Deutsche Telekom: Cosmote şi Romtelecom trebuie să taie radical cheltuielile operaţionale



Yüklə 27.65 Kb.
tarix26.10.2017
ölçüsü27.65 Kb.

Deutsche Telekom: Cosmote şi Romtelecom trebuie să taie radical cheltuielile operaţionale. Fuziunea, posibilă până în 2015


Grupul german a stabilit ca obiectiv până în 2015 pentru Cosmote şi Romtelecom reducerea drastică a cheltuielilor operaţionale, creşterea veniturilor din telefonia mobilă şi creşterea bazei de clienţi care utilizează serviciile ambilor operatori. Deutsche Telekom va aloca cele mai mari investiţii către ţările în care este lider de piaţă, cluster din care România nu face parte.

 

Cosmote şi Romtelecom, companiile de comunicaţii din România pe care Deutsche Telekom le controlează prin intermediul grupului elen OTE, ar putea fuziona până în anul 2015 pentru a genera o mai mare rentabilitate a capitalului investit, potrivit unui raport prezentat săptămâna trecută la Bonn în cadrul unui eveniment în cadrul căruia grupul şi-a prezentat în faţa analiştilor strategia pentru perioada 2013-2015.



 

În documentul menţionat, în capitolul dedicat priorităţilor strategice pentru perioada următoare, în dreptul României este menţionată „oportunitatea de a obţine o mai mare eficienţă printr-o fuziune, pentru a îmbunătăţi rentabilitatea capitalului investit“. Raportul nu oferă alte detalii şi nici nu precizează că este vorba de companiile Cosmote şi Romtelecom, însă există puţine şanse ca documentul să facă referire la o altă posibilă fuziune, mai ales în contextul apropierii dintre cele două companii din ultimii ani şi al faptului că acţionarii majoritari au abordat deja anul trecut acest subiect împreună cu statul român, care controlează 46% din acţiunile Romtelecom.

 

Statul român a căzut de acord la jumătatea anului împreună cu OTE şi Deutsche Telekom asupra paşilor de realizat pentru o eventuală fuziune a Cosmote cu Romtelecom, însă procesul a îngheţat pe fondul schimbărilor politice din România. Totuşi, cele două companii, cu venituri anuale de peste 1,1 mld. euro şi peste 11 milioane de abonaţi, au din iulie 2011 un CEO comun, pe Stefanos Theocharopoulos.



 

Claudia Nemat, managerul care a preluat în octombrie 2011 conducerea operaţiunilor din Europa ale Deutsche Telekom şi în a cărei prezentare apare referirea la fuziune, nu a vorbit despre această posibilitate în discursul de 45 de minute susţinut în faţa analiştilor. Ea a prezentat însă schimbările făcute în primul an de mandat şi ce obiective a setat pentru operatorii din ţările pe care le coordonează, inclusiv România, dezvăluind astfel în premieră care sunt cerinţele care au ajuns pe masa managerilor de la Bucureşti ai Cosmote şi Romtelecom.

 

 

Mai mulţi indicatori monitorizaţi



 

În esenţă, Nemat a precizat că a mărit nu­mărul de indicatori de business prin care este mo­nitorizată performanţa companiilor, a creat o or­ganizaţie dedicată clienţilor de business pentru toate ţările pe care le coordonează şi a împărţit ope­ratorii în patru mari grupe, în funcţie de care de acum înainte vor fi aprobate şi programele de in­vestiţii.

 

„Am venit în cadrul Deutsche Telekom în oc­tom­brie 2011, iar primul lucru pe care l-am făcut a fost să fac o analiză a businessului. În trecut puneam un accent mai mare pe evoluţia profitului operaţional (EBITDA) la nivel trimestrial sau chiar lunar. Acum însă am pus un accent mai mare pe cash, pe veniturile totale, pe costuri, pe costurile indirecte. Am întărit funcţiile comerciale şi am implementat o organizaţie comună dedicată clienţilor business şi consumer“, a spus Nemat.



 

Una dintre priorităţi a fost şi schimbarea logicii de alocare a investiţiilor şi de stabilire a priorităţilor în ţările coordonate, a adăugat ea. „Am împărţit ţările în patru clustere în funcţie de poziţia pe care o au pe piaţă pentru a aplica o abor­dare strategică şi financiară diferită. (…) Spre exemplu, ca urmare a acestei noi abordări, am prioritizat investiţiile în reţelele 4G în ţările din primul cluster, în care suntem lideri de piaţă.“

 

România este în al doilea cluster de ţări pentru că Romtelecom este lider de piaţă pe fix, în timp ce Cosmote este numărul trei pe piaţa de telefonie mobilă, potrivit criteriilor prezentate de Nemat în faţa analiştilor. „În al doilea cluster intră ţări în care avem o poziţie de lider pe fix, dar suntem numărul doi sau la o distanţă mai mare de lider pe telefonia mobilă. Direcţia strategică pentru aceste ţări este să folosim poziţia de lider de pe serviciile fixe pentru a îmbunătăţi po­zi­ţia de pe telefonia mobilă. Indicatorii financiari cheie pentru aceste ţări sunt: creşterea veniturilor din telefonia mobilă, reducerea drastică a chel­tu­ie­lilor operaţionale şi creşterea bazei de clienţi care utilizează serviciile ambelor operatori“, a precizat Nemat. Romtelecom a avut în primele nouă luni din 2012 venituri de 470 mil. euro, în scădere cu 5% şi un profit operaţional (EBITDA) de 125,5 mil. euro, în creştere cu 42%. În aceeaşi perioadă Cosmote România a avut venituri de 349,1 mil. euro, mai mari cu 2% şi un profit operaţional de 89,2 mil. euro, mai mare cu 27%.



 

Obiectivele de business va trebui să fie realizate într-un context economic şi de reglementare dificil, a spus Nemat. Anul acesta, din grupul de ţări coordonat de Nemat, doar Polonia va avea o creştere economică de peste 2%, în timp ce în restul economiei fie va creşte uşor (precum România sau Bulgaria), fie va fi în recesiune (precum Grecia sau Ungaria).

 

„Este clar că în Europa de Est operăm într-un mediu macroeconomic plin de provocări. Pentru anii următori estimările sunt pozitive, însă mediul rămâne dificil. Anul viitor, companiile din regiunea Europa se vor confrunta cu cea mai drastică reducere a tarifelor de interconectare, care va scoate peste un miliard de euro din piaţă.“



 

 

UPC are în vedere lansarea unui operator mobil virtual în România, RCS evaluează un plan similar în Ungaria

 

Şi din punctul de vedere al competiţiei peisajul european este unul dificil, a adăugat Claudia Nemat, în contextul în care mai mulţi operatori de cablu au în plan să lanseze operatori virtuali de telefonie mobilă. Este cazul UPC în România şi al RCS&RDS în Ungaria, potrivit documentului prezentat de Nemat.



 

„Să înfrunţi realitatea este o bază bună pentru a avea o strategie şi o execuţie bună“, a spus Nemat. „Noi suntem convinşi că vom ieşi mai puternici din criză.“

 

Pentru următorii trei ani Deutsche Telekom se aşteaptă ca veniturile din segmente precum cel business sau al serviciilor IT&C să compenseze scăderile din zonele tradiţionale precum telefonia fixă.



 

„Obiectivul nostru este să reducem rata scăderii veniturilor în acest an, să oprim declinul anul viitor, iar în 2014 să avem o creştere moderată.“

 

 

Nu putem coordona totul de la Bonn“



 

Una dintre cele mai mari schimbări implementate în ultimul an a vizat modalitatea de colaborare dintre cele 13 ţări coordonate, a spus Nemat.

 

„Am implementat One DT Europe, un nou model de colaborare, a cărui idee principală este să realizăm împreună lucrurile importante, pentru a beneficia de economiile de scară. Partea nouă a acestui model este că am realizat că acest lucru nu merge prin crearea unui proiect, sau a unui produs sau a unei platforme la nivel central în Bonn, care apoi să fie implementat în Sud Estul Europei. Nu aceasta este ideea. Ce facem din ianuarie este să avem răspunderea pentru proiecte direcţionată către ţările cu cea mai bună infrastructură, cele mai bune competenţe şi cea mai mare pasiune a managementului - care este o garanţie pentru o execuţie bună. Practic, ducem responsabilitatea proiectului în acea ţară care poate gestiona cel mai bine proiectul“.



 

Noua structură europeană a Deutsche Telekom

 Cele patru clustere de ţări în care a împărţit Deutsche Telekom operaţiunile din Europa

 

Senior Leaders

 

În acest cluster intră Grecia, Croaţia, Ungaria şi FYROM - sunt ţări în care companiile controlate de grupul german sunt lideri de piaţă. În aceste ţări, priorităţile sunt reducerea radicală a costurilor operaţionale, stabilizarea veniturilor şi creşterea cotei de piaţă pe segmentele de business în creştere (servicii IT&C şi B2B, internet mobil, TV şi broadband, servicii online pentru consumatori şi energie).



 

Junior Leaders

 

În acest cluster intră România, Slovacia şi Muntenegru. Acest grup este format din ţări în care companiile controlate de DT sunt numărul pe servicii prin linii fixe şi numărul doi sau trei pe telefonie mobilă. În România, Romtelecom e numărul unu pe telefonie fixă, iar Cosmote e numărul trei pe telefonie mobilă. Pe aceste pieţe, obiectivul stabilit de DT este ca poziţia de lider a companiilor de telefonie fixă să fie exploatată pentru ca operatorii mobili să-şi extindă cota de piaţă. Aceste companii urmează să traverseze o transformare a modelului de business, iar până în 2015 trebuie să realizeze o creştere a veniturilor din telefonia mobilă şi a bazei de clienţi care folosesc şi servicii fixe şi mobile în paralel cu o reducere drastică a cheltuielilor operaţionale.



 

Mobile Runners

 

În acest cluster intră Polonia şi Cehia, care trebuie să obţină până în 2015 o creştere a cotei de piaţă din punctul de vedere al veniturilor totale şi o majorare a veniturilor din serviciile de date mobile.


 

Smart Attackers

 

Din acest cluster fac parte Olanda, Albania şi Austria. Companiile au ca obiectiv o reducere a cheltuielilor de capital şi o majorare a veniturilor totale.



 



Dezvoltarea reţelelor 4G în cele 13 ţări coordonate

 

Am început dezvoltarea reţelelor 4G (LTE) în Grecia, Austria, Croaţia şi Ungaria. Ţinta este să implementăm LTE în aproape toate celelalte ţări până în 2015 cu o acoperire medie de peste 60%. Prioritatea investiţiilor este diferită în funcţie de clusterul în care se află ţara, de poziţia pe care o are pe piaţă. Acoperierea medie va fi de 60% în estul Europei, însă cu diferenţe uriaşe între ţări. Prioritatea o reprezintă ţările în care suntem lideri.



 

Cheltuielile de capital ale DT

 

În segmentul Europa ideea principală pentru perioada 2013-2015 nu este creşterea cheltuielilor de capital, ci despre direcţionarea acestora. Reducând semnificativ investiţiile în ariile tradiţionale ale businessului vom avea o creştere în zonele cu potenţial, precum 4G, fibra optică sau trecerea la o infrastructură IP.



 

Vânzarea unor operaţiuni dintr-una din ţările europene

 

Am reuşit o îmbunătăţire a rentabilităţii capitalului investit. La acest moment nu am în vedere vânzarea unor operaţiuni, însă reevaluăm constant portofoliul pe care îl avem.



 

Stabilirea de responsabilităţi în ţările coordonate

 

Trebuie să fim siguri că avem în fiecare ţară lideri comerciali care să ştie cum să facă business.



 

Priorităţile pe segmentul B2B

 

Aici povestea este simplă: focus, focus, focus şi execuţie. Anul trecut, când am preluat coordonarea segmentului Europa, multe ţări bugetaseră scăderi ale acestui segment, dar noi am spus nu, aspiraţia este să ne creştem acest business


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə