Despre vulcanii noroiosi

Despre vulcanii noroiosi

• Vulcanii noroiosi reprezintă formatiuni create de gazele naturale, care trec printr-un sol argilos, în combinatie cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafată apa amestecată cu argilă.

Nămolul format de acestea iese la suprafată si, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niste structuri conice asemănătoare unor vulcani.

• Nămolul format de acestea iese la suprafată si, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niste structuri conice asemănătoare unor vulcani.

În România, rezervaţia Vulcanii Noroiosi din Buzău este cea mai suprinzatoare de acest gen, dar nu singura.

• În România, rezervaţia Vulcanii Noroiosi din Buzău este cea mai suprinzatoare de acest gen, dar nu singura.

• Formatiuni asemanatoare se gasesc si în Podisul Moldovei si Podisul Transilvaniei.

În Europa sunt foarte putini vulcani noroiosi pe continent,mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroiosi din apele Norvegiei, cei din marile Caspica si Barents.

• În Europa sunt foarte putini vulcani noroiosi pe continent,mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroiosi din apele Norvegiei, cei din marile Caspica si Barents.

In zona Pâclelor Mici, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf - mici lacuri de “lava” rece.

• In zona Pâclelor Mici, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf - mici lacuri de “lava” rece.

Aceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci provocati de gaze. Noroiul, este impins si el - continuu - de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase.

• Aceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci provocati de gaze. Noroiul, este impins si el - continuu - de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase.

• Aceste mici rauri se usuca treptat, modificandu-se astfel in permanenta peisajul.

In acelasi timp, se formeaza noi “cratere”, care au la inceput marimea unui nasture.

• In acelasi timp, se formeaza noi “cratere”, care au la inceput marimea unui nasture.

• Marginile acestor cratere sunt foarte inselatoare: desi par solide si sigure, numai anumite portiuni sunt formate doar din noroi intarit, restul zonelor fiind acoperite de simple cruste sau ramanand inca umede pe directia lavei care se scurge incet.

In jurul "vulcanilor" se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata de aici. Solul este sulfuros si saraturos, nepropice vegetatiei obisnuite. Totusi, anumite specii de plante special adaptate, gasesc aici un mediu de viata propice.

• In jurul "vulcanilor" se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata de aici. Solul este sulfuros si saraturos, nepropice vegetatiei obisnuite. Totusi, anumite specii de plante special adaptate, gasesc aici un mediu de viata propice.

BIBLIOGRAFIE

• Suciu Diana

• Giurgiu Georgiana