Din republica moldova



Yüklə 1,56 Mb.
səhifə4/9
tarix26.07.2018
ölçüsü1,56 Mb.
#58345
1   2   3   4   5   6   7   8   9

  • Mentonul;

  • Orbita.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 331.

    149.C.S. Abcesul migrator al obrazului are ca punct de plecare:



    1. Osteomielita ramului ascendent;

    2. Procesele periapicale ale premolarilor inferiori;

    3. Pericoronarita supurată a molarilor de minte inferiori;

    4. Adenita supurată geniană;

    5. Osteomielita corpului mandibular.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 332.

    150. C.S. În care formă clinică de abces găsiţi un cordon în grosimea obrazului, trismus şi supuraţii circumscrise în obraz:



    1. Abces genian;

    2. Abces bazilar;

    3. Abces migrator al obrazului;

    4. Abces perimandibular extern;

    5. Pericoronarita supurată.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 332.

    151. C.S. Într-un flegmon genian starea generală a pacientului este:



    1. Septică, alterată;

    2. Fără schimbări;

    3. Uşor afectată;

    4. Gravă;

    5. De la caz la caz toate.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 331.

    152. C.M. Corpii străini pătrunşi accidental în mucoasă pot fi punctul de plecare în:



    1. Abcesul lojii sublinguale;

    2. Abcesul palatinal;

    3. Abcesul perimandibular intern submucos;

    4. Abcesul limbii;

    5. Abcesul obrazului.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 327, 329,331,335.

    153.C.M. Diagnosticul diferenţial al unui flegmon genian se face cu:



    1. Flegmonul hemifacial;

    2. Chistele sebacee suprainfectate;

    3. Angioamele şi limfangioamele obrazului;

    4. Lipoamele obrazului;

    5. Flegmonul parotid-maseterin.

    C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 314.

    154. C.M. Diagnosticul diferenţial într-un abces de orbită se face cu:



    1. Tromboflebita sinusului cavernos;

    2. Celulita orbital pasageră;

    3. Tumori de orbită;

    4. Supuraţiile spaţiului retromaxilar;

    5. Traumatisme orbito-zigomatice.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa Chirurgie Buco-Maxilo-Facială Edit. Universitas Chişinau1992. P. 336.

    155. C.S. Regiunea temporală comunică cu:



    1. Orbita;

    2. Regiunea parotidă;

    3. Loja subtemporală;

    4. Regiunea suborbitală;

    5. Regiunea maseterină.

    156. C.M. Diagnosticul diferenţial al flegmonului regiunii temporale se face cu:

    1. Abcesul (flegmonul) fosei subtemporale;

    2. Plăgi înţepate ale regiunii temporale;

    3. Tumori temporale;

    4. Osteomielita osului temporal;

    5. Toate.

    M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 64

    157. C.S. Drenarea lojii cu puroi a regiunii temporale după incizie se face cu:



    1. Lama de dren din cauciuc;

    2. Tuburi perforate din cauciuc;

    3. Fâşii de tifon steril;

    4. Meşe iodoformate;

    5. Tuburi din acrilat.

    M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 64

    158. C.M. Conţinutul fosei infratemporale:



    1. Muşchii pterigoidieni (median şi lateral);

    2. Artera maxilară internă;

    3. Plexul venos pterigoidian şi vena maxilară;

    4. Trunchiurile nervoase maxilar şi mandibular;

    5. Ţesutul celulo-adipos de umplutură.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 337.

    159. C.S. În cazurile în care supuraţiile de fosă infratemporal au drept cauză o sinuzită maxilară supurată se indică:



    1. Deschiderea supuraţiei endobucal retromaxilar;

    2. Deschiderea supuraţiei pe cale submandibulară;

    3. Deschiderea supuraţiei pe cale transsinusală;

    4. Deschiderea supuraţiei pe cale endobucală pterigomandibulară;

    5. Oricare cale este corectă.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.

    160. C.M. Loja submandibulară comunică cu:



    1. Loja sublinguală printr-o fisură situată între m. hioglos şi m. milohioidian;

    2. Loja glandei parotide;

    3. Posterior cu loja parafaringiană;

    4. Pe traiectul a. maxilare şi v. faciale cu loja carotid cervical;

    5. Loja subtemporală.

    C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 306.

    161. C.M. Diagnosticul diferenţial într-un abces de lojă submaxilară, îl faceţi cu:



    1. Adenita acută supurată;

    2. Submaxilita litiazică acută supurată;

    3. Adenopatiile metastatice;

    4. Adenopatiile specifice;

    5. Abces de lojă sublinguală.

    C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 307.

    162. C.S. Incizia în recesus, în cazul unei supuraţii de lojă submandibulară o efectuaţi în:



    1. Supuraţiile anterioare ale lojii;

    2. Supuraţiile posterioare ale lojii;

    3. În ambele cazuri;

    4. În localizări de pe linia mediană;

    5. Când pacientul nu are trismus.

    C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 307.

    163. C.M. În spaţiul lojii submentoniere se găsesc:



    1. Limfonoduli 2-3;

    2. Ţesut conjunctiv, ţesut adipos;

    3. Glanda sublinguală;

    4. Nervul hipoglos;

    5. Artera şi vena linguală.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.

    164. C.M. Loja submentonieră comunică cu:



    1. Loja sublinguală;

    2. Loja submandibulară;

    3. Loja parotidiană;

    4. Loja pterigomandibulară;

    5. Loja retromandibulară.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.

    165. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului submentonier se face cu:



    1. Ranula şi chistul dermoid;

    2. Adenita supurată;

    3. Osteomielita ramului ascendent;

    4. Piodermite cu localizare submentonieră;

    5. Abcesul perimandibular extern.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 331.

    166. C.M. Loja glandei sublinguale se poate infecta de la:



    1. Procese septice ale dinţilor frontali;

    2. Procese septice ale premolarilor şi molarilor;

    3. Pericoronarite suppurate ale molarilor de minte inferiori;

    4. Litiaza canalului Wharton;

    5. Toate acestea.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 329.

    167. C.M. Tulburările funcţionale într-un abces sublingual sunt reprezentate de:



    1. Disfagie;

    2. Jenă în masticaţie şi fonaţie;

    3. Mişcările limbii dureroase;

    4. Trismus pronunţat;

    5. Diplopie.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.

    168. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului sublingual se face cu:



    1. Abcesul lojii submandibulare;

    2. Abcesul subgingivomucos;

    3. Ranula şi chistul dermoid al planşeului bucal;

    4. Osteomielita mandibulei;

    5. Fractura de mandibulă.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.

    169. C.M. În flegmonul (abcesul) limbii diagnosticul diferenţial se face cu:



    1. Tumorile maligne ale limbii;

    2. Chisturile dermoide suprainfectate ale bazei limbii;

    3. Abcesele planşeului bucal;

    4. Macroglosia;

    5. Glosita.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 335.

    170. C.M. Procesul infecţios în abcesul (flegmonul) maseterin se poate dezvolta:



    1. Între muşchi şi piele;

    2. Între muşchi şi os;

    3. Între partea externă şi internă a muşchiului;

    4. În ramul ascendant al mandibulei;

    5. În glanda parotidă

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.

    171. C.S. Abcesul maseterin are, de obicei, ca punct de plecare:



    1. Supuraţiile din lojele învecinate;

    2. Molarii de minte inferiori;

    3. Hematoame maseterine după lovituri;

    4. Injectie postanestezice;

    5. Fracturi ale unghiului mandibulei.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.

    172. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului lojii maseterine se face cu:



    1. Abcesul obrazului;

    2. Abcesul parotidian;

    3. Osteomielita ramului mandibular;

    4. Adenita supurată pretragiană;

    5. Flegmonul hemifacial.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.

    173. C.S. În cazul unui abces maseterin, care este semnul funcţional dominant:



    1. Hipersalivaţia;

    2. Dispneea;

    3. Trismusul;

    4. Tahicardia;

    5. Disfagia.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.

    174. C.M. Puncţia septică poate fi incriminată în etiologia următoarelor supuraţii:



    1. Abces palatinal;

    2. Abces perimandibular intern submucos;

    3. Abcesul spaţiului pterigomaxilar;

    4. Abces vestibular;

    5. Abcesul spaţiului pterigomandibular.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 337.

    175. C.M. Complicaţiile abcesului (flegmonului) pterigomandibular pot fi:



    1. Propagarea în loja laterofaringiană;

    2. Propagarea în loja submaxilară;

    3. Propagarea în loja sublinguală;

    4. Propagarea în loja subtemporală;

    5. Osteomielita secundară corticală a mandibulei.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 337.

    176. C.M. Loja retromandibulară comunică cu:



    1. Loja laterofaringiană;

    2. Loja pterigomandibulară;

    3. Loja submandibulară;

    4. Loja infratemporală;

    5. Loja submentonieră.

    177. C.S. Loja laterofaringiană este împărţită în două compartimente, de care formaţiune:

    1. De muşchiul sternocleidomastoidian;

    2. De muşchiul pterigoidian intern;

    3. De buchetul lui Riolan;

    4. De muşchiul pterigoidian extern;

    5. De toţi aceşti muşchi.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.

    178. C.M. În spaţiul laterofaringian se găseşte:



    1. Prelungirea faringiană a glandei parotide;

    2. Artera carotid ă internă;

    3. Nervii cranieni IX, X, XI, XII;

    4. Vena jugulară internă;

    5. Toate.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.

    179. C.M. Spaţiul laterofaringian comunică cu:



    1. Loja parotidiană;

    2. Loja submandibulară;

    3. Loja infratemporală;

    4. Loja marilor vase ale gâtului;

    5. Planşeul bucal.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.

    180. C.M. Torticolisul este un semn întâlnit în:



    1. Abcesul parotidian;

    2. Adenite latero-cervicale;

    3. Abcesul laterofaringian;

    4. Osteomielita de ram ascendent mandibular;

    5. Amigdalita acută.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 334, 339.

    181. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului laterofaringian se face cu:



    1. Abcesul de lojă submandibulară;

    2. Abcesul de lojă parotidiană;

    3. Adenitele jugulo-carotidiene;

    4. Flegmonul amigdalian;

    5. Adenitele latero-cervicale.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 339.

    182. C.M. Complicaţiile supuraţiilor spaţiului laterofaringian pot produce:



    1. Hemoragii ale vaselor mari;

    2. Propagarea infecţiei către endocraniu;

    3. Edem al glutei;

    4. Gangrena pulmonară;

    5. Propagarea infecţiei către mediastin.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 339.

    183. C.M. În componenţa planşeului bucal sunt incluse lojile:



    1. Submandibulare;

    2. Submentonieră,

    3. Sublinguale;

    4. Geniene;

    5. Infratemporale.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 340.

    184. C.M. Aspectul tegumentelor într-un flegmon al planşeului bucal poate fi:



    1. Hiperemic-congestiv;

    2. Cianotic;

    3. Flictenular;

    4. Marmorat;

    5. Sfacelizat.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 340.

    185. C.M. Tulburările funcţionale într-un flegmon al planşeului bucal sunt:



    1. Salivaţie abundentă cu o salivă vâscoasă;

    2. Deglutiţie dureroasă;

    3. Tulburări de fonaţie;

    4. Respiraţie dificilă;

    5. Trismus cu imposibilul de masticaşie.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.

    186. C.M. Schimbările de sânge şi urină într-un flegmon al planşeului bucal sunt:



    1. Anemie marcată;

    2. Formula leucocitară deviată spre stânga;

    3. Euzinofile scăzute sau absente;

    4. Oligurie cu albuminurie;

    5. Cilindrurie şi glucozurie.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.

    187. C.M. Complicaţiile cele mai grave care apar într-un flegmon difuz al planşeului bucal:



    1. Meningite septice;

    2. Tromboflebite;

    3. Mediastenite supurate;

    4. Gangrena pulmonară;

    5. Nici una dintre acestea.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.

    188. C.M. Evoluţia favorabilă a unui flegmon al planşeului bucal se manifestă prin:



    1. Apariţia în plagă a puroiului;

    2. Apariţia febrei;

    3. Dispariţia celorlalte semne toxico-septice;

    4. Reglarea funcţiei cardio-vasculare;

    5. Dispariţia trismusului.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 342.

    189. C.S. Discordanţa dintre pulsul tahicardic, greu perceptibil, şi febra scăzută se observă într-una din următoarele afecţiuni:



    1. Flegmonul difuz al planşeului bucal;

    2. Abcesul retrotuberozitar postanestezic;

    3. Osteomielita maxilară de cauză generală;

    4. Abcesul de orbită;

    5. Abcesul genian difuz în loja maseterină.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.

    190. C.M. Deschiderea flegmonului planşeului bucal se face sub anestezie:



    1. De infiltraţie;

    2. Generală, administrată cu prudenţă;

    3. Loco-regională, sau centrală cu premedicaţie;

    4. De contact;

    5. Toate.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.

    191. C.M. Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se întâlnesc într-un flegmon hemifacial:



    1. Tegumente congestionate;

    2. Tegumente cianotice;

    3. Infiltrate dur la palpare;

    4. Fluctuenţă la palpare;

    5. Crepitaţii gazoase.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 342.

    192. C.M. Discordanţa între puls tahicardic (120/min) şi febră scăzută este specifică în :



    1. Flegmonul difuz hemifacial;

    2. Abcesul laterofaringian;

    3. Flegmonul planşeului bucal;

    4. Tromboflebita de sinus cavernos;

    5. Supuraţie a fosei infratemporale.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341,342.

    193. C.M. Prezenţa unei fistule perimaxilare trădează un proces cronic, având, de obicei, drept cauză:



    1. Granuloame;

    2. Chisturi infectate;

    3. Dinţi incluşi;

    4. Fracturi de maxilare;

    5. Infecţii ale limfonodulilor.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.

    194. C.M. În funcţie de agentul cauzal, fistulele cutanate perimaxilare pot fi localizate:



    1. În regiunea maseterină – de la molarii de minte superiori;

    2. Periangulomandibular – de la molarii de minte inferiori;

    3. În regiunea mentonieră – de la incisivii inferiori;

    4. Către unghiul intern al orbitei – de la caninii superiori;

    5. Pe buza superioară – de la incisivii superiori.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.

    195. C.M. În general, sediul fistulelor perimaxilare este localizat în funcţie de:



    1. Dintele cauzal;

    2. Agentul patogen etiologic;

    3. Lungimea rădăcinii dintelui cauzal;

    4. Situaţia anatomică a părţilor moi învecinate;

    5. Nivelul la care a debutat supuraţia.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.

    196. C.S. Cel mai frecvent, la mandibulă, fistulele perimaxilare cutanate sunt localizate la nivelul:



    1. Unghiul mandibular;

    2. Corpul mandibular între cei doi premolari;

    3. Mentonului;

    4. Condilului mandibular;

    5. Marginii bazilare.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.

    197. C.M. Diagnosticul diferenţial al fistulelor perimaxilare se face cu:



    1. Actinomicoza cervicofacială;

    2. Fistule bacilare;

    3. Chisturi brahiale fistulizate sau recidivate;

    4. Chisturi sebacee suprainfectate;

    5. Comunicări cu exteriorul cavităţii bucale, după traumatisme.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 349.

    198. C.S. Tratamentul fistulelor perimaxilare constă în:



    1. Îndepărtarea factorului cauzal;

    2. Antibioticoterapia;

    3. Se aşteaptă până fistula se închide de la sine;

    4. Îndepărtarea factorului cauzal, înlăturându-se fistula, precum şi traiectul fistulos;

    5. Toate.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 349.

    199. C.S. După înlăturarea cauzei şi fistulei, tegumentele (plaga) se:



    1. Lasă deschisă;

    2. Aplică un pansament;

    3. Suturează;

    4. Drenează pe 7-8 zile;

    5. Toate.

    G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 349.

    200. C.M. Toate lojile şi fasciile au următoarele proprietăţi:



    1. Sunt aranjate pe regiuni;

    2. Sunt stratificate (superficial, profunde);

    3. Comunică între ele;

    4. De apărare a vaselor, nervilor, glandelor, organelor de agenţi patogeni (traumă, infecţie, etc);

    5. Limitează dezvoltarea proceselor patologice într-o singură lojă.

    201. C.M. Flegmonul cervical poate provoca următoarele complicaţii:

    1. Mediastenite, pneumonii;

    2. Pericardite, miocardite;

    3. Meningite, encefalite, sinustromboz, abcese;

    4. Septicemia;

    5. Şoc bacterian.

    202. C.M. Diagnosticul diferenţial al flegmonului cervical se face cu:

    1. Tumorile benigne şi maligne cervical;

    2. Chisturi suprainfectate;

    3. Adenite cervicale (purulente, specifice);

    4. Lipomul benign simetric (boala Madelung);

    5. Hipertiroidism.

    203. C.M. În prima fază (de eliminari purulente) de tratament , în abcese şi flegmoane, rana se spală cu:

    1. Apă oxigenată 3%;

    2. Cloramina B 3%;

    3. Soluţii ce conţin iod (betadină,etc);

    4. Soluţii apoase de fenosept 2%;

    5. Soluţii calde de furacilină, rivanol,romazulan.

    204. C.M. Din toate soluţiile antiseptice, o puternică acţiune (antibacteriană) o au:

    1. Soluţii calde de furacilină;

    2. Soluţii de clorhexidină;

    3. Soluţii de cloramină 2%-5%;

    4. Soluţii de dimexid 25%, 30%, 50%, 100%;

    5. Soluţii ce conţin iod.

    205. C.M. Într-un lăcaş cu puroi provocat de germeni patogeni anaerobi e de dorit să se efectueze prelucrarea cu:

    1. Apă oxigenată şi permanganat de potasiu;

    2. Se introduce oxygen;

    3. Soluţii calde de furacilină, rivanol;

    4. Se infiltrează cu antibiotic;

      Yüklə 1,56 Mb.

      Dostları ilə paylaş:
  • 1   2   3   4   5   6   7   8   9




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin