Date comuna draganesti judetul bihor
Yüklə 0,5 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Agricultura dupa 1990
- 10.2. INDUSTRIA
|
Racorderea la sisteme de canalizare cu instalaţii de epurare :
Sisteme de încălzire : Total gospodării : 997 Incălzire cu lemn şi deşeuri din lemn : 997 gospodării % = 100 %.
În ce priveşte racordarea la telefonie, din 997 de gospodării 587 sunt abonaţi la sistemul de telefonie fixă, existând şi abonaţi la sistemele de telefonie mobilă (dialog şi conex). Cap. 10. POTENŢIALUL ECONOMIC 10.1. POTENŢIALUL AGRICOL Agricultura înainte de 1990 Cu excepţia satului Talpe (aşezat pe dealuri şi având doar 77 de gospodării cu 313 ha teren agricol), celelalte 8 sate ale comunei Drăgăneşti au fost cooperativizate. Prima întovărăşire s-a înfiinţat la 23 august 1950 la Mizieş. Din cele 180 de familii existente atunci în sat, s-au înscris doar 14, cele mai sărace. La pământurile lor s-au adăugat clejia bisericii, clejia şcolii şi pământul confiscat de stat de la chiaburi, în baza Decretului 118/1950. Cei 14 au ales din cel mai bun pământ (cel al bisericii) 37 de ha pe care l-au lucrat în comun, cu vitele pe care le aduseseră din întovărăşire. Ca să dovedească superioritatea întovărăşirilor, statul le-a lăsat acestora toate produsele obţinute. În plus, întovărăşiţii se puteau retrage la cerere. După 1960, Partidul Comunist Român s-a grăbit să încheie colectivizarea agriculturii. În fiecare zi se înscriau pe o tabla afişată în faţa primăriei din Mizieş (până în 1968, Mizieşul fiind comună separată) numele celor care s-au înscris în colectivă în acea zi. Astfel, la 4 februarie 1962, la Mizieş a fost înfiinţată Gospodăria Agricolă Colectivă 23 August. Primul ei preşedinte a fost Tarjoc Constantin. În 2002, acesta işi aminteşte că, spre a nu fi silit să se înscrie în G. A. C., la 9 ianuarie 1962 a plecat la Băile Herculane. S-a întors chiar în dimineaţa înfiinţării G. A. C.: 23 August şi şi-a găsit soţia şi soacra înscrise în colectivă. Chiar în aceeaşi zi, la inaugurare, a fost ales ca preşedinte, deşi contracandidatul său era un anume Clintoc, membru de partid. La şedinţa din 1 mai 1962, şedinţă prezidată de Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a declarat încheierea colectivizării agriculturii din R. P. R. În 1965 a participat la primul Congres al ţărănimii, când G. A. C.-urile din ţară s-au transformat în Cooperative Agricole de Producţie ( C.A.P.-uri ). În 1981 C.A.P. Mizieş s-a unificat cu C.A.P. Drăgăneşti. În februarie 1962, ţăranii au depus cereri de înscriere în colectivă. În aceste cereri ei au precizat suprafeţele agricole, atelajele, uneltele agricole şi animalele cu care s-au înscris. Aşa au fost înfiinţate G.A.C.-urile din toate satele de atunci ale comunei (Drăgăneşti, Păcăleşti, Ţigăneşti, Sebiş, Păntăşeşti, Belejeni şi Negru). Acestea s-au unificat la 23 august 1962, când a fost ales un Consiliu de conducere format din 15 membrii. În 1965 C.A.P. Drăgăneşti avea 460 de familii şi 1 044 ha teren arabil, din care era cultivat cu grâu- 40%, cu porumb- 30%, cu cartofi- 10%, restul fiind cultivat cu plante furajere şi legume. Lucrările mecanizate erau efectuate, la început, de către Staţiunea de Maşini şi Tractoare ( S.M.T. ) Tileagd ( ulterior Staţiunea de Maşini Agricole, S.M.A. ). Din 1965 deservirea C.A.P. Drăgăneşti a fost asigurată de S.M.A. Beiuş, iar din 1968, de către S.M.A. Sudrigiu, prin secţia ei comună. Din 1981 în comună a existat o singură Cooperativă Agricolă de Producţie (C.A.P. Drăgăneşti), rezultată prin unificarea unităţilor agricole din Drăgăneşti şi Mizieş. Aceasta dispunea de trei ferme (una vegetală, una zootehnică şi una mixtă). După unificarea cu C.A.P. Mizieş, în 1981, C.A.P. Drăgăneşti deţinea o suprafaţă agricolă de 1 560 ha, din care era cultivată cu grâu- 25%, cu porumb- 35%, cu sfeclă furajeră, plante furajere şi cartofi- 20%, cu ovăz- 10% şi cu legume- 10%. La unificare s-au creat şi două secţii de mecanizare: una deservea ferma din Drăgăneşti şi cealaltă deservea ferma din Mizieş. În 1982 aceste secţii de mecanizare aveau 23 de tractoare, 9 grape cu discuri, 6 semănători pentru păioase, 4 prăşitoare, 7 combine, 3 prese de balotat, 3 maşini pentru stropit şi prăfuit, 6 maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte. Cele 61 de utilaje erau deservite de 37 de mecanizatori. Pentru toate culturile se foloseau numai seminţe selecţionate şi tratate, se foloseau îngrăşăminte naturale şi chimice, precum şi erbicide (1 kg de azot costa atunci 20 de bani, iar statul plătea pentru 1 kg. de grâu 1,50 lei) Ca şi celelalte cooperative, C.A.P. Drăgăneşti era încadrat cu economişti, cu ingineri agronomi, cu tehnicieni agricoli, cu medici veterinari şi cu tehnicieni veterinari. În cadrul C.A.P. Drăgăneşti existau 1 660 de cooperatori apţi de muncă (814 bărbaţi şi 846 femei), dintre care 865 aveau vârsta între 16 şi 49 de ani, iar restul de 795 erau de peste 60 de ani. Cooperatorii erau plătiţi după normele (zilele de muncă) realizate; într-o zi se puteau realiza 2-3 norme (o normă echivala cu lucrarea unei suprafeţe de 10 ari). Pentru fiecare zi-muncă (normă) se acordau 2-3 kg. de grâu, 3 kg. de porumb-ştiuleţi, 1 kg. de cartofi şi 10-15 lei. În plus, cei care realizau un minim de 40 de norme, primeau în folosinţă un lot personal de 30 de ari şi aveau dreptul la pensie. Pensionarii şi bătrânii primeau pâine achitată din fondurile constituite pentru întrajutorarea cooperatorilor (fonduri ce ajungeau la 2% din producţia vegetală). La Drăgăneşti, Sebiş, Belejeni, Grădinari, Ţigăneşti şi Păcăleşti s-au construit grajduri în care se creşteau 760 de bovine, 70 de porcine şi 500 de ovine. Ferma din Drăgăneşti era profilată pe creşterea tineretului de reproducţie (cumpăra vitele din rasa Brună de Maramureş şi le vindea apoi, gestante, altor C.A.P.-uri) şi a vacilor de lapte, iar ferma din Mizieş era profilată pe creşterea vacilor de lapte, a tineretului bovin şi a oilor. Sătenii şi-au extins suprafaţa solariilor lor tradiţionale şi le-au ridicat fertilitatea, prin adăugarea de nămol adus de viiturile de ape în luncile celor două Crişuri. Se menţionează un obicei mai rar întâlnit: întrucât păşunea reşedinţei de comună era departe de sat, pe teritoriul cadastral al satului Păntăşeşti, în fiecare primăvară la Drăgăneşti se vindeau la licitaţie publică păşunile de pe şanţurile de la marginea drumurilor şi de pe acostamentul căii ferate (duleauăle, în limbajul local). Cei care câştigau licitaţia puteau fi văzuţi cu vitele scoase la păscut pe marginea drumurilor. Între anii 1960-1965, în satul Grădinari a funcţionat o fermă legumicolă a Întreprinderii Miniere Bihor, preluată ulterior de către C.A.P. Drăgăneşti. În anul 1980 I.A.S. Avicola Oradea a construit aici o fermă pentru creşterea iepurilor. Nefiind rentabilă, în 1984 ferma s-a profilat pe creşterea şi îngrăşarea puilor de carne din rasa Broiller. Profilul fermei s-a păstrat până după evenimentele din 1989. Agricultura dupa 1990Odată cu apariţia Legii 18/1991, ţăranii au intrat din nou în posesia pământului, distribuirea acestuia făcându-se conform vechilor amplasamente, pe baza reconstituirii dreptului de proprietate. Acum există în comună 611 gospodării care deţin sub 1 ha de teren; 500 de gospodării cu 1-3 ha; 204 gospodării cu 3-5 ha şi 38 de gospodării cu 5-10 ha, fiecăreia din cele 1 353 exploataţii agricole individuale revenindu-i, în medie, câte 2,15 ha. În anul 1998 suprafaţa totală a comunei era de 3 666 ha, din care: 2 903 ha suprafaţă agricolă (2 005 ha arabile, 12 ha vii şi livezi, 782 ha păşune şi 104 ha fâneţe); 435 ha păduri; 151 ha suprafaţa neproductivă; 70 ha ape; 26 ha drumuri; 81 ha construcţii.
Produsele vegetale obţinute din cultivarea pământului se folosesc în gospodăriile proprii, ca hrană pentru consumul propriu şi pentru animale. Locuitorii din Grădinari cultivă legume timpurii în solarii (salată, spanac, ridichi, ceapă verde, şi apoi, în a doua recoltă, roşii şi ardei), legume pe care le vând foarte bine in pieţele din Beiuş, Ştei şi Vaşcău. De notat este faptul că de la solariile şi grădinile de legume ale sătenilor (cunoscute în toată zona Beiuşului) derivă şi numele actual al satului. Numai de pe solariile ridicate pe lotul personal, o familie de grădinari câstiga, înainte de 1990, cam 70 000 - 80 000 lei/an. Structura culturilor agricole actuale şi producţiile medii la ha sunt următoarele:
În comună nu există societăţi agricole, pământul lucrându-se individual, de către proprietarii de exploataţii agricole, cu animale, maşini şi utilaje proprii, sau închiriate de la S.C. Agromec S.A. Drăgăneşti. De menţionat este faptul că Agromec S.A. Drăgăneşti, este printre ultimele unităţi economice de acest fel din judeţ care încă mai funcţionează. În comună se cresc bovine, porcine şi păsări. În 1998, dintre cele 668 de gospodării posesoare de bovine, 430 deţineau câte 1-2 capete, 218 deţineau câte 2-5 capete şi 20 de gospodării deţineau peste 5 capete. Pe timpul verii, între 1 mai şi 15 octombrie, bovinele sunt scoase la păşune de dimineaţă până seara, iar iarna sunt ţinute legate la iesle. Numărul de animale din comună şi numărul de gospodării posesoare, era în 1998:
Producţia de lapte era în 1998 de 2 500 – 3 000 l/lactaţie, surplusul de lapte se valorifica pe piaţă. Tineretul mascul se îngrăşa, pentru vânzare, până la 200 – 300 kg., iar cel femel se creştea pentru reproducţie. Se practica însămânţarea artificială în 80% din cazuri, iar structura de rasă era următoarea: 70% metis BR; 20% BR; 5% metis BNR; 5% metis Pinzgou. În anul 2002 în comună existau 2 322 bovine (din care 1289, tineret bovin), 2542 porcine, 198 ovine, 206 cabaline şi de 21 670 păsări. Structura fondului funciar pe raza comunei Drăgăneşti este urmatoarea:
Pădurile comunale aparţineau statului, dar făceau parte din domeniul public de interes local, domeniu al locuitorilor comunei, în interesul cărora au fost create. Ca urmare, pădurile comunale aveau regimul specific domeniului public, ele fiind considerate bunuri imobile ce nu puteau fi înstrăinate, divizate sau grevate de sarcini. Stabilirea suprafeţelor necesare fiecărei comune (se ştie că în această perioadă, fiecare sat, oricât de mic era, se numea comună ) a fost stipulată expres în art. 33 din Decretul nr. 3610/23 iulie 1921 şi era condiţionată şi de existenţa, în folosinţa sătenilor, a altor genuri de proprietăţi forestiere: păduri urbariale sau păduri comunale constituite sub regimul maghiar. În perioada interbelică pădurile comunale au constituit o importantă sursă de finanţare a lucrărilor de construcţii şi reparaţii angajate de administraţia locală. Din banii obţinuţi din exploatările forestiere din această categorie, au fost construite biserici, şcoli, cămine culturale, au fost amenajate terenuri de sport, drumuri comunale etc. De asemenea, ele au asigurat necesarul de lemne de foc şi de material lemnos de construcţie pentru întreaga lume rurală. Pe 26 iulie 1943 a fost raportată situaţia localităţilor care au fost împroprietărite cu pădure comunală expropriată de la Episcopia Greco-Catolică orădeană în hotarul comunei Drăgăneşti.
Suprafaţa totală – 3678 ha din care:
10.2. INDUSTRIAÎnainte de 1990 pe teritoriul comunei nu au existat unităţi industriale, ci doar unităţi agricole de stat sau cooperativiste. Începând cu anul 1990, în comuna Drăgăneşti au început să apară o mulţime de agenţi economici cu profil de producţie şi, mai ales, de prestări de servicii diverse. La Drăgăneşti se construieşte o secţie de prelucrare a marmurei (S.C. Marmura Drăgăneşti Transgex S.A.). În satul Grădinari, începând din 1997, îşi desfăşoară activitatea o societate româno-germană cu profil de prelucrare a lemnului, S.C. Lemn Industry S.R.L. în satul Grădinari care dispune de un gater şi o hală de prelucrarea lemnului sub forma de semifabricate. La Sebiş funcţionează o societate producătoare de bolţari de beton, de BCA, de pavaje pentru curţi şi de ţiglă (S.C. Jurjiu Impex S.R.L. Sebiş). Indiscutabil, cel mai important dintre agenţii economici din comună este European Drinks S.A. Rieni, care a construit în anul 1995, pe teritoriul cadastral al satului Păntăşeşti platforma industrială Scandic Distilleries. Profilul de bază al societăţii este producerea de băuturi alcoolice din porumb. Din cei 1 877 de angajaţi ai societăţii (la înfiinţare), 50 erau din comuna Drăgăneşti. În primul an de funcţionare, 1998, societatea European Drinks a virat la bugetul local suma de 185 de milioane de lei ca impozit pe teren şi pe clădiri. Pentru aportul adus la dezvoltarea economică şi socială a comunei, la 21 iunie 1998 Consiliul local Drăgăneşti a acordat titlul de cetăţean de onoare al comunei domnilor Ioan şi Viorel Micula, patronii firmei menţionate. Azi, pe platforma de la Păntăşeşti funcţionează o mare fabrică de oţet şi se construieşte cea mai mare fabrică de bere din România, precum şi o modernă staţie electrică de transformare şi o instalaţie de reciclare a flacoanelor PET. -platforma industrială Scandic Distilleries Păntăşeşti- Produsele finite rezultate din toate aceste intreprinderi de pe raza comunei sunt valorificate atât în comerţul intern cât şi cel extern. Construirea Platformelor industriale Păntăşeşti (Drăgăneşti)- Rieni- Ştei a determinat transformarea unei regiuni aflate în dificultate economică, Depresiunea Beiuşului, într-o regiune prosperă, fenomen cu implicaţii majore în dezvoltarea socio – economică. Datorită dezvoltării acestor platforme industriale, în judeţul Bihor efectele negative ale tranziţiei spre economia de piaţă s-au făcut mai simţite mai puţin, acest judeţ având cel mai mic număr de şomeri raportat la numărul de locuitori, după municipiul Bucureşti. Yüklə 0,5 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
