Depolitizarea ministerului afacerilor interne

Provocări şi oportunităţi în depolitizarea organelor de drept din Republica Moldova

Primele discuţii cu privire la necesitatea reformării şi modernizării poliţiei sunt iniţiate în 2005, în contextul negocierii Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. În 2008 este adoptată Legea nr.239 „Cu privire la transparenţa în procesul decizional". În acelaşi an este adoptat Planul de Dezvoltare Instituţională a Ministerului Afacerilor Interne pentru anii 2009-2011. Acest document recunoaşte principalele probleme cu care se confruntă MAI, dintre care menţionăm următoarele:

• 
  Dublarea funcţiilor şi responsabilităţilor în cadrul MAI;
  
• 
  Activitatea poliţienească era ruptă de interesele societăţii, existând situaţii de conflict cu administraţia publică locală;
  
• 
  Imaginea şi încrederea joasă a MAI;
  
• 
  Politizarea MAI.⁴²
  

Primul care s-a referit la necesitatea depolitizării MAI a fost ministrul Catan, iniţiind şi o serie de acţiuni. Această intenţie este promovată şi de către ministrul actual, Roibu şi chiar de premierul Filat.

Au fost aprobate şi puse în aplicare un şir de acte normative privind organizarea şi funcţionarea MAI, care în esenţă au schimbat structura organizaţională a instituţiei, asigurînd descentralizarea, optimizarea şi reorganizarea administrativă a instituţiei (crearea Departamentului Poliţie, consolidarea Aparatului Central şi a Departamentului Urmărire Penală etc). A fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.778 din 27.11.2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia" prin care au fost delimitate clar misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne, iar subdiviziunile precum Direcţia juridică, Direcţia cooperare internaţională şi integrare, Direcţia informare şi relaţii cu publicul, ş.a. care conform regulamentului anterior de funcţionare a Ministerului erau subdiviziuni în subordinea acestuia, au fost trecute după cum era şi necesar în cadrul Aparatului central. Acţiunile respective au menirea de a asigura un management eficient al instituţiei respective şi un grad înalt de transparenţă în activitatea acesteia. Totodată vor permite consolidarea activităţilor de elaborare, monitorizare şi implementare a politicilor în domeniu.

În urma modificărilor operate, personalul cu funcţii de elaborare a politicilor a fost concentrat în cadrul Aparatului central, iar funcţiile de implementare a politicilor trecînd în subdiviziunile din subordinea acestuia. La baza acestor acţiuni se află Planul de dezvoltare instituţională pentru anii 2009-2011 a MAI, care este documentul strategic principal de dezvoltare a ministerului elaborat în contextul reformei administraţiei publice centrale.

De asemenea, în procesul reformei MAI, a fost creată întreprinderea de Stat „Servicii pază" prin reorganizarea Serviciului Pază de Stat, scopul principal fiind demonopolizarea serviciilor de pază a obiectivelor de importanţă majoră şi eliminarea concurenţei neloiale în domeniu.⁴³

La începutul lunii decembrie 2010, Guvernul a aprobat Concepţia de reformare a MAI şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia (HG nr. 1109 din 06.12.2010). Ulterior, a fost creat Comitetul naţional de supraveghere a reformei MAI şi Grupul de lucru pentru implementarea acesteia (HG nr. 1188 din 22.12.2010) În luna iunie 2011, a fost aprobat planul de acţiuni pentru implementarea Concepţiei de reformare a MAI (HG nr. 439 din 16.06.2011). Imediat, în cadrul MAI a fost elaborat un plan concretizat pentru anul 2011 privind realizarea Planului de implementare a Concepţiei de reformare a MAI, fiind desemnaţi executorii şi perioadele de executare a acţiunilor concrete incluse în obiectivele Concepţiei.

În opinia specialiştilor din cadrul ministerului există următoarele sfidări:

• 
  Metodele de comunicare cu populaţia (ale poliţiei, carabinierilor şi altor subdiviziuni ale MAI) sunt, de asemenea, învechite, generând necesitatea atât a revizuirii formelor de colaborare cu societatea civilă, cât şi a modificării criteriilor de evaluare a activităţii subdiviziunilor MAI, bazat pe asigurarea unui serviciu poliţienesc transparent, accesibil şi responsabil;
  
• 
  Până de curând, MAI reprezenta o structură cu un aparat poliţienesc (de fapt, un minister de poliţie) cu structuri dispersate, fără un centru unic de administrare şi dirijare, cu dublări de funcţii care generau conflicte de competenţe;
  
• 
  Instrumentele existente de prevenire a politizării structurilor poliţieneşti sunt ineficiente, fapt ce impune elaborarea şi implementarea unor metode ce să garanteze prevenirea oricăror imixtiuni în activitatea instituţiilor MAI.⁴⁴
  

În aspectul demilitarizării s-a iniţiat desfăşurarea procedurii de abrogare a Hotărârii Parlamentului nr.637-XII din 10 iulie 1991 “Cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne”. Guvernul a aprobat documentele conceptuale privind reformarea MAI, a devenit clar că, de la 1 ianuarie 2012, circa 3,5 mii de poliţişti vor rămîne fără grade militare – acest lucru este prevăzut de aşa-numita demilitarizare. Astfel, dacă în prezent în MAI activează peste 8 mii de poliţişti, la finele procesului de reformare vor rămîne nu mai mult de 4,5 mii, în mare parte cei care luptă nemijlocit cu criminalitatea. Restul, persoanele care ocupă funcţii administrative vor pierde gradele militare şi vor deveni persoane civile. În primul rând este vorba despre jurişti, economişti, specialişti în domeniul logisticii, statisticii, selectarea cadrelor, precum şi de experţii în relaţii internaţionale.⁴⁵

În domeniul revigorării sistemului de evaluare a activităţii MAI se prevede crearea şi implementarea unui nou sistem de evaluare a activităţii poliţiei şi a altor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, cu participarea societăţii civile şi a comunităţilor, pentru sporirea receptivităţii poliţiei faţă de problemele comunităţii şi asigurarea nivelului de încredere şi respect faţă de poliţie; Elaborarea Regulamentului privind evaluarea performanţelor profesionale ale angajaţilor din cadrul subdiviziunilor MAI. În acest sens a fost elaborat un nou regulament cu privire la criteriile de evaluare a MAI, care urmează a fi consultat cu experţii internaţionali.⁴⁶

CONCLUZII

Provocările depolitizării Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova reies din următoarele:

• 
  Politizarea generală a societăţii;
  
• 
  Existenţa tradiţiei de politizare în cadrul sistemului poliţienesc;
  
• 
  Alegeri parlamentare şi locale frecvente, unde mizele politice sunt mari şi se aplică principiul „scopul scuză mijloacele”;
  
• 
  Lipsa culturii politice democratice în rândul reprezentanţilor clasei politice şi organelor de interne;
  
• 
  Corupţia, inclusiv cea politică şi clanurile din cadrul sistemului de drept şi din întreaga justiţie;
  
• 
  Dependenţa financiară a Ministerului de Interne faţă de Guvern. Această problemă este importantă şi pentru societăţi mai democratice;
  
• 
  Activitatea de monitorizare insuficientă exercitată de mass-media;
  
• 
  Lipsa unor structuri eficiente de control.
  

Depolitizarea MAI şi poliţiei ar implica următoarele acţiuni:

• 
  Introducerea instituţiei de comisar general al poliţiei, numirea în funcţie a căruia ar implica existenţa unei Comisii, care pe lângă reprezentanţii executivului i-ar include şi pe cei ai legislativului şi societăţii civile;
  
• 
  Confirmarea în funcţie a vice-comisarilor poliţiei naţionale (centrale);
  
• 
  Stabilirea pe cale legislativă a criteriilor necesare pentru candidat;
  
• 
  Alegerea în funcţie a comisarului general pentru un termen stabilit, fără posibilitatea prelungirii mandatului;⁴⁷
  
• 
  Stabilirea volumului maxim şi minim de finanţare a poliţiei din bugetul de stat;
  
• 
  Crearea structurilor de realizare a controlului democratic şi examinare a plângerilor;
  
• 
  Limitarea capacităţii de numire în funcţie a Consiliilor locale şi crearea unor structuri mixte, care ar include consilieri, reprezentanţi ai poliţiei naţionale, reprezentanţi ai societăţii civile din teritoriu;
  
• 
  Desemnarea în funcţie în baza unui proces transparent a comisarului de raion, vice-comisarilor şi şefilor subdiviziunilor prin publicarea informaţiei despre activitatea sa şi întâlniri cu publicul;
  
• 
  Re-confirmarea în funcţie prin organizarea unor sondaje de evaluare a activităţii lor.
  

Deşi mai multe state est-europene au reformat serviciul de grăniceri, prin crearea poliţiei frontaliere şi transferarea acesteia în subordinea MAI, considerăm că în situaţia noastră ar fi un pas prematur. Argumentele invocate ar consta în următoarele::

• 
  Până în prezent poliţia continue să fie o structură politizată,
  
• 
  Nu există mecanisme reale şi funcţionale de control,
  
• 
  Serviciul de grăniceri, în virtutea specificului său a fost o structură depolitizată,
  
• 
  Crearea poliţiei de frontieră presupune existenţa unui organ militarizat în cadrul MAI,
  
• 
  Miza politică pentru controlul MAI va creşte,
  
• 
  Concentrarea structurilor (MAI şi Departamentul Vamal) în mâinile unui partid, produce efecte negative asupra separării puterilor.
  

RECOMANDĂRI APLICATIVE

1. 
   În proiectul Legii ”Cu privire la poliţie şi statutul poliţistului”, elaborat de către MAI în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 439 din 16.06.2011 şi care urmează a fi prezentată Parlamentului pentru aprobare, de inclus următoarele aspecte:
   

• 
  Condiţii de selectare şi numire în funcţiile de viceministru – responsabil pentru activitatea poliţiei şi de şef al Departamentului poliţie (similar articolului 36 al Legii cu privire la Procuratură, nr. 294-XVI din 25.12.2008), avîndu-se la bază criterii de selectare pe bază de concurs (obligatoriu, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile), activitate profesională în poliţie, etc sau desemnarea în aceste funcţii a unor persoane civile neangajate politic şi care n-au activat în structuri de forţă o perioadă determinată de timp;
  
• 
  La admitere, susţinerea examenului de capacitate de către candidaţii la aceste funcții (similar Legilor cu privire la avocatură şi cu privire la notariat);
  
• 
  Modificarea procedurii de numire în aceste funcţii (de exemplu, prin Hotărîre de Parlament, în baza deciziei Comisiei de concurs);
  
• 
  Susţinerea de către şeful poliţiei a rapoartelor periodice în faţa Parlamentului (similar SIS şi PG);
  
• 
  Instituirea prin lege a unei autorităţi naţionale pentru monitorizarea poliţiei (similar Consiliului Superior al Magistraturii), abilitate cu selectarea, numirea, sancţionarea şi demiterea poliţiştilor (sau numai a conducătorilor din cadrul poliţiei) în funcţii;
  
• 
  Angajarea în cadrul poliţiei exclusiv pe bază de concurs, în bază de studii, experienţă profesională şi profesionalism, prin crearea unor comisii speciale în care reprezentanţii MAI să fie în minoritate (în prezent angajarea se face fără nici un fel de concurs, doar la propunerea conducătorului, urmată de verificările speciale şi constatarea stării sănătăţii).
  

2. 
   Organele de urmărire penală (inclusiv Departamentul urmărire penală al MAI) – Legea nr. 333-XVI din 10.11.2006:
   

• 
  Să fie comasate (PG, MAI, CCCEC şi SV) prin instituirea unui organ (autoritate naţională) pentru urmărire penală, similar Comitetului de Anchetă al Federaţiei Ruse;
  
• 
  Să fie incluse în Sistemul naţional al justiţiei (similar judecătorilor şi procurorilor), cu implementarea procedurilor şi structurilor specializate similare.
  

1^ Jacques Lagroye (dir.) La Politisation. Paris. Belin, 2003, p. 7.

2^ Шмитт К. Эпоха деполитизаций и нейтрализаций // Социологическое обозрение. Т. 1.– 2001.– № 2.– С. 47–56.

3^ Филюк Е. Политика, политическое и деполитизация в работах К. Шмитта. www.philosophy.ua/lib/doxa-12-2008.pdf

4^ Rancière J. Aux bords du politique. Paris. Osiris. 1990, p. 45.

5^ Джейсон Глинос. Радикальный демократический этос, или Что такое подлинное политическое действие? // Логос, № 4-5, 2003. Стр.88.

6^ Louise Andersen. Security Sector Reform in Fragile States. Copenhagen: Danish Institute for International Studies, ^* Wilson a fost primul preşedinte al Asociaţiei Americane de Ştiinţă Politică şi adept al liberalismului atât în politica internă, cât şi cea internaţională, promovând formarea Ligii Naţiunilor.

DIIS Working Paper N 2006/15. P.8.

7^ Slavoj Zizek. The Ticklish Subject. The Absent Centre of Political Ontology. London & New York: Verso, 1999. P.204.

8^ Олег РЕУТ, Андрей МАКАРЫЧЕВ. О де-политизации и де-суверенизации. http://www.rusrev.org/content/daidjest/default.asp?shmode=2&ida=1370

9^Jacques Ziller, Administrations comparées. Les systèmes politico-administratifs de l'Europe des Douz. // Revue internationale de droit comparé. Année 1994, Volume 46, Numéro 3, pp. 988-989.

*^* Wilson a fost primul preşedinte al Asociaţiei Americane de Ştiinţă Politică şi adept al liberalismului atât în politica internă, cât şi cea internaţională, promovând formarea Ligii Naţiunilor.

10^ Теория бюрократии Макса Вебера и современная политическая социология, http://exsolver.narod.ru/Artical/Govertheory/polsocial.html

11^ Jerri Cockrel. Public policymaking in America, http://www.ca.uky.edu/agc/pubs/ip/ip19/ip19.pdf

A se vedea Anexa 1.

12^ E. Sam Overman, Don F. Simanton. Iron Triangles and Issue Networks of Information Policy Iron Triangles and Issue Networks of Information Policy, http://www.jstor.org/pss/975581

13^ Ma. Karina L. Cuartero. The Concept of Issue Networks, http://pinoypahenyotopic14.blogspot.com/

14^ B. Guy Peters.The future of governing: four emerging models. University Press of Kansas, 1996.

15^ Le contrôle démocratique du secteur de la sécurité dans les Etats membres. // Rapport de la Commission des questions politiques. Assemblée parlementaire. Doc. 10567, 2 juin 2005.

16^ CONSEIL DE L’EUROPE. COMITE DES MINISTRES. Recommandation Rec(2001)10 du Comité des Ministres aux Etats members sur le Code européen d’éthique de la police (adoptée par le Comité des Ministres, le 19 septembre 2001, lors de la 765^e réunion des Délégués des Ministres)

17^ În exteriorizarea acestei probleme ne-am ghidat de studiul realizat de Asociaţia COGINTA, specializată în domeniul reformelor poliţieneşti. A se vedea: Gouvernance de la police. Notions et bonnes pratiques dans les Etats de l’Union Européenne, http://www.coginta.org/pdf/gouvernance%20civile.pdf

18^ В. Плювашевский, П. Воланчик. Реформирование полицейской системы Польши, kms1.isn.ethz.ch/serviceengine/Files/ISN/18948/.../09Chapter4.pdf

19^ Christopher Paun. Democratization and Police Reform http://opus.kobv.de/ubp/volltexte/2008/1948/pdf/paun_master.pdf

20^ Czech Police Reform – Service under New Conditions, http://www.policie.cz/soubor/reforma-policie-cr-en-pdf.aspx

21^ Nicolae Cuşchevici. Lecţii georgiene de justiţie. // Ziarul de Gardă, Nr. 340 (8 septembrie 2011)

22^ Нина Ахметели. Грузинская полиция – новый монстр или формула успеха?

http://www.bbc.co.uk/russian/international/2010/06/100629_georgia_policelaw.shtml

*^* Termenul „structuri de forţă” este utilizat într-un mod convenţional şi nu implică totalitatea organelor de ocrotire a normelor de drept.

23^ LEGE Nr. 416 din  18.12.1990 cu privire la poliţie, Art. 1.

24^ Preşedinţii Republicii Moldova, http://www.placelook.com/article/presedintii-republicii-moldova

*^* Conform unor surse, costul funcţiei comisarului de raion varia între 10 şi 30 mii euro. Cea de şef al poliţiei rutiere a RM se estima la 100 mii euro.

25^ „Profesionalismul” CCCEC, condamnat la CEDO. http://ziar.jurnal.md/2010/08/20/profesionalismul%E2%80%9D-cccec-condamnat-la-cedo

26^ Natalia Hadârcă. Dosarul ŞARBAN va fi examinat la CEDO. // TIMPUL, NR.183, 28 IANUARIE 2005

27^ Rapoartele Guvernului SUA 2005. Raportul international cu privire la drepturile omului 2005 Moldova, http://romanian.moldova.usembassy.gov/hrp2005.html

28^ Rapoartele Guvernului SUA 2008. Raportul cu privire la drepturile omului 2009 . MOLDOVA, http://romanian.moldova.usembassy.gov/hrr-ro-2009.html

29^ Victor Catan: Politistii spun ca Papuc ii instiga la actiuni in detrimentul serviciului, http://www.timpul.md/rubrici/12/actualitate/interviu/?p=5

30^ Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. Raport privind monitorizarea procesului electoral. Alegeri parlamentare 2009. http://www.e-democracy.md/files/elections/parliamentary2009/report-ladom-elections-2009-3-ro.pdf

31^ Молдавские Ведомости Nr. 80-81 (1151) 21 июля 2009.

32^ Rapoartele Guvernului SUA 2005. Raportul international cu privire la drepturile omului 2005 Moldova, http://romanian.moldova.usembassy.gov/hrp2005.html

33^ Николай Андроник: "Полиция вмешивается в выборы"

http://www.vedomosti.md/news/Nikolai_Andronik_Politsiya_Vmeshivaetsya_V_Vybory, 03.12.2008.

34^ Виктор Катан: «Необходимо вернуть доверие граждан к деятельности МВД и обеспечить верховенство закона» http://www.km.press.md/component/content/article/819--l-r.html, 30.10.2009 .

35^ Dreptul, Vineri, 9 octombrie 2009, Anul VIII, nr. 38 (297).

36^ http://www.youtube.com/watch?v=1gGYHbjYY9c&feature=related, 31.01.2008.

37^ Mariana Raţă. Schimbarea la faţă a Republicii Moldova. // Jurnal de Chişinău, 18 august 2009, http://jliterar.jurnalulbtd.ro/articol-Schimbarea-la-fata-a-R.-Moldova-2-1863.html

38^ Profesionalismul” CCCEC, condamnat la CEDO. http://ziar.jurnal.md/2010/08/20/profesionalismul%E2%80%9D-cccec-condamnat-la-cedo/

39^ Victor Catan a făcut bilanţul celor o sută de zile. // Dreptul, Vineri, 15 ianuarie 2010, Anul IX, nr. 1 (308).

40^ Interviu realizat cu ex-comisar de raion.

41^ Reorientarea MAI. Reforma distruge nucleul profesional al Ministerului Afacerilor Interne, http://www.noi.md/md/news_id/3923, luni, 27 iunie 2011.

42^ Reforma Ministerului Afacerilor Interne. Succese, eşecuri şi perspective. Chişinău, IPP, iunie 2011.

43^ Răspunsul MAI la iniţiativa AJCD de reformare a MAI şi demilitarizare a poliţiei, http://www.juristi.md/index.php/component/content/article/34-tiri-ajcd/71-rspunsul-mai-la-iniiativa-ajcd-de-reformare-a-mai-i-demilitarizarea-poliiei.

44^ Implementarea Concepţiei de reformare a MAI: realizări şi perspective, http://gardianul.md/?p=3065, September 18, 2011

45^ Reorientarea MAI. Reforma distruge nucleul profesional al Ministerului Afacerilor Interne, http://www.noi.md/md/news_id/3923, luni, 27 iunie 2011.

46^ Implementarea Concepţiei de reformare a MAI: realizări şi perspective, http://gardianul.md/?p=3065, September 18, 2011

47^ Există argumente atât pro, cât şi contra termenului limitat. Pro, ar consta în faptul că nu va reuşi să-şi creeze nişte „clientele” într-un răstimp limitat. Contra – nu va fi în stare să exercite plenipotenţiar funcţiile, conştientizând că mandatul este limitat şi urmează a fi renovat.