Din perspectiva de gen

Violenta in familie – in crestere in ultimii ani

Ziarul de Prahova, 27 ianuarie 2016

De Ana Maxim,

Mii de femei din Prahova au suportat diverse forme de violență, în ultimii ani, din partea soților, a concubinilor sau a unor rude, iar de astfel de tratamente au avut parte și sute de bărbați și de copii. În câteva cazuri, în anul 2015, altercațiile izbucnite între rude au dus chiar la crime care au șocat comunitatea prahoveană. Conform datelor centralizate de Poliție, cele mai multe acte de violență în familie au avut loc anul trecut, în mediul rural. Nivelul scăzut de educație al agresorilor, consumul de alcool, problemele sociale și sărăcia se regăsesc printre cauzele acestui fenomen.

În anul 2015 au fost sesizate, în Prahova, 1.783 de fapte de violență în familie, numărul acestora fiind în ușoară creștere față de cel înregistrat în anul anterior, potrivit datelor ce ne-au fost furnizate de către Inspectoratul Județean de Poliție Prahova. Este vorba nu numai despre acte de agresiune fizică și verbală, ci și despre alte fapte la care face referire Legea 217 din 2003, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, în sensul acesteia violența în familie reprezentând “orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”. Chiar și împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale reprezintă o formă de violență. Dintre cele 1.783 de infracțiuni din categoria celor la care face referire legea amintită, peste 1.000 au fost acte de agresiune fizică și verbală, cele mai multe manifestându-se între soți și concubini, femeile reprezentând majoritatea victimelor. Din păcate, nu au lipsit nici infracțiunile de mare violență, în anul 2015 în Prahova având loc șase omoruri, o lovitură cauzatoare de moarte și cinci violuri între rude cu diferite grade de rudenie! Una dintre tragedii a avut loc în luna martie a anului trecut, în comuna Bălţeşti, după cum v-am mai relatat și la vremea respectivă. Atunci, un bărbat în vârstă de 57 de ani a fost omorât în propria locuinţă, iar primele indicii ale anchetatorilor au mers către unul dintre fiii victimei. Suspectul a fugit din localitate împreună cu fiul său minor, iar ulterior, acesta s-a predat la postul de poliţie din localitate, însoţit de fiul său. Un echipaj al Serviciului de Investigaţii Criminale de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Prahova l-a preluat imediat pe suspect, iar minorul a fost dat în plasament la Centrul “Cireşarii” din Ploieşti. Anchetatorii stabiliseră că tragedia s-a produs în urma unui scandal care a pornit de la bani.

Tot anul trecut, 524 de fapte de violență în familie au vizat: infracțiuni de abandon de familie, nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorilor, violare de domiciliu, împiedicarea accesului copiilor la învățământul obligatoriu, iar 104 sesizări au avut ca obiect infracțiuni de amenințare, potrivit informațiilor furnizate de IPJ Prahova. Poliția a întocmit dosar penal în cazul fiecărei sesizări de fapte de violență domestică, sarcina privind soluționarea acestora revenind parchetelor și instanțelor de judecată. Anul trecut, cele mai multe fapte încadrate în categoria celor prevăzute de Legea 217 din 2003 au fost săvârșite în mediul rural (965 de fapte). Dintre cele 1.843 de victime ale actelor de violență în familie, comise anul trecut, 1.268 sunt femei, dintre care peste 300- minore! Sesizările privind persoanele care ar fi săvârșit infracțiuni de violență în familie au vizat 1.843 de prahoveni, mai exact: 1.471 de persoane de sex masculin (șase dintre ei fiind minori), 330 de femei și două minore. În anul 2014 fuseseră sesizate 1.757 de fapte prevăzute prin legea amintită, dintre care 1.123 au fost de natură violentă, numărul acestora fiind în creștere cu 1,4% față de anul precedent. Fenomenul violenței domestice se manifestă pe fondul nivelului scăzut de educație al agresorilor, al ideilor preconcepute din anumite medii sociale, potrivit cărora soția are un statut inferior bărbatului, dar și pe fondul consumului de alcool și al nivelului scăzut de trai. Din cauza lipsei de informare, a fricii de răzbunare, al dependenței financiare de agresor, a lacunelor în educație, multe femei nu solicită din păcate, ajutor, suportând ani de zile coșmarul. Legislația românească oferă dreptul persoanelor agresate fizic de către un membru al familiei să ceară instanţei emiterea unui ordin de protecţie. Pentru că existau multe situații în care soluţionarea cauzelor privind emiterea ordinului de protecţie întârzia, legislația a fost modificată la sfârșitul anului trecut, iar cererile pentru emiterea ordinului de protecţie pentru victimele violenţei în familie se judecă acum de urgenţă, în termen de cel mult 72 de ore de la depunerea cererii. Persoanele care se confruntă cu astfel de situații trebuie să știe că prin ordinul de protecţie se pot dispune următoarele măsuri: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune (atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima); obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învaţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora. Instanţa poate obliga agresorul inclusiv să suporte cheltuielile de chirie şi/sau întreţinere pentru locuinţa temporară în care victima, copiii minori sau alţi membri ai familiei locuiesc sau vor locui.

Totodată, acesta poate fi obligat să urmeze consiliere psihologică şi psihoterapie.

http://www.ziarulprahova.ro/stiri/sanatate-pentru-trup-si-suflet/227277/violenta-in-familie-%E2%80%93-in-crestere-in-ultimii-ani