Argentin Islands. (argentin aisland). Insule (aparţin de Marea Britanie) situate în Antarctica, în Oceanul Pacific, la V de Pen. Graham sau Palmer.
Argentino. (arhentino). Lac glaciar în Argentina, la poalele Munţilor Anzilor Patagonezi. Suprafaţa este de 1 400 kmp iar adâncimea maximă 800 m. Din el izvorăşte Rio Santa Cruz.
Argenton. (arjonto). Râu în NV Franţei, afluent al râului Thouet.
Argenton-Château. (arjonto şatu). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Angers.
Argenton-sur Creuse. (arjonto siur creoz). Loct. în centrul Franţei, pe râul Creuse (Vienne-Loire).
Argentre. (arjonto). Loct. în NV Franţei, la NE de oraşul Laval.
Argentré-du-Plessis. (arjontre diu plesii). Loct. în NV Franţei, la SE de oraşul Rennes.
Argent-sur-Sauldre. (arjon sur soldrî). Loct. în partea central-nordică a Franţei, pe râul Sauldre (afluent al râului Cher iar acesta al fluviului Loire), la SE de Orléans.
Argerich. (arherici). Loct. în E Argentinei, la V de oraşul Bahía Blanca.
Argerín. (arheriin). Vârf (1 822 m) în SE Spaniei, ă Cordiliera Betică.
Argés. (arhes). Loct. în centrul Spaniei, la SSV de oraşul Toledo.
Argeş. 1. Râu, afluent stâng al Dunării, la Olteniţa. Are lungimea de 344 km. Izvorăşte din culmea principală a Munţilor Făgăraş şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. În cursul superior s-a construit un sistem hidroenergetic format din 16 hidrocentrale, cu o putere instalată de 467 MW. 2. Cetate atestată documentar în 1330, situată pe râul Argeş, pe locul actualului oraş Curtea de Argeş. 3. Judeţ în partea central-sudică a României, în bazinul superior al râului omonim. Suprafaţa este de 6 801 kmp (2,86% din suprafaţa ţării), cu aproape 700 000 loc. Reşedinţa este municipiul Piteşti.
Argeşel. Râu, afluent stâng al Râului Târgului. Are 70 km lungime. Izvorăşte din Munţii Iezer-Păpuşa.
Argetoaia. Com. în jud. Dolj, cu circa 5 400 loc. Satele componente: Argetoaia, Băranu, Berbeşu, Iordăcheşti, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal, Ursoaia.
Dostları ilə paylaş: |
