceasta rotaţie în jurul centrului galactic şi cu oscilaţia ciclica de 64 milioane de ani fata de planul galactic, care expune periodic suprafaţa Pământului la radiaţiile generate de unda de soc* (similara undei de soc creata în fata unui avion supersonic), produsa în fata galaxiei noastre, care cade cu o viteza uriaşă, către grupul de galaxii (Virgo Cluster), localizat la o depărtare de aproximativ 50 de milioane de ani lumina.

*Recer, Paul (Associated Press). Radio Astronomers Measure Suns Orbit Around Milky Way. Houston Chronicle. 1 June 1990. "Using a radio telescope system that measures celestial distances 500 times more accurately than the Hubble Space Telescope, astronomers plotted the motion of the Milky Way and found that the sun and its family of planets were orbiting the galaxy at about 135 miles per second (217 km/s).";"The sun circles the Milky Way at a speed of about 486,000 miles per hour."

*Milky Way Galaxy. " The New Encyclopedia Britannica.15th ed. Chicago: Encyclopaedia Britannica, 1998: 131: "The Sun, which is located relatively far from the nucleus, moves at an estimated speed of about 225 km per second (140 miles per second) în a nearly circular orbit."

*Goldsmith, Donald. The Astronomers. New York: St. Martins Press, 1991: 39 & Norton, Arthur P. Nortons Star Atlas. New York: Longman Scientific & Technical, 1978: 92;". the suns neighborhood, including the Sun itself, are moving around the centre of our Galaxy în approximately circular orbits with velocities of the order of 250 km/s."

*"Sistemul nostru solar are o unda de soc în jurul sau şi aceasta produce o mare parte din radiaţiile cosmice ce lovesc Terra. De ce nu ar avea şi Calea Lactee o astfel de unda de soc?";"Our own star moves toward and away from the Milky Ways center, and also up and down through the galactic plane. One complete up-and-down cycle takes 64 million yearssuspiciously close to the Earths biodiversity cycle". (from: Hubbles Secret: Orbiting the Milky Way -A Galaxy Insight: December 22, 2008, in: http:/www.dailygalaxy.com/my_weblog/2008/12/hubbles-secret.html 3. Diverse interese şi temeri.

Astfel, Jimmy Guieu arata ca după ce au fost realizate acordurile secrete cu EBE, de către responsabilii politici din perioada administraţiei Eisenhower, atât în SUA, cat şi în toată lumea s-a declarat una din cele mai aprige campanii de denigrare a tuturor celor care persistau sa susţină realitatea existentei fenomenului OZN şi a fiinţelor extraterestre.

S-a încercat ca mass-media sa fie cu orice preţ convinsa ca aceste "obiecte" nu sunt decât iluzii optice sau rodul unor psihoze colective. Mult timp secretul a fost ţinut cu străşnicie şi a rămas asa, pana când primii care au calcat înţelegerea au fost extratereştrii. Aceste Entităţi Biologice Extraterestre (EBE) nu au respectat promisiunea de a nu perturba civilizaţia existenta pe Terra. şi astfel nu numai în SUA, ci în aproape toată lumea au început sa apară o serie de fenomene ciudate şi inexplicabile. In decursul anilor, autorităţile americane au fost socate de descoperirea de animale mutilate după un anumit tipic, surprinşi în special de faptul ca în toate cazurile se lucrase foarte curat, fara urme de sânge. Au urmat apoi răpirile de persoane de ambe sexe, peste o suta de mii, din care numai o mica parte au revenit la căminele lor, cu o memorie ştearsă.

Corpurile multora au fost găsite în zone deşertice, îngrozitor mutilate. Multe din femeile răpite au fost fecundate artificial, EBE intenţionând sa creeze o rasa de mutanţi, capabila sa trăiască atât în lumea lor de origine, cat şi pe Terra. Se pare ca avertismentul lui Wilhelm Reich (vedeţi nota 5) este real şi ca acest cutremurător plan începe sa iasă la suprafaţă. (vedeţi în anexe: Conspiraţia planetara).

În afara de ataşarea de credinţe, de experienta senzoriala şi de implicarea diverselor interese şi temeri, opoziţia fata de existenta fenomenelor paranormale este alimentata de scepticism, de lipsa experientei directe (sa nu uitam ca oamenii, în marea lor majoritate, obţin informaţiile în mod mijlocit, prin porţi senzoriale limitate sau prin simţuri), de adormirea atenţiei şi a sensibilităţii intuitive (prezenta doar la copii şi la animale), de conformism şi de lipsa de curaj în susţinerea propriilor opinii, cat şi de hipnoza culturala ("îngheţarea în tipare").

Fanatismul şi intoleranta este careacteristic celor care prefera sa creadă în tipare, dogme şi în teorii ştiinţifice, care nu sunt decât nişte modele ale realităţii, care urmează sa le schimbam cu altele, în loc sa accepte realitatea, aşa cum este ea. Fanatismul şi intoleranta, care au ajuns la putere în epoca Inchiziţiei, continua să-şi aibă reprezentanţi şi azi în cercurile conservatoare politice, ştiinţifice şi religioase.

În lupta pentru putere, unii oameni prefera dogmele, care le apară interesele efemere, dar care ii înlănţuie în ignoranta. Cunoaşterea directa este amânată de dragul unor avantaje de moment, care le asigura unora iluzia unei autorităţi profesionale, sociale, religioase ori politice.

O astfel de lupta păgubitoare pentru umanitate, mai ales prin marile pierderi omeneşti pe care le provoacă, a condus la occidentalizarea întregii planete – la o colonizare culturala, ce a provocat mari pierderi spirituale, ştiinţifice şi tehnologice (sa ne gândim la discurile astece din aur în care se urcau oameni şi care levitau atunci când începeau sa vibreze)- la respingerea noului şi a realităţii, la încurajarea conformismului, a imobilismului şi a gândirii convergente.

Eliminarea totala a gândirii divergente ar fi condus la îngheţarea ştiinţei la un anumit nivel, la închiderea oricărei cai spre progres în cunoaştere. Oscilaţia, intre deschidere şi închidere, pare o trăsătură constanta a oamenilor de pe Terra.

Spargerea îngheţării în obiceiuri, tipare, teorii şi credinţe eronate se produce periodic în mod exploziv şi cu multe pierderi omeneşti. Ne gândim la revoluţiile burgheze, care au detronat simultan atât absolutismul ideologic (modelul teologic monoteist creaţionist al unui creator unic), cat şi pe cel politic (monarhia absoluta), permiţând apariţia modelelor alternative (modelul mecanicist, determinist, evoluţionist) şi participative (democraţia republicana, monarhia parlamentara).

Acum ne aflam într-o alta închidere, din cauza ataşării de noile dogme: cauzalitate, limbaj cantitativ. Baza educaţiei şi a promovării în ierarhiile ştiinţifice, religioase ori politice s-a modificat: în Evul Mediu latina şi greaca, în secolul actual matematica, în prezent calculatorul. O asemenea atitudine, caracterizata prin închidere fata de nou, are o latura negativa, daca ne gândim ca trăim într-o epoca plina de crize şi de probleme care trebuie soluţionate urgent, şi o alta pozitiva, insa din ce în ce mai atenuata. Închiderea fata de nou a permis mai mult sau mai putin conservarea unora din tradiţiile civilizaţiilor terestre anterioare, desi caracteristica principala a fundamentalismul ideologic sau religios aflat la putere a rămas steargerea de pe fata pământului a tuturor tradiţiilor anterioare etichetate drept: "păgâne".

Aceste tradiţii nu au putut supravieţui cenzurii decât împrumutând haina invadatorului – ca în cazul sărbătorilor de "Anul Nou" – ori deghizându-se în mituri şi povesti de genul celor din "O mie şi una de nopţi", în care identificam referiri la o ştiinţă şi tehnologie inca neatinsa azi, la levitaţie (covorul zburător), la nave care foloseau teleportarea, la animale de mult dispărute sau la oraşe scufundate în oceane.

Afirmam mai înainte ca progresul actual s-a datorat înlăturării monopolului dogmelor teologice de tip creationist-supranatural – care a reprezentat o imago mundi ("imagine despre lume") oficiala şi obligatorie în Evul Mediu (oricine avea alta opinie sau gândea altfel era acuzat de erezie) – şi înlocuirea lor de către o concepţie ştiinţifică, devenita de tip materialist-mecanicist de la Newton şi Laplace încoace.

Creaţionismul supranatural al teologilor din Evul Mediu a fost deci detronat de materialismul mecanicist, evoluţionist şi utilitar al epocii actuale, în cursul luptei pentru putere din timpul revoluţiilor burgheze. Aceasta noua imagine oficiala despre realitate se dovedeşte la randul sau deficitara şi închisă fata de adevărata stare a lucrurilor: crizele sociale, economice, energetice şi de materii prime, degradarea mediului planetar şi a tezaurului genetic sunt, în cele din urma, efecte ale unei crize informaţionale.

Practic, suntem confruntaţi astăzi cu un nou sistem îngheţat de credinţe, pe care acum il numim ştiinţă.

Toate crizele sunt în cele din urma crize informaţionale: nu ştim cum sa rezolvam altfel transporturile, comunicaţiile, vindecarea maladiilor, încălzirea globala, organizarea economica, sociala şi politica. Cauza acestei continue şi profunde maladii a civilizaţiei terestre se afla la nivel individual şi apoi la nivel colectiv. Omul se identifica cu concepţiile, scenariile, modelele, teoriile şi ipotezele încercate pentru a obţine o cat mai fidela reprezentare a realităţii, atât în plan descriptiv, cat şi funcţional – pentru a putea beneficia "de puterea şi de fructele acestei cunoaşteri, atunci când aceasta este aplicata".

Aproape toate ştiinţele civilizaţiei terestre actuale au trecut printr-o faza descriptiva (geografie, anatomie etc.), care a fost urmata de o faza funcţională (geofizica, fiziologie) în care s-a încercat o unificare cauzala cantitativa (matematica) şi mecanicista (mecanica cuantica, mecanica genetica, mecanica lingvistica) a variaţiilor calitative observate la diferite nivele* de manifestare a planului fenomenal.

S-a descoperit de pilda ca gustul diferit (dulce, sărat, amar sau iute) poate fi obţinut printr-o variaţie cantitativa a frecventei unui impuls electric aplicat unui electrod plasat pe limba. In mod similar s-a descoperit ca variaţia de culoare şi cea de temperatura sunt în cele din urma determinate de variaţia cantitativa a frecventei radiaţiei electromagnetice. Aceasta abordare a realităţii, care după cum observam a avut şi unele succese notabile (diferenţa dintre benefic şi nociv este şi ea, în ultima instanţă, una cantitativa, o otrava putând deveni un remediu salvator şi invers, în funcţie de doza şi de starea organismului căruia ii este administrata), este astăzi insuficienta din cauza neglijării unor componente esenţiale ale realităţii: componenta energetica şi cea informaţională.

La prima vedere, aceasta afirmaţie pare absurda astăzi, când se vorbeşte atât de mult despre energie şi informaţie. şi totuşi aşa este, fiindcă, în afara de aceste etichete aplicate unor aspecte diferite ale aceleiaşi realităţi, inca nu ştim ca exista nivele diferite de manifestare (de la subtil la grosier) ale acestor energii şi informaţii, care raman invizibile pentru aparatele de măsură şi pentru simţurile noastre.

O analiza retrospectiva a dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei terestre, în care am face abstracţie de modelarea teoretica ulterioara, ne permite sa evidenţiem trei revoluţii şi niveluri tehnologice: 1. Prima revoluţie a condus la tehnologia material-mecanica, în care includem primele unelte acţionate de forţă omului, animalelor sau a vântului. O astfel de tehnologie, reprezentata la început de către primele unelte din piatra, pana la diversitatea materialelor actuale, a însemnat o prima revoluţie prin care unealta a devenit independenta material de om.

2. A doua revoluţie a condus la tehnologia energetica, în care uneltele – de tip maşina cu aburi – au devinit independente şi de energia umana pt. o perioada limitata (de alimentarea cu energie), aşa cum în etapa anterioara deveniseră independente material. Desi aceasta tehnologie energetica s-a diversificat azi la motoare electrice sau nucleare pentru antrenarea maşinilor (nave, submarine) şi este constituita dintr-o larga gama de dispozitive de transformare (conversie) a energiei chimice, termice, mecanice, electrice sau nucleare în energia necesara (mecanica, electrica, termica, luminoasa), aplica doar o parte din matricea de conversie a energiilor, care se manifesta în planul fizic (de pilda nu cunoaştem conversia în energie gravitaţională) 3. A treia revoluţie a condus la tehnologia informaţională, adică de stocarea, procesarea şi la transmiterea informaţiilor pe suport material şi energetic, şi a făcut deja uneltele independente de om (cu excepţia programării iniţiale sau a corecturilor pe parcurs) şi în plan informaţional. Avem azi roboti, uzine, vapoare şi avioane conduse sau pilotate de calculatoare de proces. Calculatoarele electronice, stocarea electromagnetica a informaţiilor şi telecomunicaţiile, reprezintă doar o varianta de tehnologie informaţională bazata pe energia electromagnetica şi este vulnerabila la perturbaţii de genul impulsurilor electromagnetice naturale (descărcări electrice în atmosfera; explozii ale stelelor) sau artificiale (bombe atomice cu puls EM). Aceasta tehnologie vulnerabila la perturbaţiile din universul fenomenal, şi care nu permite transferul informaţiilor în timp real (trebuie aşteptat milioane de ani răspunsul la o întrebare adresata unei civilizaţii aflate într-o galaxie îndepărtată) a fost abandonata de către civilizaţiile galactice avansate care au optat pentru alti vectori ai informaţiilor (care nu pot fi ecranaţi, atenuaţi sau perturbaţi de către procesele manifestate în univesul fenomenal).

* Desi DOOM, DEX şi alte lucrări de specialitate recomanda forma "niveluri", optam în unele cazuri pentru "nivele", forma consacrata în fizica (nivele energetice), medicina, etc. [nota autorului]

Sa ne gândim ca şi în trecut pe Terra au fost construiţi roboti şi sisteme de calcul, de stocare şi de transmitere mecanica a informaţiilor* sau sa ne amintim de savantul roman Gogu Constantinescu, părintele sonicităţii, care a creat circuite sonice în care toate componentele unui circuit electric (condensatori, bobine, rezistente, diode) aveau corespondent sonic. In prezent ne deplasam către sisteme hibride, care utilizează drept vector al informaţiei lumina (Henri Coandă a condus un program de cercetare în domeniul circuitelor logice optice, fluidice şi sonice; vedeţi notelele de la sfârşitul acestui paragraf).



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   27


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə