De: Sheikh dr. Salih bin Fawzan Al-Fawzan

~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~

~ Capitolul al cincilea ~

Reglementări cu privire

la rugăciunea femeii

Ai grijă, o, tu, soră musulmană, de rugăciunea ta şi efectueaz-o la timpul stabilit, îndeplinind condiţiile sale, punctele principale şi tot ceea ce presupune aceasta. Allah Preaînaltul le spune „mamelor dreptcredincioşilor”²⁸:

„(...) Îndepliniţi rugăciunea (as-salāh), achitaţi caritatea anuală obligatorie (az-zakāh) şi fiţi cu supunere faţă de Allah şi Trimisul Său! (...)” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 33:33]

Aceasta este o prescripţie generală pentru toate musulmanele. Rugăciunea este cel de al doilea stâlp al islamului şi baza acestuia, iar lăsarea acesteia este un act de necredinţă şi îl situează pe cel care face aceasta în afara religiei, căci acela care abandonează rugăciunea obligatorie, atât dintre femei, cât şi dintre bărbaţi, se află în afara islamului. Întârzierea rugăciunii dincolo de timpul ei bine stabilit, fără niciun motiv întemeiat acceptat de Legea islamică, înseamnă pierderea rugăciunii. Allah Preaînaltul spune:

„Şi le-au urmat lor urmaşi care s-au lepădat de rugăciune şi s-au luat după pofte, iară ei se vor afla în pierdere, ~ Afară de aceia care se vor căi, vor crede şi vor împlini fapte bune, căci aceştia vor intra în Rai şi nu vor fi nedreptăţiţi nicicum.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 19:59-60]

Hafiz Ibn Kathir (Allah să aibă milă de el!), în conformitate cu un grup de învăţaţi în interpretarea Coranului, a amintit în „Tafsir-ul” său că sensul „pierderii rugăciunii” este acela de „pierderea timpului ei”, aceasta însemnând efectuarea rugăciunii după terminarea timpului ei. De asemenea, el a interpretat răsplata pe care ei o vor primi pentru aceasta ca fiind o pierdere, o râpă în Iad.

Femeii îi sunt alocate reglementări specifice în ceea ce privește rugăciunea, care se deosebesc de cele specifice bărbaţilor, şi acestea sunt evidenţiate după cum urmează: