Din perspectiva de gen

SĂNĂTATE

RMN de sân, decontat de CNAS. Investigațiile de acest tip se pot face după efectuarea celorlalte proceduri

Digi 24, 6 iulie

Noul contract cadru care a  intrat în vigoare din 1 iulie aduce noutăţi în sistemul medical. Printre ele și faptul că pacientele vor beneficia de decontarea analizelor de tip RMN la sân. Asta în condiţiile în care în România mortalitatea cauzată de cancerul mamar este de 36%, peste media mondială. Investigaţiile pot fi făcute după ce au fost epuizate celelalte examinări, adică ecografiile şi mamografiile care ar putea depista eventuale tumori. 

În fiecare an o treime din cele 9 mii de femei diagnosticate cu cancer mamar pierde lupta cu boala. Pe lângă aceasta, peste 80% dintre femeile din mediul rural nu au făcut niciodată un control preventiv. Sunt date care impun introducerea de urgență a unui program naţional de screening pentru cancerul de sân.


Până la implementarea acestuia, în noul Contract Cadru intrat în vigoare pe 1 iulie este prevăzută decontarea unor investigații de rezonanță magnetică - RMN la sân. Cu o condiție:

"Întâi sunt nişte etape de examinare şi dacă acele etape nu sunt relevante, atunci se trece la RMN", a precizat Augustin Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.

Completează Elena Moldoveanu, managerul Spitalului Municipal "Gavril Curteanu" Oradea: "Necesită și o altă fișă de examinare prin care se demonstrează că au fost epuizate și alte forme de examinare a persoanei respective. Se prezintă la medicul oncolog şi va primi un bilet de trimitere pentru această examinare."

"Este o investigaţie scumpă, nu este atât în scop preventiv, cât în scop de depistare a tumorilor şi evident, dacă este cazul, de tratarea lor ulterioară", atrage atenţia purtătorul de cuvânt al CNAS.

În opinia lui Irimia Cezar, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, această investigaţie "ar depista boala într-un stadiu incipient cu şanse mari de supravieţuire. Ştim acum că pentru investigaţiile care trebuie să le facă doamnele în mod gratuit se aşteaptă câte 3-4 luni de zile pentru a avea acces."

Majoritatea femeilor care şi-au făcut investigaţii pentru depistarea cancerului mamar le-au plătit din buzunarul propriu.

Specialiştii recomandă ca după vârsta de 20 de ani, femeile să-şi facă cel puţin o dată la 3 ani un control mamar şi o examinare clinică a sânilor. După 40 de ani, aceste investigații trebuie să fie anuale, spun medicii. Față de mamografie, RMN-ul la sân nu presupune expunere la iradiere.

În România, mortalitatea la pacientele cu cancer mamar este de 36%, mai mare decât media europeană sau cea mondială.

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/RMN+de+san+decontat+de+CNAS+Investigatiile+de+acest+tip+se+pot+f

Femeile însărcinate îndură condiții mizere la Spitalul Județean Ilfov

România Liberă, 5 iulie

Femeile însărcinate care ajung la Spitalul Ilfov îndură condiții mizere. Astfel, ele sunt obligate să urce trei etaje, atunci când vin la consultație, să aștepte pe holuri printre bolnavi, iar mesele de consultație sunt acoperite cu hârtii A4 sau cu lenjerii de pânză, arată Digi24

Neregulile au fost denunțate de un medic și de un pacient, sub protecția anonimatului. Pe de altă parte, conducerea spitalului respinge acuzaţiile şi spune că totul s-a schimbat în bine în ultima perioadă.

Una dintre pacientele de la Spitalul Județean Ilfov a povestit că pe mesele de consultaţie de la ginecologie nu sunt cearşafuri de unică folosinţă cum ar fi normal, ci hârtii A4 sau chiar lenjerii din pânză, informație confirmată și de un doctor din spital.

„Medicii, uneori, folosesc hârtia mânuşilor sau o coală de hârtie. Se desface mânuşa pentru a examina pacientul, la fel cum facem şi noi, se pune sub pacient şi se foloseşte pe post de hârtie de consultaţie. A4, coli obişnuite. Se desface un top de hârtie şi se duce lângă cabinetul respectiv unde este examinat pacientul. Nu e tocmai steril,” povestește un medic angajat al Spitalului Clinic Ilfov.

Pe de altă parte, managerul unității sanitare a precizat că spitalul are toate materialele sanitare de care e nevoie.

„Condiţiile din spital, materialele sanitare s-a îmbunătăţit semnificativ. În ultimele luni am deschis un corp de clădire nou care este cu cinci etaje şi cinci secţii, la standarde europene, materialele sanitare, cel puţin de când am venit eu, tot timpul au fost pe stoc tot timpul,” a declarat managerul Spitalului Clinic Ilfov, Patricia Delia Ene.

Totodată, femeile însărcinate sunt nevoite să urce trei etaje pe scări, întrucât accesul la lift e limitat, astfel că poate fi folosit doar de pacienți însoțiți de medici sau de asistente.

http://www.romanialibera.ro/societate/sanatate/femeile-insarcinate-indura-conditii-mizere-la-spitalul-judetean-ilfov-421899

STUDIU Cancerul de sân, principala cauză de deces în rândul femeilor

Adevărul, 4 iulie

Cancerul de sân este principala cauză de deces în rândul femeilor, arată cel mai recent studiu făcut de Coaliţia pentru Sănătatea Femeii. Diagnosticate în stadiu incipient, 98% din femei trăiesc cel puţin încă cinci ani, notează cercetarea. Acelaşi studiu arată că a patra cea mai întâlnită formă de cancer la femei o reprezintă cancerul de col uterin, rata de vindecare fiind de 93%. Asta doar în condiţiile în care boala este descoperită în stadiu incipient. În ceea ce priveşte cancerul ovarian, el ocupă locul al şaptelea în clasamentul celor mai întâlnite tipuri de cancer în rândul femeilor. Concret, studiul făcut de Coaliţia pentru Sănătatea Femeii arată că 45% dintre acestea, diagnosticate în stadiu incipient, pot supravieţui cinci ani de la diagnosticare. Studiul scoate, totuşi, la iveală faptul că româncele care se îmbolnăvesc de patologiile mai sus menţionate au o rată de supravieţurire mai mică decât media europeană. Spre exemplu, rata totală de supravieţuire se apropie de 70% în Uniunea Europeană în timp ce în România ea nu atinge 60%. Probleme legate de diagnosticul timpuriu Cercetarea arată şi care sunt motivele pentru care rata supravieţurii în România este atât de mică. În primul rând, cei care au elaborat studiul vorbesc despre lipsa de proceduri care care să susţină crearea şi funcţionarea unor echipe multidisciplinare de management a bolii şi pacientelor. Studiul arată că nu sunt transmise informaţii exacte despre diagnosticul şi evoluţia pacientelor de la medicul ginecolog la cel de familie. Totodată, în cazul screeningului pentru cancerul de col uterin s-a remarcat refuzul ginecologilor de a lua în considerare testul Babeş-Papanicolau realizat în mediul uscat, ci doar în mediu lichid. În plus, medicii de familie nu sunt suficient de implicaţi în screening, ceea ce duce la o vizită târzie a femeii respective la un medic specialist. O altă problemă o reprezintă faptul că nu sunt incluse în statistici cazurile care ajung la cabinetele medicale ce nu se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. „Managementul bolii depinde de uşurinţa cu care poate fi diagnosticată”, subliniază studiul. Astfel, dacă în cazul cancerului de col uterin, acesta poate fi prevenit prin vaccinarea anti-HPV, şansele de vindecare fiind ridicate în contextul unui diagnostic pus din timp, lipseşte informarea. În cazul cancerului de sân, acesta este uşor de depistat, prin autoexaminări şi ecografii periodice, cu şanse mari de vindecare, dacă e depistat în stadii incipiente. „Disconfortul mamofrafiei şi teama pacientelor de mastectomie sunt două bariere în screeningul pacientelor”, notează cercetarea. Cu privire la cancerul ovarian, experţii afirmă că acesta e cel mai dificil de diagnosticat, fiind şi cel mai agresiv tip de cancer dintre cele menţionate, cu şanse de vindecare foarte mici. „Caracterul asimptomatic şi lipsa unor investigaţii specifice”, fac în aşa fel încât majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate. Mituri şi preconcepţii ale pacientelor Nivelul scăzut de educaţie şi pudoarea culturală fac în aşa fel încât româncele se prezintă târziu la medic. Mai mult, cele care ajung la o consultaţie se tem să fie diagnosticate sau să se trateze, odată ce află că au cancer. În cele mai multe situaţii este vorba de o teamă a acestora cum că boala se poate răspândi în urma intervenţiei, teama de cădere a părului sau cea de mutilare estetică prin mastectomie. Studiul scoate la iveală că femeile preferă mai degrabă tratamentele şi terapiile alternative, respectiv biorezonanţa magnetică, tratamentele naturiste sau practicile religioase. O altă problemă e pierderea contactului cu pacientele, acestea ajung să nu se mai prezinte la medic. „Medicii au observat că majoritatea pacientelor consideră diagnosticul de cancer egal cu pierderea vieţii”, arată studiul.

http://adevarul.ro/news/societate/studiu-cancerul-san-principala-cauza-deces-randul-femeilor-1_577a843f5ab6550cb88d64fa/index.html