Depolitizarea ministerului afacerilor interne

Implicarea în alegeri.

Există mai multe cazuri de implicare a poliţiei în procesul electoral. Cel mai monitorizat a fost cazul ex-comisarului de Orhei, Vasile Grădinaru. El a făcut propagandă deschisă în favoarea partidului comunist, a intimidat dreptul la circulaţie al participanţilor la întruniri, reţinea oamenii fără motiv la comisariat. Acesta promova politizarea excesiva a efectivului, crea condiţii favorabile pentru comunişti în campania electorală şi limita în drepturi concurenţii. În acest sens, oamenii erau reţinuţi neîntemeiat, nu li se permitea să participe la manifestaţii anticomuniste, se fabricau dosare penale contra liderilor Opoziţiei. Acţiunile sale au fost motivate prin ordinul primit de la ministrul Papuc.²⁹

Menţionăm următoarele cazuri concrete din Orhei:
Intimidarea întâlnirilor cu alegătorii a Partidului Liberal din 13 februarie în satele Selişte şi Isacova. Membrii formaţiunii s-au plâns, că mai mulţi indivizi au încercat să zădărnicească buna desfăşurare a întâlnirilor. Potrivit acestora, circa zece persoane, în stare de ebrietate, printre care studenţi de la Academia de Poliţie Ştefan cel Mare şi alţii - foşti deţinuţi, au făcut uz de violenţă verbală şi de ameninţări cu aplicarea forţei fizice. În tot acest timp, poliţia a fost lipsă.
Observatorul LADOM din Orhei, avocatul Valeriu Covaş, a investigat la faţa locului incidentele produse în satele Isacova şi Selişte. Pentru activitatea sa, observatorul LADOM a fost chemat la poliţie pentru a da explicaţii, poliţiştii incriminându-i răpirea unuia din participanţii la acţiunile de intimidare din s. Selişte.³⁰
Poliţia a ”mobilizat” un grup de persoane în stare de ebrietate pentru a destabiliza mitingul organizat de PLDM.³¹



În timpul campaniei alegerilor parlamentare din februarie 2004, poliţia a percheziţionat un birou din Chişinău al Partidului Social-Democrat, confiscând o listă a susţinătorilor partidului şi dosare ale câtorva membri ai partidului. Poliţiştii au percheziţionat birourile din Cahul ale Partidului Popular Creştin Democrat de opoziţie şi ale Blocului Moldova Democrată; autorităţile le-au solicitat ambelor partide să prezinte informaţii privind sursele de finanţare ale campaniilor  electorale conduse de către acestea.



Guvernul a controlat în mod selectiv respectarea legislaţiei, inclusiv prin controale şi audit fiscal, de către persoanele  fizice sau agenţii economici care au aparţinut sau au susţinut partidele din opoziţie. Au fost făcute rapoarte ale poliţiei şi ofiţerilor de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma vizitelor efectuate la tipografiile care au oferit servicii partidelor de opoziţie în cadrul campaniei electorale şi care au împiedicat companiile de transport să pună la dispoziţia partidelor politice autobuse pentru transportarea persoanelor la adunările alegătorilor.³²

Nicolae Andronic a declarat că în anul 2005, poliţia a confiscat materialele electorale ale Partidului Ţărănist, iar în 2008 ele au fost depistate în garajul cetăţeanului Ivan Burgundji, unde

a fost creat un „depozit” de armament.³³

3. Angajări, concedieri şi promovări în funcţie.

Ministrul Papuc a concediat sau a obligat să se concedieze mai mulţi poliţişti care nu se conformau indicaţiilor sale, după care aceştia se restabileau prin intermediul instanţei de judecată. Astfel, bugetul statului a fost prejudiciat cu circa 1 milion de lei.³⁴

În 2001, când la putere a venit guvernarea comunistă, Valentin Zubic era vicecomisar al sectorului Botanica din capitală. În scurt timp, acesta a urcat pe scara ierarhică, a fost numit comisar al sectorului Centru, după care a devenit vicecomisar al municipiului Chişinău, şef al poliţiei municipale. Din februarie 2006 este viceministru de Interne. A primit şi grade militare, ajungând, în februarie 2009, la gradul de general-maior de poliţie.³⁵

În 2008, comisarul poliţiei Orhei, Oleg Cociug, a comandat intentarea dosarelor penale, considerate de angajaţii CPO drept nemotivate. Ei au fost obligaţi să execute ordine care nu corespund legii. Colaboratorii care nu s-au spus au fost şantajaţi, agresaţi psihologic, ameninţaţi şi impuşi să se elibereze din M.A.I. în caz contrar li se vor fabrica dosare penale.³⁶

4. Relaţia cu administraţia publică locală.

Deşi poliţia municipală, conform statutului este obligată să colaboreze cu administraţia publică locală, în subordinea financiară a căreia se află, este cunoscut cazul ex-comisarului CPC, care ignora indicaţiile primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă şi chiar manifesta agresivitate la adresa acestuia.

5. Gestionarea patrimoniului şi resurselor financiare.

Gestionarea bugetului MAI se caracteriza printr-un grad redus de transparenţă. Nici ofiţerii de rang superior nu cunoşteau totalul sumelor gestionate de minister provenite din surse bugetare şi extrabugetare. Sunt cunoscute acuzaţiile aduse la adresa ministrului Papuc privind procurarea autoturismelor pentru PCRM, darea în folosinţă a imobilelor fără achitarea taxei de chirie, etc.

Cea de-a treia etapă a politizării este marcată de schimbarea guvernării în rezultatul alegerilor din iulie 2009. Deşi perioada şi procesele sunt mai puţin monitorizate, constatăm existenţa unor probleme. Când s-a constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, majoritatea liderilor din coaliţie s-au pronunţat pentru scoaterea CCCEC-ului din structura viitorului executiv, atribuţiile acestuia urmând să fie preluate de Ministerul Finanţelor şi cel al Economiei.³⁷, Din motive neclare, însă, CCCEC-ul a rămas şi nu se cunoaşte cine din AIE a influenţat păstrarea Centrului. Se mai preconiza demilitarizarea Ministerului de Interne şi redenumirea în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Structurile europene au optat pentru păstrarea CCCEC, dar cu condiţia restructurării acestuia. Restructurarea însă nu a avut loc, decât doar schimbarea directorului, care a fost promovat în funcţie de Partidul Democrat din Moldova. Ofiţerul CCCEC, Bogdan Zumbreanu, a fost numit director adjunct al Direcţiei generale urmărire penală, deşi anterior a fost implicat în cel puţin trei dosare condamnate la CEDO („Oferta Plus vs R. Moldova”, „Muşuc contra Moldovei” şi „Cebotari contra R. Moldova”). La fel, a fost implicat şi în scandalul de la „Victoriabank”. În prezent, direcţia sa anchetează mai multe cazuri legate de Oleg Voronin.

Un alt angajat al CCCEC care a fost avansat în funcţie odată cu schimbarea conducerii Centrului este Alexei Secrieru. Anterior, Secrieru a fost şef al Direcţiei generale pentru combaterea infracţiunilor economice în perioada în care această direcţie a instrumentat dosare penale pe numele lui Şarban, Modârcă şi Paladi, funcţionari de la Primăria Chişinău.³⁸

Astfel, în cadrul AIE 1, forţele de ordine au fost repartizate în modul următor : PD – CCCEC şi SIS; AMN – Procuratura Generală; PLDM – Ministerul de Interne și Ministerul Justiţiei. În cadrul AIE 2, s-a realizat următoarea repartizare : PD – CCCEC, SIS şi Procuratura Generală ; PLDM – Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei. Recent, Curtea Supremă de Justiţie i-a revenit Partidului Liberal. Prin urmare, o astfel de repartizare a structurilor denotă interesul major al formaţiunilor politice de a controla organele de ocrotire a normelor de drept, provocând chiar neînţelegeri în rândul Alianţei.

Este cam dificil să ne pronunţăm asupra „curăţării” personalului poliţiei întreprinse de noua conducere. În interviurile acordate, ministrul Catan a mărturisit că au fost eliberaţi din funcţie 19 conducători din cadrul ministerului şi structurilor subordonate, pe motiv că nu au trecut atestarea profesională.³⁹ Considerăm firească eliberarea din funcţie a poliţiştilor implicaţi în acţiuni politice şi care au încălcat Legea despre poliţie, Statutul funcţionarului public, codul deontologic şi cel mai important – drepturile omului, recurgând la violenţă. Menţionăm însă că pe parcursul a trei ani, au fost schimbaţi circa jumătate din comisarii de raioane, concediindu-se peste 500 din angajaţii Ministerului de interne. Plecarea masivă poate fi explicată şi prin schimbarea statutului poliţiştilor (majorarea vârstei de pensionare, retragerea dreptului la locuinţă de serviciu, etc.).

Rămâne a fi politizată poliţia municipală. Astfel, candidatura comisarului de raion trebuie să fie acceptată de liderii formaţiunilor politice locale şi confirmată de ministrul de interne. Sunt repartizate între partide şi subdiviziunile (poliţia rutieră, economică, etc.).

Noua putere nu a renunţat nici la serviciile „prestate” de către poliţie în cadrul alegerilor locale din iunie 2011, deşi „activitatea” a fost mai voalată.⁴⁰ Au votat masiv pentru o anumită formaţiune politică şi deţinuţii, fiind influenţaţi de administraţia penitenciarelor.

Cauzele politizării ar consta, în opinia noastră, în următoarele:

• 
  Deficitul culturii politice democratice în societate şi în special în sânul clasei politice.
  
• 
  Imposibilitatea schimbării sistemului în lipsa voinţei şi a unui plan consecvent şi imparţial.
  
• 
  Neînţelegerile dintre liderii din AIE şi competiţia politică pentru întâietate.
  
• 
  Existenţa fenomenului corupţiei şi corupţiei politice.
  

Vom încerca să comentăm ultimele două cauze. Este binecunoscut faptul că AIE 1 s-a constituit ca un bloc anticomunist, acesta fiind factorul principal de coagulare. Prima guvernare a fost marcată de declaraţii contradictorii şi mai multe neînţelegeri pronunţate sau mai puţin expresive. Procesul de formare a AIE 2 a cunoscut mai multe provocări, negocierile fiind dificile iar mizele mari. În constituirea coaliţiei s-a reieşit nu atât din principii şi afiliaţii politice, cât din dorinţa de a controla şi exercita puterea de stat. În cadrul acestei coaliţii, gradul de neîncredere este ridicat, ceea ce provoacă suspiciuni fondate sau nefondate privind folosirea unei sau altei structuri de forţă împotriva oponentului sau aliatului politic. În calitate de argument putem invoca acuzaţiile premierului la adresa şefului SIS-ului şi procurorului general, care au condus chiar la formarea unei alianţe ad-hoc cu comuniştii.

Este cunoscut că relaţiile din cadrul societăţii noastre se axează în mare parte pe raporturi personale, de rudenie, geografice, etc. Prin urmare nepotismul şi cumătrismul este un fenomen inerent al poporului moldovenesc, fiind aplicat în viaţa socială, politică, administrativă. O definiţie simplificată a corupţiei poate fi formulată în felul următor: abuzul de putere de către funcţionarii publici cu scop de a obţinere beneficii private. Formele cele mai răspândite ale corupţiei sunt: acceptarea, solicitarea sau extorcarea mitelor, patronajul, nepotismul, delapidarea bunurilor publice, cauzarea pierderilor pentru stat în alte modalităţi, corupţia politică, etc.
Corupere politică - încălcări ale legislaţiei în domeniile alegerilor, finanţării campaniilor electorale, rezolvării conflictelor parlamentare, promovării la posturi de răspundere, lobbysmul. Cauzele corupţiei politice includ: transformarea combaterii corupţiei în combaterea adversarilor politici, importul coruperii, cointeresarea în colapsul economic şi financiar al statului a unor grupuri politice care doresc întoarcerea la sistemul dictatorial.
În perioada guvernării comuniste poliţia a fost transformată într-un sistem închis şi ierarhizat, fiind supus controlului unei singure persoane – şeful statului. Numirea sau avansarea în funcţie se realiza pe criterii politice sau economico-financiare. În cadrul acestui sistem, subalternii erau obligaţi să achite taxa superiorilor, care se colecta până în vârful piramidei. Prin urmare, corupţia economică internă se intersecta şi cu corupţia politică. Adică, poliţiştii erau obligaţi să ia mită pentru a o transmite la un nivel mai superior, fiind determinaţi de sistemul creat (posibilitatea avansării în funcţie, tolerarea unor acţiuni sau inacţiuni etc.). Sistemul creat în 2001 continue să funcţioneze şi în prezent.

Conform declaraţiei Asociaţiei pentru protecţia drepturilor civice „Adjuta cives”, a fost acuzat ministerul de acţiuni de corupţie pe scară largă. Reprezentanţii acestei organizaţii non-guvernamentale au adunat fapte care indică că colaboratorii organelor de drept au estorcat sume importante de bani de la micii întreprinzători. Se afirmă că, prin scheme piramidale, aceste sume de bani sânt transmise conducerii MAI care, la rândul său, le foloseşte în scopuri politice. Din declaraţiile asociaţiei reiese că de estorcarea ilegală a banilor de ocupă comisariatele de poliţie din toate raioanele Moldovei.

Potrivit datelor prezentate, şoferii de microbuze achitau lunar poliţiştilor câte 900 de lei pentru „protecţie”, iar taximetriştii ilegali – câte 5 mii de lei. Reprezentanţii ONG-ului afirmă că nivelul corupţiei în organele de drept este în creştere continuă, se schimbă doar schemele de repartizare a mijloacelor obţinute de la populaţie. Potrivit "Adjuta cives", în schimbul unor sume de bani, şefii de poliţie sânt gata să închidă dosarul penal, să nimicească dovezile sau să fabrice anumite dosare.⁴¹