Deschiderea cursului

Tabelul 4

105 210 315 420	20 10 5 2,5

OBSERVAŢIE : Pentru valori intermediare se procedează prin interpolare liniară .
ANEXA B

B.1 Exemplul nr.1

B.1.1. Spaţiul luat în considerare se compune din 2 încăperi destinate depozitului de materiale .

Încăperea 1 are dimensiunile interioare de 30 x 25 m, pereţii din cărămidă de 2,5 cm grosime şi placa acoperişului din beton armat .

Accesul în încăpere este asigurat prin două uşi metalice iar ferestrele sunt metalice cu geam armat .

Pardoseala este din scânduri fixate pe şipci lipite cu bitum pe un suport dintr-un strat de beton slab armat .

Încăperea 2 este adiacentă , pe o latură lungă, primei încăperi şi are dimeniunile interioare de 30 x 10 m , pereţii exteriori din tablă ondulată pe schelet metalic, iar acoperişul este alcătuit din ferme metalice cu învelitoare de tablă ondulată. De ferme se prinde un tavan din plăci de vată minerală , cu liant 7 %, pe schelet metalic .

Tâmplăria este metalică cu geam armat, iar accesul se face printr-o singură uşă .

Pardoseala este din covor PVC lipit pe un strat suport de beton slab armat .
B.1.2 În încăperea 1 se depozitează : zahăr în saci (10000 kg) , conserve ( borcane de sticlă şi cutii metalice în navete metalice ) , butelii de apă minerală în lădiţe de lemn, cartofi în vrac şi saci de pânză , goi ( 200 kg) .

În încăperea 2 se depozitează : 20 suluri de hârtoe cu masa de câte 350 kg fiecare , coli de hârtie în baloturi ce se stivuiesc orizontal ( 5000 kg) , plăci de polistiren expandat şi plăci din PAL aşezate în stive stratificate dens .

B.1.3 Modul de determinare al sarcinii termice , a densităţii sarcinii termice, a cantităţii de căldură care va acţiona asupra elementelor de construcţii şi a densităţii acestei cantităţi , conform tabelului 6 .
B.2 Exemplul nr. 2
B.2.1 Spaţiul luat în considerare este o construcţie parter + 3 etaje , cu dimensiunile exterioare în plan 36 x 72 m şi cu înălţimea fiecărui nivel de 4,50 m.

Planşeele dintre niveluri au limita de rezistenţă la foc de o oră . În planşeul dintre etajele 2 şi 3 sunt practicate 5 goluri de montaj cu dimensiunile de 2,50 x 5 m închise în timpul exloatării curente cu capace de tablă striată .

Pe pereţii longitudinali sunt prevăzute fereste obişnuite cu tâmplărie din beton armat şi geam simplu, având :

• 
  la parter : - 3,20 m înălţimea parapetului ;
  

- 0,60 m înălţimea golului .

• 
  la celelalte niveluri : - 1 m înălţimea parapetului
  

- 3 m înălţimea golului .

Lungimea însumată a golurilor , la fiecare nivel şi pe fiecare faţadă longitudinală , este de 65 m .

La faţadele înguste , la toate nivelurile , sunt prevăzute panouri din plăci de sticlă având aria totală , pe o faţadă , de 100 m² .

Accesul pompierilor în caz de incendiu este asigurat pe ambele laturi lungi ale construcţiei .

B.2.2 Materialele combustibile sunt amplasate neuniform pe suprafaţa nivelurilor, ocupând câte 2 sau 3 zone pe fiecare nivel . Ariile acestor zone A_l sunt date în tabelul 7 coloana 5 .

În coloana 3 a tabelului 7 sunt date valorile Qⁱ Mi calculate conform exemplunui nr.1 .

B.2.3 Determinarea coeficientului c .

Aria construită a spaţiului luat în considerare , respectiv aria construită a fiecărui nivel , este :

A_c = 36 ´ 72 = 2592 m³
Conform tabelului 1, pentru A_{c =} 2592 m³ si 20 < l < 40 m, iar spatiul respectiv este accesibil pe ambele laturi lungi, corespunde :
c = 1,1
B.2.4 Determinarea coeficientului p

. La determinarea suprafetei A_q, se iau in considerare golurile ferestrelor de pe fatadele longitudinale situate in treimea superioara de perete a fiecarui nivel. Nu se iau in considerare golurile inchise cu sticla de pe fatadele transversale.

Pentru parter:
A_q/A_c = 2´65´0,6/2592 = 0,03
Pentru etaje :
A_q/A_c = 2´65(1,50-0,50)/2592 = 0,05
Din tabelul 2, pentru rapoartele A_q/A_c calculate si pentru o constructie cu 4 niveluri, rezulta urmatoarele valori ale coeficientului p :

pentru parter p=1,5

pentru etajele 1.3 p=1,3
Valoarea medie a coeficientului p este :
P_med = 1,5+3+1,3/4 = 1,35
B.2.5 Determinarea suprafetei apreciate A_a

Intrucat golurile in planseul dintre etajele 2 si 3 sunt mai mari de 0,50 m² fiecare si nu sunt protejate prin elemente de inchidere cu limita de rezistenta la foc de minimum 45 minute, suprafata apreciata A_a are valoarea :

A_{a =} 3 ´ 2592 =7776 m²

B.2.6 În tabelul 7 se indică modul de determinare a valorii densităţii cantităţii de căldură care se apreciază că va acţiona asupra elementelor de construcţii, pentru spatiul cu A_c > 1000 m² si în care materialele combustibile sunt amplasate neuniform.

B.3 Exemplul nr. 3
B.3.1 Spatiul luat în considerare este acelaşi cu cel descris la punctul B.2.1 cu diferenta ca, în acest caz, nivelurile sunt separate intre ele prin plansee pline având limita de rezistenţă la foc de o oră.

B.3.2 Modelul de dispunere a materialelor combustibile si valorile Q_iM_i^’ corespunzatoare fiecarei zone sunt aceleasi cu cele prevazute la pct. B.2.2.

B.3.3 Coeficientii c si p au aceleasi valori cu cele determinate la pct. B.2.3. si B.2.4.

B.3.4. Determinarea valorii densitatii cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de constructii, corespunzatoare fiecarui nivel, se face conform tabelului 8.