Dane Rudhyar Astrologia personalităţii

Zi şi an - individual şi colectiv

Înţelesul colectiv al ciclului anual va fi mai evident dacă realizăm că, datorită înclinaţiei axei Pământului (care nu este perpendiculară pe orbita Pământului), unghiul de incidenţă al razelor Soarelui variază de-a lungul anului, cauzând schimbarea anotimpurilor. Anotimpurile şi clima influenţează fiinţa colectivă şi conştiinţa raselor şi grupurilor umane. Ele afectează creşterea şi dezvoltarea corpurilor şi a tuturor elementelor fiziologice care aparţin domeniului colectiv.

Ciclul anual este, într-adevăr, de mare importanţă în dezvoltarea individului, dar aceasta mai degrabă în termeni de creştere sau de descompunere fiziologică a corpului fizic, decât în termeni de modificări periodice ale forţelor vitale din corp. Energiile vegetale şi animale din om sunt aduse sub influenţa sa - în special primele, deoarece ultimele sunt probabil mai puternic conectate la tendinţele lunare. Marele sistem simpatic, dominat de plexul solar, e puternic influenţat de acest ritm anual, care afectează şi influxul de energii ale „inconştientului colectiv” în conştient.

Ar mai putea fi adăugat faptul că, după cum spune Biblia, o zi a Domnului este ca un an din viaţa omului. Aceasta înseamnă că Domnul (spiritul-Rasă colectiv: Iehova) îşi regăseşte ciclul-unitar al sinelui individual într-un an. Pentru conştiinţa colectivă a Omului - întreg, revoluţia orbitală a Pământului în jurul Soarelui înseamnă o „zi”. „Ziua* _este întotdeauna unitatea sinelui. Şinele omului colectiv operează printr-o unitate fundamentală: ciclul orbital.

Marele ciclu polar

În afară de acestea, există un alt ciclu fundamental: ciclul precesiei echinocţiilor. Ar trebui mai degrabă numit „Marele ciclu polar”. Este creat de o mişcare specifică de rotaţie a axei Pământului, care poate fi comparată cu mişcarea unui titirez şcolar. Această mişcare de rotaţie schimbă foarte încet direcţia axelor polare şi, prin urmare, punctele în care ecuatorul Pământului taie planul eclipticii (calea anuală aparentă a Soarelui). Astfel, pe de o parte, Polul Nord indică succesiv o serie de stele, descriind un cerc complet în aproximativ 25868 ani; pe de altă parte, punctul vernal (Echinocţiul de primăvară) se deplasează înapoi printre constelaţii (de aici termenul de „precesia echinocţiilor”) de-a lungul cercului eclipticii.

Însă lucrul important este că axa polară a Pământului indică stea după stea. Steaua Polară se schimbă: acum este Polaris din constelaţia Ursa Mică, dar, în cinci mii de ani, va fi Alfa Cephei. În concordanţă cu faptele astronomic-telurice, polii Nord şi Sud ai Pământului reprezintă intrarea şi respectiv ieşirea energiilor cosmic-magnetice. Interpretând aceasta, tradiţia ezoterică s-a referit întotdeauna la Polul Nord şi la poarta prin care Puterea cosmică curge în Pământ ca simbol al Conştiinţei divine. Din aceasta, s-a stabilit probabil o comparaţie între axa polară a Pământului şi coloana vertebrală a omului, care este „sceptrul puterii” prin care energia spiritului operează în interiorul omului. Polul Nord corespunde apoi cu vârful capului, cu misteriosul centru care, atunci când funcţionează perfect, reprezintă omul desă­vârşit înconjurat de un fel de aură.

A spune că acest „sceptru al puterii” Pământului îşi modifică direcţia, înseamnă a spune că însăşi calitatea puterii cosmice primită de Pământ se schimbă ciclic, urmând mişcarea de rotaţie a axei Pământului. Acum, punctul interesant este că această rotaţie înseamnă o deplasare a centrului Pământului. Aparţine astfel primei categorii a «mişcării în timp” sau „mişcării subiective”. Dar „subiectul” implicat aici este individul al cărui centru fizic este una cu centrul Pământului, adică cu marele întreg planetar despre care am vorbit. Axa polară, cel Puţin în mod simbolic, reprezintă „EU SUNT”-ul acestui întreg planetar.

Întrucât se mişcă, ea îşi schimbă relaţia cu stelele de care pare „a fi legată”. Cu alte cuvinte, şinele întregului planetar se modifică, consonând cu diferite tonuri cosmice.

Aceste schimbări ale sinelui planetar constituie realitatea a ceea ce numim „Era Peştilor”, „Era Vărsătorului” etc., prin referire la precesia echinocţiilor - un efect secundar, nu o cauză. Astfel, „ziua” reprezintă ciclul-unitate al omului individual, al cetăţeanului de pe suprafaţa acestui glob, care trebuie să se rotească pentru a avea toate punctele sale iluminate zilnic de soarele de amiază, (exceptând regiunile polare). „Anul” este ciclul-unitate al omului colectiv, o mulţime de fiinţe răspân­dite pe toată suprafaţa globului. „Marele ciclu polar” reprezintă ciclul-unitate al Individului planetar, al cărui centru este acelaşi cu centrul Pământului²³.

Cu acest ultim ciclu avem de-a face cu ceea ce numim Creatorul cosmic. Fiecare „Eră”, cum ar fi Era Peştilor, începe cu o eliberare de puteri cosmice creative, ce devin materialele colectivate pe care oamenii le vor folosi la construirea civilizaţiilor. Prin această consideraţie putem să înţelegem mai bine cele două moduri în care operează această ro­taţie a axei Pământului. Schimbarea Stelei Polare înseamnă schimbarea direcţiei corespunzătoare a axei - ceea ce este un lucru. Alt lucru este schimbarea poziţiei zodiacale a echinocţiilor. Prima se referă la axa polară - axa de integrare spirituală; ultima se referă la ecuator - cercul sau centura vitalităţii fiziologice. Acest dualism al axei polare şi al ecuatorului este foarte important şi va fi studiat mai jos.

Aceşti doi factori nu sunt în mod obişnuit clar separaţi şi aceasta poate duce la confuzii cu privire la^s începutul „Erei Vărsătorului”. Poate însemna că axa polară, în mişcarea sa, a devenit deja conectată cu „noua stea” (sau orice ar putea fi), care simbolizează impulsul spiritual creativ Bl noii ere. Şi totuşi, Soarele poate că nu a atins încă, prin mişcarea de precesie a Echinocţiilor, constelaţia Vărsătorului - care s-ar referi la vitalitatea şi manifestarea fiziologică a impulsului creativ al noii ere. Cu alte cuvinte, în timp ce impulsul spiritual creativ este deja deasupra noastră, va mai fi nevoie de ceva timp înainte ca forţele vitale care construiesc structurile exterioare ale noii ere să opereze din plin.

Pentru un motiv particular - totuşi, foarte reprezentativ pentru actualul stadiu de dezvoltare a omenirii - am abordat în special aspectul manifestării fiziologice - acela care lucrează cu relaţia ecuatorului cu ecliptica şi am uitat aspectul spiritual creativ - acela care lucrează cu mişcarea axei polare. Ceea ce ar trebui să studiem şi ceea ce va studia viitoarea astrologie ocultă este cercul descris de poli în timpul perioadei de 25868 ani - Marele ciclu polar.