Argel (Brodina). Pas de înălţime (1 100 m) în N Carpaţilor Orientali, peste munţii ce leagă Obcina Mare de Obcina Feredeului, între valea Moldoviţei şi Brodinei. Permite legătura între localităţile Vama şi Brodina.
Argelès-Gazost. (arjele gazo). Loct. în SSV Franţei, pe râul Gave ďAspe, la SV de oraşul Pau.
Argelès-sur-Mer. (arjele siur mer). Loct. în S Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de Perpignan, aproape de graniţa cu Spania.
Argelita.(arhelita). Loct. în E Spaniei, la NV de Castelló de la Plana.
Argen. (arghen). Râu în Germania, cu vărsare în lacul Boden.
Argens. (arjen). Râu (116 km) în SE Franţei, afluent al râului Durance (iar acesta afluent al fluviului Rhônne).
Argenta. 1. Oraş în ENE Italiei, pe râul Reno, la V de lacul Comacchio, la NE de Bologna. 2. (orgenta). Loct. aflată în S.U.A. (Illinois), la NE de St. Louis.
Argentan. (arjenton). Loct. în NV Franţei (Normandia) pe râul Orne. Are circa 17 000 loc.
Argentario. Munte (635 m) în V Italiei, la NV de Roma.
Argentat.(arjenta). Loct. în partea central-sudică a Franţei, pe Dordogne, la SE de Brive.
Argente. (arhente). Loct. în E Spaniei, la VSV de loct. Villo.
Argentera. 1. Loct. în V Italiei contienentale, la graniţa cu Franţa, la V de oraşul Cuneo. 2. Vârf (3 297 m) în Munţii Alpii Maritimi (în NV Italiei), la SV de Cuneo.
Argenteuil.(arjenteoi). Oraş în N Franţei centrale (Ile-de-France) pe Sena, la NV de Paris. Are circa 100 000 loc.
Argentia. Loct. în SE insulei canadiene Newfoundland, la Golful Placentia (Atlantic).
