Dane Rudhyar Astrologia personalităţii

Signaturile şi faptele semnificative

„A formula semnificativ” înseamnă a percepe toate situaţiile sau entităţile pe care cineva le întâlneşte ca semne ale lucrărilor Spiritului. In fiecare dintre cele mai mici detalii ale tiparului-lumii se poate vedea la lucru Totalitatea întregului; se pot simţi toate forţele fundamentale care reprezintă urzeala şi ţesătura oricărui ciclu de viaţă. În orice situaţie, în orice entitate organică operează toate aceste forţe, întocmai cum fiecare moment reprezintă sinteza tuturor momentelor trecute şi sursa tuturor momentelor viitoare. Întregul este activ pretutindeni.

Dar cum să se vadă această acţiune? Cum să se penetreze „vălul iluziei” care acoperă fiecare entitate separată şi pare să facă din ea ceva neasociat cu toate celelalte? Cum să se ajungă la interiorul tiparului, la aranjamentul particular al elementelor universale, care este „adevărata fiinţă”?

Ceea ce este implicat aici reprezintă puterea de a lucra cu situaţii ^sau entităţi vii ca întreguri; o putere la care deja ne-am referit. Este instinct la nivel inconştient. Este intuiţie sau percepţie holistică sau „clarvedere” la nivel conştient (şi nu clarvedere instinctuală obişnuită).

Reprezintă puterea de a vedea la lucru tiparele de viaţă universale, în funcţionarea organismelor şi proceselor particulare.

In fiecare om operează individualul, colectivul şi creativul, dar bineînţeles, în cele mai variate proporţii. Un spectator obişnuit este atras de rezultatul exterior, aparent unic, al combinaţiei. El este incapabil să analizeze forţele la lucru, să priceapă semnificaţia combi­naţiei lor. Omul este exact domnul cutare sau cutare. „Văzătorul” vede în acest om o concentrare specială a principiilor fundamentale de viaţă şi este capabil să „localizeze” fiecare principiu de viaţă acolo unde aparţine, trasându-i înapoi obârşia prin implicaţii, pricepând imediat suma totală a legăturilor omului cu întregul univers. El vede astfel semnificaţia omului şi, pe lângă aceasta, el vede semnificaţia relaţiei omului cu întregul.

Instinctul oferă toată această cunoaştere animalului care acţio­nează în mod corespunzător - dar el nu ştie de ce acţionează. Pentru animal, totul poartă o semnificaţie de viaţă. Este semnul unui fapt fundamental de viaţă. Aceste fapte sunt câteva, dar acolo unde au legătură cu animalul, este „clarvedere”. Fiecare trăsătură specifică a unei situaţii sau persoane este citită ca „signatură” a vieţii care este concentrată în, şi prin, ea.

Alchimiştii medievali au pus un mare accent pe această teorie a signaturilor, urmând astfel vechea tradiţie chineză - dacă nu cumva tradiţia universală a omenirii arhaice. Forma şi trăsăturile specifice ale plantei, pietrei, copacului, animalului etc. erau considerate signatura spiritului care sălăşluieşte în ele. Alchimistul se presupunea a fi un expert grafolog care descifra imediat Signatura; de la Semn se merge direct către viaţă; de la simbol, la realitate.

Semnătura unui om nu este legală dacă nu conţine prenumele individului şi numele de familie (colectiv). Ea conţine de obicei şi alte caracteristici sau trăsături care se referă la ritmul individului - adică la factorul creativ din el.

Acesta reprezintă, bineînţeles, un simbol amuzant - vor spune mulţi. Adevărat, dar de ce „doar” un simbol? Prin perceperea valorii unor astfel de simboluri, viaţa este formulată semnificativ. Fiecare obiect şi situaţie devin semne ale sumei totale a legăturilor ce asociază obiectul şi situaţia la întregul univers. Atenţia acordată de om unui astfel de obiect focalizează, dintr-o dată, în el, întregul proces vital. Drama vieţii universale este văzută a fi interpretată pe acea mică scenă, care devine astfel un microcosmos - o imagine a întregului.

Din nou, este acelaşi lucru care apare într-o acţiune cu adevărat instinctuală. Actorul nu este pur şi simplu un animal. Este întreaga specie animală şi, în spatele ei, întreaga fiinţă planetară care acţionează, întregul de viaţă este focalizat într-o acţiune instinctuală: adâncime şi adâncime de semnificaţie - dar fără conştiinţa care să o vadă pe aceasta ca semnificativă. Este natural - dar nu semnificativ, până când omul ajunge la stadiul în care „vede” în ea signatura principiilor eterne şi universale.

După cum vom vedea, o hartă natală astrologică este o adevărată Signatură - şi trebuie citită ca atare. În ea trebuie să se găsească numele individului şi cel al colectivului - plus semnul creativului. Dar nu am ajuns încă aici, la discutarea interpretării hărţii. Există, înainte de a atinge acest punct, o altă signatură de descifrat: signatura Fiinţei Pământului.

Pământul este signatura acelui întreg planetar în care oamenii „trăiesc şi îşi au fiinţa” ca simple celule ale unui vast corp. Toate valorile colective - sau mai degrabă generice - din om, vin de la Pământ. Poate că Pământul este corpul unei entităţi spirituale cosmice, Logosul Planetar (cum îl numesc ocultiştii). Dar din tot ce ştim, Pământul trebuie considerat drept vasta matrice a Omului-întreg. Omenirea se întinde pe tot globul. A înţelege Pământul înseamnă a înţelege umanitatea. Deoarece fiecare fiinţă umană singulară este un reprezentant al omenirii, primul lucru de făcut, înainte de a spera să înţelegem un om particular în termenii raporturilor şi principiilor universale, este să înţelegem Pământul. Pământul ca o signatură. Trebuie să citim fiecare literă a numelor şi să înţelegem toate faptele Pământului. Ele trebuie să ne devină semnificative. Felul cum se mişcă Pământul, poziţiile lui, viteza, raporturile lui cu tot ce mişcă în jurul lui, relaţia lui cu Soarele, din care aparent a provenit. Toate aceste lucruri trebuie să devină signaturi. Astrologia trebuie formulată din toate aceste fapte semnificative ale Pământului. Ea nu poate părăsi Pământul pentru că atunci ar părăsi chiar tărâmul faptelor, iar astro­logia lucrează numai cu fapte - dar fapte care sunt văzute ca signaturi ale vieţii Pământului.

Evident, există multe tipuri de fapte. Astrologul, fiind în mod originar un „văzător”, va fi capabil să vadă clar ce fapte au semnificaţie de viaţă, ce fapte sunt pur superficiale. Mai mult, astrologia, fiind doar unul din multele sisteme simbolice ale vieţii, poate opera numai printr-o anumită categorie de fapte. Aceste fapte sunt, în primul rând, acelea care influenţează sau sunt experimentabile fiinţelor umane de pe suprafaţa globului. Nici o faptă nu este susceptibilă a fi o signatură pentru om dacă omul nu o poate experimenta şi vedea efectiv, direct sau indirect. De exemplu, Uranus şi Neptun nu au avut valoare ca signaturi până când omul nu le-a văzut. Dacă există planete în afară de acelea pe care le cunoaştem acum, ele nu au semnificaţie pentru noi atât timp cât ele nu reprezintă fapte care să fie experimentate cu ochiul liber sau cu telescopul. Nimic nu poate fi un simbol dacă nu devine obiectul unei experienţe semnificative.

Acestea fiind înţelese, vom începe să studiem acele fapte ale vieţii Pământului care sunt cele mai semnificative pentru omenire. Aceste fapte - cum sunt anotimpurile, clima etc. - sunt toate rezultatele diferitelor mişcări ale pământului. Aceste mişcări se vor dovedi a fi materialele din care astrologia îşi extrage simbolismul. Fiecare mişcare va fi văzută ca o signatură a unuia dintre cele mai importante principii ale existenţei.