Anza. (ansa). 1. (Anzá). Loct. în NV Columbiei, pe râul Cauca, la NV de Medelin. 2. (anţa). Râu în N Italiei, afluent al râului Toce.
Anzá. v. Anza (1).
Anze. Loct. în China, la ENE de oraşul Linfen.
Anzegem. (anzeghem). Loct. găsită în NV Belgiei, la SV de oraşul Gent.
Anzelberg.(anţelbarg). Înălţime (547 m) în Germania, la NE de oraşul Nürnberg.
Anžero-Sudžensk. (anjero sudjensc). Loct. în Rusia siberiană, la SE de oraşul Tomsk.
Anzi. 1. (ansii). Loct. în S Italiei Pen.re, la SSE de oraşul Potenza. 2. Loct. în centrul R.D. Congo, la SV de oraşul Kisangani. 3. (Cordiliera andină). Sistem muntos în America de Sud pe circa 9 000 km (cel mai lung de pe glob). Culmile sunt paralele cu ţărmul, care închid între ele podişuri vulcanice înalte (3 500-4 500 m), numite "puna". De la N la S se evidenţiază trei sectoare: Anzii Nordici care au lăţimea cea mai mică (150 km) iar altitudinea maximă este de 6 272 m (vulcanul Chimborazo); Anzii Centrali, ale căror cordiliere închid între ele Podişul Peruvian (Altiplano de Perú) şi respectiv Podişul Bolivian (Altiplano Boliviano), cu peste 6 000 m; Anzii Sudici, cu lăţimea medie de 175-200 km. Altitudinea maximă este de 6 959 m (vf. Aconcagua).
Anzin.(anzen). Loct. în NE Franţei, aproape de Lille.
Anzio. (anţio). Oraş în V Italiei centrale (Latium), port la Marea Tireniană, la SE de Roma; are circa 30 000 loc.
Anzoátegui. (ansoateghii). Stat în N Venezuelei, pe coasta Oceanului Atlantic, cu circa 900 000 loc. Se extinde pe 43,3 mii kmp. Centrul administrativ este Barcelona.
Anzur.(ansur). Râu în S Spaniei, afluent al râului Genil.
Aoba. Ins. din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu) din Oceanul Pacific.
Ao Ban Don. Golf al Mării Chinei de Sud (Pacific) situat în SE Thailandei, la N de oraşul Surat Thani.
