Deschiderea cursului

GENERALITĂŢI

1.1 Prezentul standard se referă la modul de evaluare a sarcinii termice, a densităţii sarcinii termice şi a cantităţii de căldură care se apreciază că va acţiona asupra elementelor de structură ale uneiconstrucţii în caz de incendiu, în funcţie de care, prin prescripţii specifice, se stabilesc măsurile de prevenire şi singere aaa incendiilor în construcţii .

1.2 Sarcina termică reprezintă cantitatea de căldură pe care o poate degaja prin combustie completă totalitatea materialelor combutibile, fixe şi mobile, existente în spaţiul afectat de incendiu .

1.3 Densitatea sarcinii termice se determină prin raportarea sarcinii termice la suprafaţaa secţiunii orizontale a spaţiului afectat de incendiu şi reprezintă un parametruu principal de determinare a pericolului de incendiu .

1.4 Valoareaa cantităţii de căldură care se aapreciază că va acţiona asupra elementelor de structură ale unei construcţii în caz de incendiu poate fi utilizată la stabilirea limitei de rezistenţă la foc cce trebuie ssă o aibă elementele de structură respective .

Această valoare se va determina ţinând seama de factorii care pot influenţa combustia materialelor , cum sunt :

• 
  capacitatea de ardere a materialelor în funcţie de natura , starea fizică , gradul de divizare, amplasare etc. ;
  
• 
  influenţa dimenisunilor geometrice în plan ale spaţiului afectat ;
  
• 
  condiţiile de ventilare şi disipare a căldurii ce se degajă ;
  
• 
  posibilităţile de dezvoltare pe verificală a incendiului etc.
  

1.5 În anexa B la prezentul standard se dau trei exemple de calcul pentru determinarea sarcinii

termice, a densităţii sarcinii termice şi a cantităţii de căldură care se apreciază că va acţiona asupra elementelor de structură ale construcţiilor .

1.6 Prevederile pct.3 se aplică experimental până la 1981.01.01
2.EVALUAREA SARCINII TERMICE

ŞI A

DENSITĂŢII SARCINII TERMICE
2.1 Sarcina termică (Sq) se determină cu relaţia :

n

S_Q=S Q_iM_i in MJ

i=1

În care :

Q_iputerea calorifică inferioară a unui material, în MJ/kg (pentru gaze, în MJ/m³_N) ;

M_i masa materialelor combustibile de acelaşi fel, aflate în spaţiul luat în considerare, în kg (pentru gaze, în m³_N) ;

n numărul materialelor de acelaşi fel aflate în spaţiul luat în considerare .

2.1.1 Spaţiul luat în considerare , pentru care se determină sarcina termică, poate fi un compartiment de incendiu al unei construcţii ( definit conform normelor tehnice specifice) sau , după caz, o parte a acestuia( o încăpere sau un grup de încăperi, o hală sau o zonă a acesteia, unul sau mai multe niveluri etc.) .

2.1.2 Puterea calorică inferioară (Qi) se determină conform STAS 8790-71. Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale sunt indicate în anexa A .

2.1.3 Masa materialelor combustibile de acelaşi fel se stabileşte luând în considerare cantitatea maximă a materialelor care au aproximativ aceeaşi putere calorifică inferioară şi care se pot afla la un moment dat în spaţiul respectiv .

Se vor lua în considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt în interiorul clădirii sau care intră în componenţa elementelor de construcţii, instalaţii, utilaje tehnologice, mijloace de transport inclusiv cele din componenţa pardoselilor, tâmplărieim finisajelor(exceptând zugrăvelile şi vopssitoriile), izolaţiilor, rafturilor, conteinerelor, paletelor , ambalajelor etc.

Nu se iau în considerare materialele combustibile aflate într-o stare în care aprinderea lor nu este posibilă(stare avansată de umiditate, fructe şi zarzavaturi proaspete etc. ).

2.2 Densitatea sarcinii termice (qs) se determină cu relaţia :

q_s=S_Q /A_S in MJ/m³

În care :

Sq conform pct.2.1, în MJ ;

As suma ariilor pardoselilor încăperilor ce alcătuiesc spaţiul luat în considerare.

3.EVALUAREA CANTITĂŢII DE CĂLTURĂ ŞI A DENSITĂŢII CANTITĂŢII DE

CĂLDURĂ CARE SE APRECIAZĂ CĂ VA ACŢIONA ASUPRA ELEMENTELOR

DE CONSTRUCŢII ÎN CAZ DE INCENDIU

1. 
   Cantitatea de călură care se apreciază că va acţiona asupra elementelor de construcţii (S_A) , se determină cu relaţia :
   

S_A=c p S m Qi M_i^’ in MJ

În care :

c - coeficient prin care se ţine seama de mărimea dimensiunilor geometrice ale spaţiului luat în considerare. Valorile acestui coeficient sunt conform pct.3.1.1;

p - coeficient prin care se ţine seama denumărul de niveluri şi de condiţiile de ventilare şi disipare a căldurii. Valorile acestui coeficient sunt conform pct.3.1.2 ;

m - coeficient prin care se ţine seama de capacitatea de ardere a materialelor, în condiţii de incendiu. Valorile acestui coeficient sunt conform pct.3.1.3:

Qi - conform pct.2.1.2

Mi -masa materialelor combustibile de acelaşi fel, în MJ, determinată conform pct.2.1.3 fără a lua în considerare :

• 
  pardoselile lipite direct pe un suport incombustibil masiv ;
  
• 
  gazele şi lichidele pentru lubrifiere sau răcire din interiorul utilajelor tehnologic fixe sau al conductelor , care nu pot fi avariate înainte sau în caz de incendiu ;
  
• 
  lichidele din conducte şi recipienţi ficşi , de maximum 1 m³ ;
  
• 
  cărbunele sau cocsul depozitat temporar în buncăre de beton sau zidărie .
  

3.1.1 Valorile coeficientului c

Tabelul 1

Aria construită a spaţiului luat în considerare(Ac) m^2	Latura mică(l)a spaţiului luat în considerare, în m
	L 20	20 l 40	40 l 60		L 60
	C (informativ)
1000	1,0	1,0		-		-
1001…3000	1,1	1,1		1,2		1,5
3001…5000	1,2	1,2		1,4		1,5
5001…7000	1,2	1,2		1,5		2,0
7001…9000	1,2	1,4(1,3)		1,7		2,2
9001…30000	1,2	1,5(1,3)		2,0(1,7)		2,4
30000	1,2	1,5(1,3)		2,0(1,7)		2,6

OBSERVAŢII

1.Valorile din paranteze se aplică la construcţii cu un singur nivel supratera;

2.Valorile coeficientului c din tabel sunt date pentru compartimente de ncendiu care au accese din exterior pe ambele laturi lungi.Pentru celelalte compartimente,coeficientul c se ia din tabelul1, corespunzător lungimii laturii mici şi pentru o suprafaţă ce se înscrie într-un interval imediat superior celui real .

2. 
   Valorile coeficientului p
   

Tabelul 2

	Subsol	Numărul de niveluri supraterane
		1		2		3…5		5
	P(informativ)
0,04	1,4	1,2	1,3		1,5		1,8
0,04…0.08	1,2	1	1,1		1,3		1,5
0,08	1	0,6	0,8		1		1,3

Semnificaţia simbolurilor :

Aq – aria însumată a secţiunii golurilor care aparţin de spaţiul luat în considerare, prin care căldura poate fi evacuată în exterior .

Ac – aria construită a spaţiului luat în considerare .
3.1.2.1 La determinarea ariei Aq se iau în considerare ;

• 
  deschiderile special amenajate , conform prescripţiilor tehnice în vigoare,
  

pentru evacuarea gazelor fierbinţi din construcţie ;

• 
  ferestrele sau golurile permanent libere, situate în treimea superioară a
  

pereţilor sau pe acoperiş, precum şi golurile amplasate în acelaşi fel, dacă sunt închise cu elemente care spărgându-se sau topindu-se , la temperaturi de până la 250^o C, lasă liberă secţiunea de trecere a gazelor .

Nu se iau în considerare ferestrele cu două rânduri de cercevele şi golurile

închise cu sticlă armată sau plăci(blocuri) de sticlă .
3.1.2.2 Pentru construcţii cu mai multe niveluri la care aria golurilor Aq variază de la un nivel la altul, în relaţia (3),pentru coeficientul p se ia o valoare medie , determinată cu relaţia :
p_med= Sp/N
în care N este numărul de niveluri .

2. 
   Valoarea coeficientului m
   

Tabelul 3

NR. CRT.	Denumirea şi starea materialelor	m (informativ)
1	Nitroceluloză, camfor şi alte materiale cu intensitate mare de ardere	1,5
2	Hârtie în stare liberă,talaş,,rigle din lemn, cu grosimea maximă de 1 cm	1,3
3	Gaze lichefiate şi lichide combustibile încălzite la temperatura lor de fierbere	1,3
	Deşeuri de spumă din material plastic sau de burete de cauciuc	1,3
	Lemn rotund şi ecarisat, cu grosimea de 10…20 cm	0,75
	Tesături de lână,bumbac şi fibre sintetice, în baloturi	0,75
	Paie şi fân în stive cu înălţimea peste 3 m	0,75
	Hârtie în role de peste 50 kg sau coale balootate, în poziţie verticală; cărţi şi dosare în rafturi	0,75
	Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 100^0C,,care nu sunt încâlzite în exploatarea normală la temperaturi mai mari de 50^0C	0,75
	Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 55^0C în butoaie, recipiente mobile, închise etanş	0,75
	Hârtie în role de peste 50 kg în poziţie orizontală, cărţi şi acte stivuite strâns	0,50
	Rumeguş	0,50
	Lemn rotund şi ecarisat cu grosimea de peste 20 cm	0,50
	Cherestea sau plăci din lemn, în stive stratificate dens	0,50
	Bumbac brut baltotat	0,50
	Cereale şi seminţe în saci	0,50
	Lichide combustibile, în conducte dşi recipienţi ficşi închişi	0,50
	Cereale şi seminţe în vrac sau în ambalaje combustibile	0,30
	Zahăr în vrac sau în saci	0,30
	Alte materiale combustibile	1,00

OBSERVAŢII : - În cazul în care, în spaţiul luat în considerare, felul sau starea materialelor variază în timp , pentru coeficientul m se alege valoarea maximă corespunzătoare situaţiei celei mai defavorabile .

2. 
   Densitatea cantităţii de căldură care se apreciază că va acţiona asupra elementelor de construcţii în caz de incendiu se determină cu relaţia :
   

q_{a =} S_A/A_a in MJ/m³

Îm care :

S_A - conform pct. 3.1, în MJ ;

A _a - suprafaţa apreciată , în m², care se determină conform pct.3.2.1 sau 3.2.2.

1. 
   Suprafaţa apreciată A corespunde suprafeţe A_s , determinată conform pct.2.2,
   

în cazul construcţiilor parter sau al construcţiilor cu mai multe niveluri, în care planşeele dintre acestea au o limită de rezistenţă la foc de cel puţin 1 oră şi se încadrează în una din următoarele situaţii :

• 
  nu au goluri ;
  
• 
  au goluri protejate prin elemente de închidere cu limita de reyisten’[ la foc de minimum 45 minute <
  

OBSERVAŢIE > - Condiţiile de limită de rezistenţă la foc pot fi reduse cu

15 minute dacă q_s < 210 MJ/m² (100 Mcal/m²) sau cu 30 minute dacă q_s< 210 MJ/m^{2 (} 50 Mcal/m²).

- au goluri neprotejate cu aria secţiunii de cel mult 0,5 m² fiecare, iar aria însumată aacestor goluri nu depăşeşte 5 % din aria planşeului .

În calculele aproximative, în aceste cazuri, suprafaţa A_s poate fi asimilată cu suprafaţa desfăşurată A_d a spaţiului considerat .

3.2.2. Suprafaţa apreciată A_a corespunde suprafeţei construite A_c a spaţiului considerat,în toate celelalte cazuri care nu se încadrează în condiţiile precizate la pct.3.2.1.
3.3. În cazul amplasării neuniforme a materialelor combustibile într-un spaţiu cu aria construită A_c 1000 m² şi valoarea q_a 523 MJ/m² , se determină şi densitatea sarcinii termice locale q _l , corespunzătoare zonelor cu aria A_l , în care cantitatea de materiale combustibile conduce la valori mai ridicate decât q_a .

3.3.1 Dacă q _l 1,5 q_a , pentru întreg spaţiul se ia în considerare q _a .

3.3.2 Dacă q _l 1,5 q_a, densitatea sarcinii termice care se apreciază că va acţiona asupra elementelor de construcţie , se consideră astfel :

3.3.2.1 În cazul în care diferenţa q _l - q_a 105 MJ/m² sau,zonele care au q _l 1,5 q_a sunt protejate cu sprinklere , se ia în considerare valoarea q_{a ;}

3.3.2.2 În cazul în care diferenţa q_a iar raportul dintre aria A_l a zonelor cu valori mai ridicate (q _l 1,5 q_a ) şi aria A_a ( stabilită conform pct.3.2.1 sau 3.2.2) este mai mic decât cel ridicat în tabelul 4 corespunzător acestei diferenţe, se ia în considerare :

- valoarea q _l , pentru zonele în care q _l 1,5 q_a :

- valoarea q_a , pentru restul spaţiului luat în considerare .
3.3.2.3 În cazul în care diferenţa q _l - q_a 105 MJ/m² iar raportul are o valoare egală sau mai mare decât cea din tabelul 4 corespunzătoare acestei diferenţe, se atribuie întregului spaţiu luat în considerare valoarea q _{l .}