Din perspectiva de gen

Ministerul Sănătăţii: Aproape 18.600 de tinere de până în 19 ani au născut în 2014, peste 600 nu aveau nici 15 ani

Mediafax, 29 iulie 2015

Aproape 18.600 de tinere care aveau vârsta până în 19 ani au născut anul trecut, 662 dintre ele înainte să împlinească 15 ani, cele mai multe fiind din mediul rural, arată Ministerul Sănătăţii, într-un răspuns transmis la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, în anul 2014 au născut 18.595 de fete care aveau până în 19 ani, dintre care 12.399 sunt din mediul rural şi 5.534 din urban.

Dintre cele aproape 18.600 de fete, 662 nu aveau nici 15 ani când au născut, 449 fiind din rural şi 213 din urban. Alte 17.933 aveau între 15 şi 19 ani când au născut, dintre care 12.399 din mediul rural şi 5.534 din urban.

Anul trecut au fost înregistrate 13.329 de noi gravide care aveau până în 19 ani, 654 dintre ele cu vârsta sub 15 ani şi 12.675 între 15 şi 19 ani.

Dintre minorele sub 15 ani nou depistate gravide anul trecut, cele mai multe sunt din judeţele Iaşi (67), Călăraşi (62), Dolj (54), Mureş (34), Bacău (32), Sibiu (28), Argeş (27), Vrancea şi Giurgiu (câte 20). Tulcea este singurul judeţ care nu a raportat nicio minoră sub 15 ani gravidă.

Cele mai multe sarcini depistate la grupa de vârstă 15-19 ani au fost înregistrate în judeţele Dolj (1.443), Bistriţa-Năsăud (821), Iaşi (782), Mureş (499), Vaslui (489), Bacău (448), Prahova (388), Suceava (338), Sibiu (336) şi Constanţa (333). Şi la această categorie de vârstă, judeţul Tulcea a raportat cele mai puţine cazuri de sarcină, respectiv două, pe locul al doilea fiind, la distanţă mare, judeţul Bihor, cu 85 de tinere, potrivit datelor de la Ministerul Sănătăţii, transmise la solicitarea MEDIAFAX.

http://www.mediafax.ro/social/ministerul-sanatatii-aproape-18-600-de-tinere-de-pana-in-19-ani-au-nascut-in-2014-peste-600-nu-aveau-nici-15-ani-14651552

Peste 78.300 de avorturi în 2014, dintre care aproximativ 500 la fete sub 15 ani

Mediafax, 2 august 2015

Peste 78.300 de avorturi au fost înregistrate anul trecut, dintre care 544 la fete cu vârsta sub 15 ani, iar peste 7.280 la tinere cu vârsta între 15 şi 19 ani, arată Ministerul Sănătăţii, într-un răspuns transmis la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

Datele transmise de Ministerul Sănătăţii arată că, în anul 2014, la nivel naţional au fost 78.371 de avorturi, dintre care 44.283 la cerere. Cel mai mare număr de avorturi - 39.956 - s-a înregistrat în mediul urban, în timp ce în cel rural au fost 38.415 de cazuri.

În rândul fetelor cu vârsta sub 15 ani au fost înregistrate 544 de avorturi, la categoria de vârstă 15-19 ani au fost 7.287 de cazuri, iar în cazul tinerelor între 20 şi 24 de ani au fost 15.316 de avorturi.

Cele mai multe avorturi - 19.210 - au fost în cazul tinerelor cu vârsta între 25 şi 29 de ani, în timp ce la categoria de vârstă 30-34 de ani au fost înregistrate 16.656 de cazuri, la categoria de vârstă 35-39 de ani - 13.533 şi la femeile între 40 şi 44 de ani - 5.306. În cazul femeilor cu vârsta între 45 şi 49 de ani au fost înregistrate 498 de avorturi, iar cel mai mic număr de cazuri - 21 - s-a înregistrat în cazul femeilor care au peste 50 de ani.

Ministerul Sănătăţii a mai arătat, în răspunsul transmis MEDIAFAX, că cele mai multe avorturi la cerere - 10.810 - au fost înregistrate la categoria de vârstă 25-29 de ani, urmată de categoria 20-24 de ani, cu 9.252 de cazuri. În cazul femeilor cu vârsta între 30 şi 34 de ani au fost înregistrate 9.207 de avorturi la cerere, iar la categoria 35-39 de ani au fost 7.467 de avorturi.

În cazul tinerelor cu vârsta între 15 şi 19 ani au fost înregistrate 4.295 de avorturi la cerere, la categoria 40-44 de ani - 2.690, iar la categoria sub 15 ani - 313. De asemenea, la femei cu vârsta între 45 şi 49 de ani au fost înregistrate 240 de avorturi la cerere, iar cele mai puţine cazuri - nouă - au fost în rândul femeilor care au peste 50 de ani.

La nivel naţional s-au înregistrat 117 avorturi provocate, dintre care 77 au fost în mediul urban şi 40 în cel rural. Cele mai multe au fost la femei din categoriile de vârstă 25-29 de ani şi 30-34 de ani, cu câte 27 de avorturi, urmate de categoria 35-39 de ani, cu 23 de cazuri. La categoriile de vârstă 20-24 de ani şi 40-44 de ani au fost înregistrate câte 14 avorturi, în timp ce în rândul tinerelor cu vârsta între 15 şi 19 ani au fost şase cazuri de avort. Cele mai puţine avorturi provocate au fost în rândul femeilor cu vârsta între 45 şi 49 de ani, unde s-au înregistrat trei cazuri, la categoria de vârstă sub 15 ani nefiind niciun caz.

Datele centralizate de Ministerul Sănătăţii arată că anul trecut au fost cu 8.061 de cazuri mai puţine faţă de 2013, când la nivel naţional s-au înregistrat 86.432 de avorturi, dintre care la cerere au fost 49.088, iar avorturi provocate au fost 29. În mediul rural, în 2013 au fost 43.732 de cazuri, dintre care 25.232 avorturi la cerere şi 15 avorturi provocate, iar în mediul rural s-au înregistrat 42.700 de cazuri, dintre care 23.856 avorturi la cerere şi 14 provocate.

Pe categorii de vârstă, cele mai multe avorturi - 20.523 - s-au înregistrat, în 2013, în rândul tinerelor cu vârsta între 25 şi 29 de ani. În cazul tinerelor cu vârsta între 15 şi 19 ani au fost 7.611 avorturi, iar la fetele sub 15 ani s-au înregistrat 664 de cazuri.

http://www.mediafax.ro/social/peste-78-300-de-avorturi-in-2014-dintre-care-aproximativ-500-la-fete-sub-15-ani-14660834

Cum le ignoră statul pe femeile care cad victime violenței domestice

Jurnaliștii, 28 iulie 2015

Scris de Ionuț Mureșan

Dimensiunea reală a violenței în familie în care victimele sunt femeile este necunoscută în România, iar ordinele de restricție date de judecători agresorilor nu garantează protecția celor care au suferit abuzuri, potrivit președintelui Asociației „Desenăm Viitorul Tău“ Vișinel Bălan.

Anual, în România, 600.000 de femei cad victime ale abuzurilor sexuale și violenței domestice, arată o anchetă din 2014 a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Dar fenomenul violenței în familie asupra femeilor nu poate fi cuantificat în mod real, deoarece în multe situații intervine sindromul Stockholm (n.n. – victima începe să se identifice cu agresorul și să-i facă pe plac) sau aceastea nu depun plângere pentru a-și proteja copiii.

Statisticile care există pe tema violenței în familie asupra femeilor sunt realizate pe baza centralizării cazurilor declarate. „Nivelul violenței e foarte greu de măsurat, numărul cazurilor existente fiind obținut pe relația cu instanțele. Acestea sunt cazurile declarate, cele ale femeilor care au făcut demersuri, însă în foarte multe situații intervine sindromul Stockholm. Uneori, pentru că își iubesc copiii, multe femei preferă să îndure, iar alteori intervine criteriul de ordin religios, deoarece preoții le spun că trebuie să își poarte crucea”, a declarat pentru Jurnaliștii președintele Asociației „Desenăm Viitorul Tău“.

Ordinul de restricție nu descurajează agresorul

În cazurile în care femeile care au căzut victime violenței în familie au ales să facă plângere, ordinul de restricție (n.n. – reglementat în Legea 25/2012 privind combaterea violenței în familie) dat agresorului de către judecător nu le protejează îndeajuns.

„Sunt multe femei care ajung să fie ucise de către bărbații împotriva cărora au cerut în instanță ordin de restricție. Sunt situații în care instanța aplică ordinul de restricție, agresorul nu-l respectă, iar apoi poliția dă (n.n. – nedumerită ) din mâini”, a spus Vișinel Bălan, făcând referire la cazul femeii din Mogoșoaia, care a fost ucisă în septembrie 2014 chiar de către soțul ei, împotriva căruia obținuse un ordin de restricție.

Asistență socială pe hârtie

La fel ca în alte domenii din România, și în cel al protecției sociale lipsa banilor este cel mai adesea invocată. „Avem o lege bună, dar la nivel de aplicabilitate stăm prost. Se merge pe principiul: dacă avem bani aplicăm, dacă nu avem bani, nu aplicăm. Nu s-a făcut cercetare, iar asistența socială nu funcționează , deoarece sistemul nu are specialiști. Un asistent social debutant, cu studii de specialitate, primește între 750 și 800 de lei pe lună”, a explicat președintele Asociației „Desenăm Viitorul Tău“.

În opinia lui Vișinel Bălan, una dintre soluțiile care ar putea veni în ajutorul femeilor care sunt victimele violenței în familie ar fi înființarea la nivel național a unor centre pe lângă Direcțiile județene de Protecția Copilului, unde mamele agresate să beneficieze de suport și atenție de specialitate.

Violatori și pedofili puși în libertate

Cazul adolescentei violate din comuna Văleni, județul Vaslui, care a șocat o țară întreagă, după ce cei șapte abuzatori sexuali au fost puși în libertate de către magistrați, s-a dovedit a fi vârful aisbergului. La scurt timp de la mediatizarea cazului s-a dovedit că aceeași decizie a fost luată într-un caz similar, care s-a petrecut în Caracal, județul Olt, unde patru tineri care au violat în grup o tânără chiar în ziua majoratului acesteia au fost puși în libertate. Alți violatori au fost eliberați și la Constanța, unde anul trecut cinci elevi și-au violat o colegă, au fost arestați preventiv, apoi plasați în arest la domiciliu. Nu numai violatorii au parte de măsuri preventive blânde din partea magistraților, ci și pedofilii. În luna aprilie, Judecătoria Zărnești, județul Brașov, l-a pus în libertate pe un paramedic acuzat că în 2014 a agresat sexual două fetiţe de 9 şi 14 ani, iar pe altele două le-a violat, în timp ce se aflau într-o tabără în Râşnov.

Procurorul general Tiberiu Nițu a dispus anchetarea tuturor cazurilor de viol la nivel național, după mediatizarea acestor cazuri în care violatorii au fost puși în libertate, pentru a vedea dacă vina aparține procurorilor sau dacă deciziile au aparținut judecătorilor.

http://www.jurnalistii.ro/sanatate/de-ce-statul-ignora-femeile-care-cad-victime-violentei-domestice/