Data: 22. 01. 2008 clasa: a-iii-a ” f „ ÎNVĂŢator

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 82.86 Kb.
tarix28.10.2017
ölçüsü82.86 Kb.

PROIECT DE LECŢIE



DATA: 22.01.2008

CLASA: a-III-a ” F „

ÎNVĂŢATOR: Dorina Dinu

OBIECTUL: Educaţie civică

SUBIECTUL: Trăsături morale ale persoanei

TIPUL LECŢIEI: recapitulare

SCOPUL: Formarea la elevi a unor conduite morale şi a capacităţii de recunoaştere ,apreciere şi însuşire a trăsăturilor pozitive de caracter

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

-să identifice trăsături morale ale persoanei;

-să diferenţieze trăsăturile morale pozitive de cele negative;

-să cultive încrederea în oameni şi în forţeţe proprii;

-să identifice respectul ca fiind stimă şi preţuire faţă de o anumită persoană sau faţa de cei din jur;

-să recunoască curajul propriu şi al celor din jur;

-să recunoască bunătatea şi să o răsplătească;

-să identifice răutatea ca o trăsătură negativă ce dovedeşte urâţenie sufletească;

-să aibă curajul de a spune întotdeauna adevărul, asumându-şi responsabilităţi;

RESURSE:

a)procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, studiul de caz, problematizarea, jocul de rol;

b) materiale: povesti, texte scurte, ,fişe de lucru

, postere



FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, pe echipe, independentă


Nr.

crt.

Etapele lecţiei

Desfăşurarea activităţii

Timp

Metode şi

procedee

Mijloace de

învăţământ

Activitatea învăţătoarei

Activitatea elevilor







1



Captarea atenţiei

Se cântǎ povestea mizicalǎ „Mincinosul”

-Ce sunt trăsăturile morale ale persoanei?



Elevii din grupa MUZICIENILOR cântǎ povestea mizicalǎ „Mincinosul”
Definesc trăsaturile morale ale persoanei.

Scot în evidenţǎ grselile lui Niţǎ, personajul principal din povestea muzicalǎ „Mincinosul”.



5min.

conversaţia

explicaţia

Act.pe grupe





2.



Anunţarea temei şi a obiectivelor

Elevii sunt anunţaţi că vom discuta despre trăsăturile morale ale persoanei într-o lecţie de recapitulare.

Voi scrie titlul lecţiei pe tablǎ.



Li se explicǎ ce vor realiza în ora respectivǎ.

2 min.

explicaţia




3.

Reactualizarea cunoştiinţelor şi capacităţilor anterioare

Se cere grupelor CITITORII şi ACTORII sǎ citeascǎ povestirile date şi sǎ rezolve LABIRITUL dat.



Activitate pe grupe

Grupa PICTORILOR va realiza un tablou prin care sǎ fie reprezentat un moment din povestea muzicalǎ.




8 min

jocul didactic

explicaţia

conversaţia

Act. pe grupe, frontală



Fişa cu textul povestirilor

4.








Joc: „ Mă recunoşti?”


Vor citi povestioarele, vor rezolva LABIRINTUL şi vor trage concluziile: „aplicaţii” trăsăturile morale care se potrivesc fiecărui personaj.
Elevii vor asculta aceste texte şi vor răspunde la întrebarile:

1. Care sunt trăsaturile morale de care dă dovadă fetiţa? Dar mama? Dar omul bogat?

2. De ce mama nu-şi lǎuda fiul?

Cum apreciaţi comportamentul baiatului? Dar al celorlalţi bǎieţi?

3. Ce concluzie a tras omul care l-a ajutat pe „omul sǎrman”?

Fiecare elev va primi câte o foaie pe care nu-şi va scrie numele ci se va identifica printr-o floare, un animal, un personaj preferat. Pe foaia de hârtie se va caracteriza , pe scurt, scriind

-trăsături fizice

-preferinţe

-hobbz

-trăsături sufleteşti



Vor împături hârtia sub formă de avion şi o vor arunca prin clasă.

Cel care ridică hârtia, citeşte şi încearcă să-şi recunoască colegul. Numele scris îi vor ajuta să constate dacă colegul a fost sau nu recunoscut.






observaţia

explicaţia

Joc didactic:

dramatizare

exerciţiul

jocul didactic


Act. frontală

Act. independentă

exerciţiul

jocul didactic

conversaţia

Act. frontală

exerciţiul

explicaţia

act. pe echipe

jocul didactic


act. independentă, frontală

Dramatizarea a douǎ dintre lecturi, la alegere.

fişe
foi de hartie



5.

Evaluarea performanţelor

Reguli de aur pentru a deveni OAMENI”

Tema: „Copacul însuşirilor”

Elevii vor colora frunzuliţe pe care vor scrie trăsături morale pozitive şi negative pe care consideră că le au. Frunzele ce conţin trăsături pozitive vor fi colorate cu verde iar cele cu trăsături negative cu maro.


Elevii fiecărei grupe vor scrie cât mai multe reguli pentru a fi oameni cu calităţi morale deosebite
Fiecare va lipi o frunzǎ în „Copacul însuşirilor desenatpe o plan. Pe fiecare frunză ei vor scrie trăsături morale pozitive şi negative pe care consideră că le au. Frunzele ce conţin trăsături pozitive vor fi colorate cu verde iar cele cu trăsături negative cu maro.




exerciţiul


act. pe echipe





FIŞA 1

MINCINOSUL

POVESTE MIZICALǍ

Sus pe dealul de la Grui Iatǎ însǎ cǎ-ntr-o zi

Niţu-şi paşte turma lui Lupu’ într-adevǎr veni.

Şi gândeşte neîncetat, În zadar Niţu striga,

Cum sǎ-şi batǎ joc de sat. Nimeni nu-l mai asculta.
Refren: Refren:

Omul drept şi cinstit Iarǎ lupul cel turbat

E stimat şi e iubit, Pe pǎstor mi l-a mâncat,

Iar cel rǎu şi viclean Dacǎ minte n-a avut

Singur lui îşi e duşman. Şi sǎ mintǎ i-a plǎcut.
Niţu strigǎ atunci de zor: Refren:


  • Vine lupu! Ajutor!

  • Vin sǎteni sǎ vadǎ ce-i,

Niţu râde-atunci de ei.

Refren:

- Mergeţi, mergeţi înapoi,

Lupul n-a venit la oi.

Turma paşte liniştit

Ha,ha, ha! V-am pǎcǎlit!



Refren:

























FIŞA 2 - “ COPACUL ÎNSUŞIRILOR”



ADEVĂRATA COMOARĂ

Poveste tâlc

Un tânăr era foarte supărat că nu are mai mulţi bani, că nu-şi poate cumpăra tot ce-şi dorea. Se plimba trist pe stradă, neştiind cum să iasă din această situaţie. Dar, cum mergea el aşa, s-a lovit deodată de cineva. Mare i-a fost mirarea să vadă că, din neatenţie, a dat peste un om sărman, fără vedere. Încerca bietul om să se ajute cu un baston şi să găsească drumul spre casă. Tânărul nostru l-a ajutat, conducându-l de braţ.

  Văzând cât sunt alţii de necăjiţi, tânărul nu s-a mai gândit, de atunci, decât la un lucru: cât de bogat este el. Nu avea bani pentru tot ce şi-ar fi dorit, dar avea comoara cea mai mare din lume, pe care banii nu o pot cumpara: sănătatea cu tot ce izvorăşte din ea : putere de muncă, bucurie şi voie bună.
Acum işi dădea seama că sunt oameni care au rămas ologi în urma unor accidente. Dar picioarele sale îl puteau duce oriunde. Alţii au rămas orbi. El putea să vadă, însă, clipă de clipă, toate frumuseţile din jurul său.

Existǎ şi unii oameni care, din păcate, sunt orbi şi ologi sufleteşte, pentru că sufletul lor s-a golit de bucurie, de speranţă şi de dragoste. Aceştia sunt cu adevarat nefericiţi.


Cu cât vei fi mai binevoitor, cu atât sufletul tău va avea mai multă linişte. Cel rău şi zgârcit nu dă niciodată nimic, nici măcar un pahar cu apă, chiar daca acest lucru nu l-ar costa nimic. Un astfel de om este cu ceva de folos celorlalţi ?

  Dacă ne vom uita în jurul nostru vom vedea că nimic nu trăieşte doar pentru sine. Până şi un copac obişnuit. Chiar dacă nu ne oferă fructe, ne dă cel puţin posibilitatea să ne odihnim un minut la umbra lui.

 

"Cel bun vede bunătatea peste tot, cel rău, nicăieri."  



SINCERITATE

În timpul razboiului, viaţa era tare grea şi oamenii sufereau de foame. Dar un om bogat s-a hotărât să-i ajute pe cei sărmani şi a trimis vorbă în tot târgul că, din ziua următoare, el va oferi pâine oricărui copil şi asta fără niciun ban. A doua zi, încă din zori, mulţi prichindei se strânseserâ în faţa casei în care locuia omul atât de bun la suflet. Când acesta a apărut cu nişte coşuri mari, pline cu pâine, copiii s-au repezit, îmbrâncindu-se, lovindu-se, căutând fiecare să apuce o pâine cât mai mare. Fiecare, cum punea mâna pe câte o pâine, o lua la goană, bucuros fiindcă prinsese o bucată mai mare. Era acolo o hărmălaie ...

Dar omul a observat că undeva, la marginea curţii, aştepta cuminte o fetiţă. După ce toţi ceilalţi copii şi-au ales ce pâini au vrut şi au plecat cu ele, fetiţa s-a apropiat şi ea de primul coş şi s-a uitat în el. Dar acolo nu mai rămăsese nimic. A căutat şi în cel de-al doilea coş, dar şi acesta era gol. Spre bucuria ei, pe fundul celui de-al treilea coş a găsit o pâinicâ mică, mică, pe care nici un copil nu o băgase în seamă. Fetiţa a luat-o, a mulţumit frumos pentru pâine şi a plecat spre casă.

  Toata ziua a stat omul şi s-a gândit la cum se purtase acea fată şi, ca urmare, a dat poruncă la bucătărie să fie coaptă o pâine mică, dar în care să fie puşi 10 galbeni. Apoi, dis de dimineaţă, a aşezat pâinica deasupra celorlalte pâini şi a ieşit iaraşi cu toate coşurile în curte, unde copiii deja se strânseseră şi aşteptau nerăbdători. Din nou s-au repezit şi s-au luat la harţă. La sfârşit, fetiţa noastră, care aşteptase cuminte, ca şi în ziua precedentă, s-a aes tot cu pâinea cea mai mică, singura rămasă. Şi de această dată, i-a mulţumit frumos omului şi s-a grăbit spre casă, unde mama ei o aştepta. Când s-au aşezat la masă şi femeia a rupt pâinea, ce să vezi ?! Galbenii s-au răsturnat pe masă din aluatul proaspăt.

  - Vai, s-a speriat mama, ce să fie cu aceşti bani ? Dacă banii au ajuns din greşeală în pâinea adusă de tine ? Poate i-au căzut brutarului, în timp ce frământa aluatul. Ia-i şi du-i imediat înapoi!

  S-a întors fetiţa la casa omului şi i-a dat acestuia toţi banii, spunându-i cum mama ei i-a găsit în pâinica primită. Privind-o cu drag, omul i-a răspuns:

  - Banii aceia nu au ajuns întâmplător acolo. După ce am văzut ieri cum ai avut răbdare şi cum te-ai mulţumit chiar şi cu mai puţin, am hotărât să te răsplătesc. Astăzi, am văzut şi cât eşti de cinstită, fiindcă ai fi putut păstra totul, dar tu mi-ai adus banii înapoi. Drept răsplată, în fiecare dimineaţă când vei veni să iei şi tu o pâinică, vei primi şi câte zece galbeni.

  Doamne, ce bucuroasă a fost fetiţa! Nu ştia cum să-i mulţumească omului pentru atâta bunătate. S-a dus în fugă la mama ei şi i-a dat banuţii, după care i-a povestit totul, iar mama a povăţuit-o şi de această dată, iar fata i-a urmat sfatul.

  Aşa se face că, de atunci, în fiecare dimineţă, când primea galbenii, fata se ducea în mijlocul celorlalţi copii şi împărţea cu ei toţi banuţii. Ştia că ţi ceilalţi au nevoie de milostenie la fel de mult ca şi ea.

  "Sărăcia sau bogaţia nu pot învinge DRAGOSTEA, dar DRAGOSTEA poate învinge şi sărăcia şi bogăţia."










COPILUL BINECRESCUT

Poveste cu tâlc
Într-un sat din câmpie, s-au întâlnit la fântână trei femei. Două dintre ele nu încetau să-şi laude băieţii. Cea de-a treia, însă, nu spunea nimic, cu toate că avea şi ea un băiat de care nu s-ar fi putut plânge. Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă şi au plecat împreună înapoi, spre casă. Pe drum, s-au întâlnit cu cei trei copii, care se jucau într-o livadă.

- Ia uite-l pe-al meu, a zis prima femeie. E aşa de puternic!

- Dar al meu, zise şi a doua, e priceput la toate.

Nici de aceasta dată, cea de-a treia femeie nu a spus nimic. Însă copilul ei, văzându-şi mama, s-a grăbit să vină şi să ia găleata. Ceilalţi doi băieţi au început să râdă şi au rămas să se joace mai departe. Acum se vedea adevarul. Din modestie, cea de-a treia femeie nu se lăuda cu feciorul său, dar în locul ei vorbeau faptele.




"Învată-te, fiule, să fii totdeauna simplu şi fără răutate!"



Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə