Din perspectiva de gen

SĂNĂTATE

Campania "Nu am făcut destul": Aproape 12% dintre femeile testate depistate cu probleme la sân

Mediafax, 10 decembrie 2014

De Ekvira Gheorghita,

Aproape 12 la sută dintre cele 1.012 de femei din mediul rural care au beneficiat de controale mamare gratuite în cadrul campaniei "Nu am făcut destul" au fost depistate cu diverse probleme la sân, în condiţiile în care opt din 10 femei nu au efectuat niciodată un control mamar.

"Cele mai frecvente observaţii ale medicilor au fost legate de prezenţa nodulilor la unul sau ambii sâni, formaţiuni palpabile fixe sau mobile, dure, de diferite dimensiuni, retractarea mameloanelor, durere la palpare sau dureri ale sânilor, secreţii mamelonare", a arătat preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia,

FABC şi Liga Română de Cancer au desfăşurat în perioada octombrie - decembrie campania naţională anuală de informare despre cancerul de sân "Nu am făcut destul".

O componentă importantă a campaniei a fost caravana din mediul rural, în cadrul căreia au beneficiat de controale gratuite 1.012 femei din judeţele Argeş, Galaţi, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

Caravana a fost realizată cu sprijinul unor medici rezidenţi şi studenţi la medicină în ani terminali - voluntari în proiectul "Împreună pentru Sănătatea Rurală".

În urma desfăşurării campaniei, s-a mai constatat că 69 la sută dintre femeile observate cu modificări ale sânilor au vârsta peste 40 de ani, însă 31 la sută dintre femeile cu probleme la sân au până în 40 de ani. Totodată, 8 la sută dintre femeile care au beneficiat de control au un istoric de cancer de sân în familie.

Iniţiatorii campaniei au mai constatat că 76 la sută dintre femeile consultate de medici nu făcuseră anterior niciun control medical al sânilor, în contextul în care în România se înregistrează un procent al mortalităţii din cauza cancerului mamar de 36 la sută (din cazurile diagnosticate), mai mare decât media europeană (29 la sută) şi chiar şi decât cea mondială (31 la sută).

"Rezultatele obţinute în campania din acest an confirmă ceea ce noi susţinem de multă vreme: necesitatea implementării unui program naţional de screening pentru cancerul de sân. Şi nu ne vom opri până când nu vom obţine acest lucru. FABC şi Liga Română de Cancer îşi propun să continue acest proiect şi în anul 2015" a declarat Cezar Irimia.

La rândul său, medicul Dana Stănculeanu de la Institutul Oncologic Bucureşti a subliniat necesitatea unui program de screening pentru cancerul de sân, dar care să fie dublat de o campanie de informare.

"Un program de screening înseamnă foarte mulţi bani, o armată de oameni implicaţi. Lăsând la o parte necesitatea programului de screening, cred că este foarte multă nevoie de informaţie pentru populaţie. Nivelul de educaţie sanitară al populaţiei noastre este destul de scăzut. Este nevoie de un program de screening, dar mai ales este nevoie de o campanie de informare, pentru că degeaba este program de screening dacă lumea nu este informată şi programul eşuează", a spus Stănculeanu.

Potrivit medicului, factori de risc pentru cancerul de sân sunt menopauza, care de multe ori se intalează foarte devreme, chiar şi la 40 de ani, absenţa sarcinii, prezenţa cancerului în familie, obezitatea, regimul de viaţă.

http://www.mediafax.ro/social/campania-nu-am-facut-destul-aproape-12-dintre-femeile-testate-depistate-cu-probleme-la-san-13713484

Adolescente de 15 ani, duse să avorteze

Impact în Gorj, 8 decembrie 2014

scris de Andreea Tudorescu

Un număr de 20 de fete au fost duse chiar de părinţii lor să avorteze, după ce acestea au rămas însărcinate. Elevele au fost obligate de circumstanţe să renunţe la copiii lor, nevând sprijin financiar sau moral. O statistică a Direcţiei de Sănătate Publică Gorj arată că nici tinerele cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani nu sunt prea dornice să aducă pe lume un bebeluş, numărul întreruperilor de sarcină la această categorie fiind extrem de mare.

Chiuretaj cu acordul părinţilor

De la începutul anului, un număr de peste 340 de femei au ales să renunţe la copilul din pântece. Statistica este îngrijorătoare dacă stăm să ne gândim că în evidenţele Direcţiei de Sănătate Publică Gorj se află doar cele care şi-au întrerupt sarcina în unităţile spitaliceşti din judeţ, numărul lor fiind mult mai mare, dar majoritatea se adresează cabinetelor private pentru avort. Din nefericire, printre cele peste 340 de femei care au renunţat la sarcină în mod voluntar se află şi eleve cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani. „Din fericire, anul acesta nu am avut tinere sub 15 ani care să solicite întrerupere de sarcină, dar am avut un număr de 20 de cazuri la categoria 15 -18 ani. Din nefericire, putem observa că tinerele nu mai vor să devină mame, iar asta este îngrijorător având în vedere că noi, ca şi naţiune, suntem o ţară îmbătrânită. Minorele trebuie să aibă acordul părinţilor pentru avort şi trebuie să fie supuse unor teste şi analize, pentru că ele nu sunt dezvoltate fizic pentu a suporta o astfel de intervenţie”, a declarat Elena Piţian, purtător cuvânt DSP Gorj.

Tinerele pot rămâne infertile

Medicii spun că o întrerupere de sarcină poate duce la infertilitate. Totodată, sechele pot fi şi de ordin emoţional, mai ales în cazul minorelor care ulterior nu mai pot aduce pe lume un copil. „La vârsta minorităţii, când ele recurg la avort, nu sunt foarte afectate pentru că nu ştiu bine ce înseamnă, nu există maturitatea emoţională destul de bine conturată încât să conştientizeze gestul făcut. O dată cu vârsta, o mare parte dintre ele nu mai pot avea copii din cauza sechelelelor care rămân la nivelul aparatului genital şi abia atunci realizezează că au făcut o greşeală. Totul depinde de fiecare, cât de repede se maturizează emoţional şi cât de sensibile sunt”, a precizat Laura Bîrdeanu, medic psihiatru. Situaţia nu a fost îmbucurătoare nici în anul 2013, întrucât un număr de peste 550 de femei au solicitat întrerupere de sarcină, acestea având vârste cuprinse între 13 şi 50 de ani.

http://www.impactingorj.com/actualitate/adolescente-15-duse-avorteze.html