Din perspectiva de gen



Yüklə 493,89 Kb.
səhifə13/24
tarix30.01.2018
ölçüsü493,89 Kb.
#41563
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   24

EDUCAŢIE

Educația sexuală în școli e praf: 18.600 de tinere sub 19 ani sunt mame. “Lipsa de acțiune concretă a Guvernului distruge zeci de mii de vieți anual”

România Curată, 1 august 2015


Consiliul Tineretului din România (CTR) solicită Ministerului Sănătăţii (MS), Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice (MECS) şi Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) să accelereze măsurile luate privind educația despre sexualitate și sănătatea reproducerii, măsuri regăsite în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, publicată în noiembrie 2014, dar şi în Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, apărută în ianuarie 2015.

Conform datelor apărute în presă, aproximativ 18.600 de tinere care aveau vârsta până în 19 ani au născut anul trecut, 662 dintre ele înainte să împlinească 15 ani, cele mai multe fiind din mediul rural, arată Ministerul Sănătăţii, citat de agenţia de presă Mediafax.

„De ani de zile discutăm de strategii, strategii și iar strategii, însă lipsa de acțiune concretă a Guvernului și în special a Ministerului Educației și a Ministerului Sănătății distruge mii sau chiar zeci de mii de vieți anual. Nu se asigură nici măcar o minimă informare referitor la problemele de sănătate sexuală și reproductivă. Situațiile acestea devin probleme sociale, tinere mame care nu mai intră sau nu mai continuă circuitul școlar, trăiesc în sărăcie, ele și copii lor, apar tot felul de abuzuri și se cheltuiesc apoi resurse imense de la bugetul de stat pentru protecție socială, când o mare parte a cazurilor ar putea fi evitate cu o minimă preocupare și investiție în educație”, explică Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.

În Strategia de Sănătate 2014-2020, unul din obiective este reducerea numărului de sarcini nedorite și avorturi la adolescente (Obiectivul Strategic 1.2), însă niciuna dintre măsurile propuse nu ar avea indici de monitorizare sau de măsurare, fapt ce îi nemulțumește pe reprezentanții CTR. De asemenea, nici direcţiile strategice propuse de MS pentru reducerea numărului de sarcini nedorite și avorturi la adolescente nuar putea fi măsurabile, deşi, măsurile ar putea preveni numărul ridicat de sarcini în rândul minorelor.

„Ministerul Sănătăţii îşi propune să crească capacitatea de planificare a programului, de previzionare a necesarului şi monitorizare a distribuţiei de produse contraceptive gratuite, să asigure accesul persoanelor eligibile la produse contraceptive distribuite gratuit la parametri adecvaţi, să crească acoperirea teritorială cu furnizori de servicii integrate de planificare familială/sănătatea reproducerii şi să crească gradul de conştientizare şi informare a populaţiei privind opţiunile reproductive. După cifrele prezentate presei de Ministerul Sănătăţii, nouă ne este clar că nici una dintre măsuri nu a început să fie implementată”, spun reprezentanții CTR.

Potrivit Strategiei Naţionale în domeniul politicii de tineret 2015-2020, Guvernul s-a angajat să promoveze un pachet educațional pentru educația sexuală dedicat tinerilor, să elaboreze un set de măsuri de conștientizare și planificare familială dedicate tinerelor din categorii vulnerabile social și să prevină transmiterea infecţiei HIV/SIDA în rândul tinerilor prin dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile, însă fără niciun indicator măsurabil concret.

În aceste condiţii, Consiliul Tineretului din România solicită Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice ca materia opţională Educație pentru Sănătate (autorizată prin OM nr. 4496 /11.08.2004), care include un capitol dedicat sanătăţii reproducerii şi a familiei pentru fiecare modul, unde programa este organizată modular, adecvată vârstei elevilor, pentru clasele I-II, III-IV, V-VI, VII-VIII, IX-X, XI-XII să devină materie obligatorie deoarece nu toate unităţile de învăţământ preuniversitar au acces la această materie opţională. Lista materiilor opționale este aprobată de către consiliul de administrație al fiecărei școli, luând în calcul și disponibilitatea resurselor umane și materiale. Potrivit datelor furnizate de MECS, în anul școlar 2014-2015, opționalul de Educație pentru Sănătate s-a desfășurat în 2558 de unități de învățământ preuniversitar, din totalul celor aproximativ 7000 de unităţi şcolare din România.

De asemenea, Consiliul Tineretului din România aminteşte instituţiilor statului că România a semnat Programul de Acțiune al Conferinței internaționale a ONU privind populația și dezvoltarea (CIPD) care prevede servicii de planificare familială accesibilă, atât fizic, cât și din punct de vedere financiar și de calitate pentru toţi, şi solicităm instituţiilor abilitate să ofere astfel de servicii mai ales în mediul rural, unde statisticile arată că este cea mai mare nevoie de informare şi prevenţie. Mai mult, CTR cere reprezentanţilor României la Adunarea Generală ONU care va avea loc în septembrie 2015 să voteze PENTRU Obiectivele Sustenabile de Dezvolare, agenda post-2015. Situaţia dificilă din ţara nostră ar putea avea modificări pozitive mai ales dacă se va implementa Obiectul de Dezvolatre 3, target 3.7. care prevede accesul universal la servicii pentru sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv la servicii de planificare familială, informaţie şi educaţie, şi integrarea sănătăţii reproductive în strategiile şi programele naţionale.



http://www.romaniacurata.ro/educatia-sexuala-in-scoli-e-praf-18-600-de-tinere-sub-19-ani-sunt-mame-lipsa-de-actiune-concreta-a-guvernului-distruge-zeci-de-mii-de-vieti-anual/

Consiliul Tineretului cere ca Educaţie pentru Sănătate să fie materie obligatorie în şcoală

Mediafax, 31 iulie 2015


Consiliul Tineretului din România solicită Ministerului Educaţiei ca materia opţională Educaţie pentru Sănătate, care include un capitol dedicat sănătăţii reproducerii şi a familiei, să devină disciplină obligatorie, având în vedere numărul alarmant de minore care devin mame.

Solicitarea este adresată atât Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cât şi Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Tineretului şi Sportului, Consiliul Tineretului din România (CTR) cerând să fie accelerate măsurile privind educaţia despre sexualitate şi sănătatea reproducerii, mai ales că acestea se regăsesc în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, dar şi în Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020.

"Conform datelor apărute în presă, aproximativ 18.600 de tinere care aveau vârsta până în 19 ani au născut anul trecut, 662 dintre ele înainte să împlinească 15 ani, cele mai multe fiind din mediul rural, arată Ministerul Sănătăţii, citat de agenţia de presă MEDIAFAX. De ani de zile discutăm de strategii, strategii şi iar strategii, însă lipsa de acţiune concretă a Guvernului şi în special a Ministerului Educaţiei şi a Minsiterului Sănătăţii distruge mii sau chiar zeci de mii de vieţi anual. Nu se asigură nici măcar o minimă informare referitor la problemele de sănătate sexuală şi reproductivă. Situaţiile acestea devin probleme sociale, tinere mame care nu mai intră sau nu mai continuă circuitul şcolar trăiesc în sărăcie, ele şi copii lor, apar tot felul de abuzuri şi se cheltuiesc apoi resurse imense de la bugetul de stat pentru protecţie socială, când o mare parte a cazurilor ar putea fi evitate cu o minimă preocupare şi investiţie în educaţie", a spus preşedintele CTR, Mihai Dragoş, citat într-un comunicat de presă.

CTR menţionează că unul dintre obiectivele din Strategia de Sănătate 2014-2020 este reducerea numărului de sarcini nedorite şi avorturi la adolescente, însă niciuna dintre măsurile propuse nu are indici de monitorizare sau de măsurare, inclusiv metoda de colaborare a Ministerului Sănătăţii cu Ministerul Educaţiei fiind vagă.

În plus, nici direcţiile strategice propuse de Ministerul Sănătăţii pentru reducerea numărului de sarcini nedorite şi avorturi la adolescente nu sunt măsurabile, deşi, în esenţă, măsurile ar putea preveni numărul ridicat de sarcini în rândul minorelor.

"Ministerul Sănătăţii îşi propune să crească capacitatea de planificare a programului, de previzionare a necesarului şi monitorizare a distribuţiei de produse contraceptive gratuite, să asigure accesul persoanelor eligibile la produse contraceptive distribuite gratuit la parametri adecvaţi, să crească acoperirea teritorială cu furnizori de servicii integrate de planificare familială/sănătatea reproducerii şi să crească gradul de conştientizare şi informare a populaţiei privind opţiunile reproductive. După cifrele prezentate presei de MS, nouă ne este clar că niciuna dintre măsuri nu a început să fie implementată", arată Consiliul Tineretului din România.

CTR susţine că situaţia minorelor însărcinate este şi mai ambiguă în Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, unde se arată că principala preocupare pe ansamblul populaţiei de tineri o constituie îmbunătăţirea educaţiei pentru sănătate, a planificării familiale şi a asistenţei medicale pentru mame şi copii, "numărul mare de naşteri şi avorturi înregistrat în cazul adolescentelor sub 19 ani constituie un semnal de alarmă, iar reducerea o provocare specială pentru această Strategie".

Prin acelaşi document, Guvernul s-a angajat să promoveze un pachet educaţional pentru educaţia sexuală dedicat tinerilor, să elaboreze un set de măsuri de conştientizare şi planificare familială dedicate tinerelor din categorii vulnerabile social şi să prevină transmiterea infecţiei HIV/SIDA în rândul tinerilor prin dezvoltarea de programe care să răspundă nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile, însă fără niciun indicator măsurabil concret.

"În aceste condiţii, Consiliul Tineretului din România solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ca materia opţională Educaţie pentru Sănătate (autorizată prin OM nr. 4496 /11.08.2004) - care include un capitol dedicat sanătăţii reproducerii şi a familiei pentru fiecare modul, unde programa este organizată modular, adecvată vârstei elevilor, pentru clasele I-II, III-IV, V-VI, VII-VIII, IX-X, XI-XII - să devină materie obligatorie, deoarece nu toate unităţile de învăţământ preuniversitar au acces la această materie opţională. Lista materiilor opţionale este aprobată de către consiliul de administraţie al fiecărei şcoli, luând în calcul şi disponibilitatea resurselor umane şi materiale", se mai arată în comunicat.

Potrivit datelor furnizate de MECS, în anul şcolar 2014-2015, opţionalul de Educaţie pentru Sănătate s-a desfăşurat în 2.558 de unităţi de învăţământ preuniversitar, din totalul celor aproximativ 7.000 de unităţi şcolare din România.

De asemenea, CTR aminteşte instituţiilor statului că România a semnat Programul de Acţiune al Conferinţei internaţionale a ONU privind populaţia şi dezvoltarea, care prevede servicii de planificare familială accesibilă, atât fizic, cât şi din punct de vedere financiar şi de calitate pentru toţi.

"Solicităm instituţiilor abilitate să ofere astfel de servicii mai ales în mediul rural, unde statisticile arată că este cea mai mare nevoie de informare şi prevenţie", se mai arată în comunicat.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătăţii la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, în anul 2014 au născut 18.595 de fete care aveau până în 19 ani, dintre care 12.399 sunt din mediul rural şi 5.534 din urban.

Dintre cele aproape 18.600 de fete, 662 nu aveau nici 15 ani când au născut, 449 fiind din rural şi 213 din urban. Alte 17.933 aveau între 15 şi 19 ani când au născut, dintre care 12.399 din mediul rural şi 5.534 din urban.

Anul trecut au fost înregistrate 13.329 de noi gravide care aveau până în 19 ani, 654 dintre ele cu vârsta sub 15 ani şi 12.675 între 15 şi 19 ani.

http://www.mediafax.ro/social/consiliul-tineretului-cere-ca-educatie-pentru-sanatate-sa-fie-materie-obligatorie-in-scoala-14659579


Yüklə 493,89 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin