| VIII. Femeii îi este recomandat ca, după intrarea în starea de ihrām, să rostească at-talbiyah, însă doar atât cât să se audă pe ea însăşi
Ibn ʻAbd Al-Barr (Allah să aibă milă de el!) a spus:
„Învăţaţii musulmanii au ajuns la aceeaşi concluzie asupra faptului că este Sunnah ca femeia să nu ridice vocea, ci să rostească talbiyah astfel încât să se audă pe ea însăşi. În ceea ce o priveşte, este neplăcut (makrūh) ca ea să ridice glasul, din cauză că aceasta ar putea fi o sursă de ispită. Din această cauză, ei nu îi este prescrisă rostirea adhān-ului şi a iqāmei, iar ceea ce îi este recomandat ei drept atenţionare în momentul în care vrea să semnaleze existenţa unei greşeli în efectuarea rugăciunii (în grup) este baterea din palme şi nu rostirea formulei specifice bărbaţilor.” [„Al-Mughny” (2/330, 331)]
Dostları ilə paylaş: |
