Destinatari: Ana Maria Bacalu

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.89 Mb.
səhifə8/14
tarix22.01.2019
ölçüsü0.89 Mb.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14

Indicatori de realizare


  • Impactul instrumentelor de AC evaluat şi recomandări de îmbunătăţire formulate;

  • Vizite de monitorizare externă efectuate la 150 şcoli ÎPT

  • O metodologie de benchmarking elaborată

Context


Proiectul finanţat prin alocarea PHARE 2006 s-a concentrat în mod special asupra sustenabilităţii rezultatelor realizate prin ciclul de reformă de patru ani anterior şi în special prin proiectul PHARE 2005. Activităţile din cadrul sarcinii 06 au vizat în mod specific continuarea corelării cu Cadrul Comun pentru Asigurarea Calităţii (CCAC) pentru Europa şi evoluţiile din ÎS care au început pe parcursul PHARE 2004 şi 2005. Rezultatele specifice au vizat consolidarea şi continuarea dezvoltării mecanismelor de responsabilitate pentru sporirea vizibilităţii calităţii ofertei.

Într-un mediu din ce în ce mai competitiv pentru educaţia şi formarea profesională, dublat de demersurile la nivel naţional şi european pentru reformă, atât la nivel sectorial, cât şi la nivel de unitate de învăţământ, îmbunătăţirea performanţei instituţiilor ÎPT a devenit extrem de importantă în România. De asemenea, devine esenţial ca acest sector care, în ultimii ani, a reuşit să atragă finanţare din partea programelor naţionale şi europene de dezvoltare, să demonstreze responsabilitate în utilizarea finanţării publice, calitatea educaţiei şi formării profesionale, precum şi contribuţia sa la dezvoltarea economică.

În ultimii doi ani, sectorul învăţământului profesional şi tehnic din România a dezbătut, implementat, iar în prezent colectează date pentru a sprijini politica guvernului vizând îmbunătăţirea ocupabilităţii absolvenţilor, a planificării dezvoltării la nivel naţional, regional şi local, precum şi restructurarea sistemului ÎPT.

La nivel european, caracterul deschis al coordonării între statele membre stabileşte indicatorii de referinţă calitativi şi cantitativi, ca modalitate de comparare a celor mai bune practici. Indicatorii de referinţă sunt utilizaţi pe scară largă pentru a stabili ţinte de realizare, de exemplu, prin setul de 23 de standarde şi linii directoare privind asigurarea calităţii definite de ENQA şi adoptate în cadrul Conferinţei de la Bergen, din 2005, reunind miniştrii celor 47 de state semnatare, membre ale procesului Bologna. Aceste standarde şi linii directoare europene (ESG) oferă instituţiilor de învăţământ superior din întreaga Europă sprijin în vederea îmbunătăţirii politicilor şi procedurilor vizând asigurarea internă a calităţii. Exerciţiile de benchmarking aplicate diferitelor aspecte privind asigurarea calităţii, efectuate în ultimii ani de diferite universităţi europene, au condus aceste standarde şi linii directoare către o etapă mai avansată. Similar, lista criteriilor de calitate şi a descriptorilor indicativi al nivel de sistem şi de furnizor în Cadrul European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii (EQARF) oferă bazele pentru progresul procesului de comparare, la nivel naţional, cu cele mai bune practici europene în educaţia şi formarea profesională.

Acesta este contextul în care s-au desfăşurat activităţile din cadrul acestei sarcini şi în care a fost elaborată Metodologia de Benchmarking pentru instituţiile ÎPT din România.

Evoluţii în cadrul proiectului PHARE 2005


În cadrul proiectului Phare 2005 s-au depus eforturi considerabile în vederea consolidării, în strânsă cooperare cu autorităţile române, a capacităţii de AC în cadrul diferitelor instituţii în general şi al şcolilor ÎPT în special. De exemplu, manualele utilizate pentru curriculum şi calificări trec prin a patra revizuire în ultimii patru ani. Deşi poate părea straniu, acest proces de îmbunătăţire permanentă a fost necesar pentru a le adapta la particularităţile naţionale.

Redăm mai jos două constatări importante desprinse din cele 150 de vizite de monitorizare desfăşurate în 2006, dintre care 50 în zone rurale şi aproximativ 100 în oraşe:



  1. Competenţele profesorilor şi ale personalului şcolilor ÎPT privind implementarea politicilor şi măsurilor AC sunt încă slabe, astfel încât acestea trebuie consolidate încă, şi

  2. Comunicarea între şcolile ÎPT în acel context, şi anume schimbul de know-how relevant şi de experienţă, pe de o parte, şi de bune practici, pe de altă parte, este foarte slabă sau chiar inexistentă. Astfel, a fost necesară concentrarea tuturor eforturilor consultantului în cadrul proiectului Phare (6) asupra acestor două puncte, cel puţin.

Descrierea activităţii şi obiective generale


Activitatea a consta în trei părţi principale. Prima parte a fost evaluarea impactului instrumentelor de asigurarea calităţii şi formularea unor recomandări de îmbunătăţire. Metodologiile şi instrumentele utilizate în prezent în sistemul AC din România includ:


  • Un manual de autoevaluare

  • Un Comitet intern pentru asigurarea şi evaluarea calităţii

  • Un Manual de inspecţie

  • Procesul de monitorizare internă şi externă derulat anual pentru sprijinirea şi validarea procesului de autoevaluare şi a rapoartelor anuale de autoevaluare.

Proiectul PHARE 2006 s-a concentrat asupra instrumentelor de monitorizare externă a calităţii ofertei ÎPT şi asupra potenţialului acestora pentru identificarea şi descrierea exemplelor de bune practici în AC. În ceea ce priveşte AC în ÎS, obiectivul a fost evaluarea implementării mecanismelor de AC în conformitate cu rezultatele evaluării din anul anterior, obţinute în cadrul PHARE 2005.



A doua parte a constat în organizarea a 150 vizite de monitorizare şi a gestionării întocmirii rapoartelor de monitorizare, concentrându-se suplimentar asupra exemplelor de bune practici în procesele şi procedurile de asigurare internă a calităţii în şcolile ÎPT. S-a anticipat că, prin identificarea şi colectarea exemplelor de bune practici în AC prin vizitele de monitorizare va fi posibilă elaborarea unui Compendiu de rapoarte privind bunele practici, contribuind astfel la diseminarea practicilor de AC în rândul diferiţilor furnizori din ÎPT.

A treia parte a constat în elaborarea unei metodologii de benchmarking pentru a sprijini eforturile autorităţilor româneşti relevante de a colecta şi analiza date relevante şi de a compara progresul la nivel naţional, în conformitate cu cele mai bune practici europene în ÎPT. Metodologia de Benchmarking intenţionează să ofere factorilor decizionali în domeniul calităţii o platformă pentru evaluarea şi compararea eficacităţii educaţionale a instituţiilor ÎPT şi, în special, a programelor pe care acestea le furnizează. Scopul este să se permită structurilor însărcinate cu asigurarea calităţii la nivelul instituţiei să îşi îmbunătăţească demersurile şi să cunoască mai bine realizările şi practicile altor instituţii, acesta ghidând elaborarea Metodologiei. Mai mult, unul dintre principalele scopuri ale Metodologiei este să sprijine unităţile de învăţământ şi autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniul ÎPT să creeze un proces de benchmarking solid, bazat pe un set adecvat de criterii de performanţă vizând îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi formare profesională.


Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə