|
|
səhifə | 4/9 | tarix | 26.07.2018 | ölçüsü | 1,56 Mb. | | #58345 |
|
Mentonul;
Orbita.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 331.
149.C.S. Abcesul migrator al obrazului are ca punct de plecare:
-
Osteomielita ramului ascendent;
-
Procesele periapicale ale premolarilor inferiori;
-
Pericoronarita supurată a molarilor de minte inferiori;
-
Adenita supurată geniană;
-
Osteomielita corpului mandibular.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 332.
150. C.S. În care formă clinică de abces găsiţi un cordon în grosimea obrazului, trismus şi supuraţii circumscrise în obraz:
-
Abces genian;
-
Abces bazilar;
-
Abces migrator al obrazului;
-
Abces perimandibular extern;
-
Pericoronarita supurată.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 332.
151. C.S. Într-un flegmon genian starea generală a pacientului este:
-
Septică, alterată;
-
Fără schimbări;
-
Uşor afectată;
-
Gravă;
-
De la caz la caz toate.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 331.
152. C.M. Corpii străini pătrunşi accidental în mucoasă pot fi punctul de plecare în:
-
Abcesul lojii sublinguale;
-
Abcesul palatinal;
-
Abcesul perimandibular intern submucos;
-
Abcesul limbii;
-
Abcesul obrazului.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 327, 329,331,335.
153.C.M. Diagnosticul diferenţial al unui flegmon genian se face cu:
-
Flegmonul hemifacial;
-
Chistele sebacee suprainfectate;
-
Angioamele şi limfangioamele obrazului;
-
Lipoamele obrazului;
-
Flegmonul parotid-maseterin.
C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 314.
154. C.M. Diagnosticul diferenţial într-un abces de orbită se face cu:
-
Tromboflebita sinusului cavernos;
-
Celulita orbital pasageră;
-
Tumori de orbită;
-
Supuraţiile spaţiului retromaxilar;
-
Traumatisme orbito-zigomatice.
G.Timoşca, C. Burlibaşa Chirurgie Buco-Maxilo-Facială Edit. Universitas Chişinau1992. P. 336.
155. C.S. Regiunea temporală comunică cu:
-
Orbita;
-
Regiunea parotidă;
-
Loja subtemporală;
-
Regiunea suborbitală;
-
Regiunea maseterină.
156. C.M. Diagnosticul diferenţial al flegmonului regiunii temporale se face cu:
-
Abcesul (flegmonul) fosei subtemporale;
-
Plăgi înţepate ale regiunii temporale;
-
Tumori temporale;
-
Osteomielita osului temporal;
-
Toate.
M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 64
157. C.S. Drenarea lojii cu puroi a regiunii temporale după incizie se face cu:
-
Lama de dren din cauciuc;
-
Tuburi perforate din cauciuc;
-
Fâşii de tifon steril;
-
Meşe iodoformate;
-
Tuburi din acrilat.
M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 64
158. C.M. Conţinutul fosei infratemporale:
-
Muşchii pterigoidieni (median şi lateral);
-
Artera maxilară internă;
-
Plexul venos pterigoidian şi vena maxilară;
-
Trunchiurile nervoase maxilar şi mandibular;
-
Ţesutul celulo-adipos de umplutură.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 337.
159. C.S. În cazurile în care supuraţiile de fosă infratemporal au drept cauză o sinuzită maxilară supurată se indică:
-
Deschiderea supuraţiei endobucal retromaxilar;
-
Deschiderea supuraţiei pe cale submandibulară;
-
Deschiderea supuraţiei pe cale transsinusală;
-
Deschiderea supuraţiei pe cale endobucală pterigomandibulară;
-
Oricare cale este corectă.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.
160. C.M. Loja submandibulară comunică cu:
-
Loja sublinguală printr-o fisură situată între m. hioglos şi m. milohioidian;
-
Loja glandei parotide;
-
Posterior cu loja parafaringiană;
-
Pe traiectul a. maxilare şi v. faciale cu loja carotid cervical;
-
Loja subtemporală.
C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 306.
161. C.M. Diagnosticul diferenţial într-un abces de lojă submaxilară, îl faceţi cu:
-
Adenita acută supurată;
-
Submaxilita litiazică acută supurată;
-
Adenopatiile metastatice;
-
Adenopatiile specifice;
-
Abces de lojă sublinguală.
C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 307.
162. C.S. Incizia în recesus, în cazul unei supuraţii de lojă submandibulară o efectuaţi în:
-
Supuraţiile anterioare ale lojii;
-
Supuraţiile posterioare ale lojii;
-
În ambele cazuri;
-
În localizări de pe linia mediană;
-
Când pacientul nu are trismus.
C.Burlibaşa – Chirurgie Orală şi Maxilofacială. Editura Medicală Bucureşti, 2005. Pag. 307.
163. C.M. În spaţiul lojii submentoniere se găsesc:
-
Limfonoduli 2-3;
-
Ţesut conjunctiv, ţesut adipos;
-
Glanda sublinguală;
-
Nervul hipoglos;
-
Artera şi vena linguală.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.
164. C.M. Loja submentonieră comunică cu:
-
Loja sublinguală;
-
Loja submandibulară;
-
Loja parotidiană;
-
Loja pterigomandibulară;
-
Loja retromandibulară.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.
165. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului submentonier se face cu:
-
Ranula şi chistul dermoid;
-
Adenita supurată;
-
Osteomielita ramului ascendent;
-
Piodermite cu localizare submentonieră;
-
Abcesul perimandibular extern.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 331.
166. C.M. Loja glandei sublinguale se poate infecta de la:
-
Procese septice ale dinţilor frontali;
-
Procese septice ale premolarilor şi molarilor;
-
Pericoronarite suppurate ale molarilor de minte inferiori;
-
Litiaza canalului Wharton;
-
Toate acestea.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 329.
167. C.M. Tulburările funcţionale într-un abces sublingual sunt reprezentate de:
-
Disfagie;
-
Jenă în masticaţie şi fonaţie;
-
Mişcările limbii dureroase;
-
Trismus pronunţat;
-
Diplopie.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.
168. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului sublingual se face cu:
-
Abcesul lojii submandibulare;
-
Abcesul subgingivomucos;
-
Ranula şi chistul dermoid al planşeului bucal;
-
Osteomielita mandibulei;
-
Fractura de mandibulă.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 330.
169. C.M. În flegmonul (abcesul) limbii diagnosticul diferenţial se face cu:
-
Tumorile maligne ale limbii;
-
Chisturile dermoide suprainfectate ale bazei limbii;
-
Abcesele planşeului bucal;
-
Macroglosia;
-
Glosita.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 335.
170. C.M. Procesul infecţios în abcesul (flegmonul) maseterin se poate dezvolta:
-
Între muşchi şi piele;
-
Între muşchi şi os;
-
Între partea externă şi internă a muşchiului;
-
În ramul ascendant al mandibulei;
-
În glanda parotidă
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.
171. C.S. Abcesul maseterin are, de obicei, ca punct de plecare:
-
Supuraţiile din lojele învecinate;
-
Molarii de minte inferiori;
-
Hematoame maseterine după lovituri;
-
Injectie postanestezice;
-
Fracturi ale unghiului mandibulei.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.
172. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului lojii maseterine se face cu:
-
Abcesul obrazului;
-
Abcesul parotidian;
-
Osteomielita ramului mandibular;
-
Adenita supurată pretragiană;
-
Flegmonul hemifacial.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.
173. C.S. În cazul unui abces maseterin, care este semnul funcţional dominant:
-
Hipersalivaţia;
-
Dispneea;
-
Trismusul;
-
Tahicardia;
-
Disfagia.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 333.
174. C.M. Puncţia septică poate fi incriminată în etiologia următoarelor supuraţii:
-
Abces palatinal;
-
Abces perimandibular intern submucos;
-
Abcesul spaţiului pterigomaxilar;
-
Abces vestibular;
-
Abcesul spaţiului pterigomandibular.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 337.
175. C.M. Complicaţiile abcesului (flegmonului) pterigomandibular pot fi:
-
Propagarea în loja laterofaringiană;
-
Propagarea în loja submaxilară;
-
Propagarea în loja sublinguală;
-
Propagarea în loja subtemporală;
-
Osteomielita secundară corticală a mandibulei.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 337.
176. C.M. Loja retromandibulară comunică cu:
-
Loja laterofaringiană;
-
Loja pterigomandibulară;
-
Loja submandibulară;
-
Loja infratemporală;
-
Loja submentonieră.
177. C.S. Loja laterofaringiană este împărţită în două compartimente, de care formaţiune:
-
De muşchiul sternocleidomastoidian;
-
De muşchiul pterigoidian intern;
-
De buchetul lui Riolan;
-
De muşchiul pterigoidian extern;
-
De toţi aceşti muşchi.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.
178. C.M. În spaţiul laterofaringian se găseşte:
-
Prelungirea faringiană a glandei parotide;
-
Artera carotid ă internă;
-
Nervii cranieni IX, X, XI, XII;
-
Vena jugulară internă;
-
Toate.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.
179. C.M. Spaţiul laterofaringian comunică cu:
-
Loja parotidiană;
-
Loja submandibulară;
-
Loja infratemporală;
-
Loja marilor vase ale gâtului;
-
Planşeul bucal.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 338.
180. C.M. Torticolisul este un semn întâlnit în:
-
Abcesul parotidian;
-
Adenite latero-cervicale;
-
Abcesul laterofaringian;
-
Osteomielita de ram ascendent mandibular;
-
Amigdalita acută.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 334, 339.
181. C.M. Diagnosticul diferenţial al abcesului laterofaringian se face cu:
-
Abcesul de lojă submandibulară;
-
Abcesul de lojă parotidiană;
-
Adenitele jugulo-carotidiene;
-
Flegmonul amigdalian;
-
Adenitele latero-cervicale.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 339.
182. C.M. Complicaţiile supuraţiilor spaţiului laterofaringian pot produce:
-
Hemoragii ale vaselor mari;
-
Propagarea infecţiei către endocraniu;
-
Edem al glutei;
-
Gangrena pulmonară;
-
Propagarea infecţiei către mediastin.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 339.
183. C.M. În componenţa planşeului bucal sunt incluse lojile:
-
Submandibulare;
-
Submentonieră,
-
Sublinguale;
-
Geniene;
-
Infratemporale.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 340.
184. C.M. Aspectul tegumentelor într-un flegmon al planşeului bucal poate fi:
-
Hiperemic-congestiv;
-
Cianotic;
-
Flictenular;
-
Marmorat;
-
Sfacelizat.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 340.
185. C.M. Tulburările funcţionale într-un flegmon al planşeului bucal sunt:
-
Salivaţie abundentă cu o salivă vâscoasă;
-
Deglutiţie dureroasă;
-
Tulburări de fonaţie;
-
Respiraţie dificilă;
-
Trismus cu imposibilul de masticaşie.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.
186. C.M. Schimbările de sânge şi urină într-un flegmon al planşeului bucal sunt:
-
Anemie marcată;
-
Formula leucocitară deviată spre stânga;
-
Euzinofile scăzute sau absente;
-
Oligurie cu albuminurie;
-
Cilindrurie şi glucozurie.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.
187. C.M. Complicaţiile cele mai grave care apar într-un flegmon difuz al planşeului bucal:
-
Meningite septice;
-
Tromboflebite;
-
Mediastenite supurate;
-
Gangrena pulmonară;
-
Nici una dintre acestea.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.
188. C.M. Evoluţia favorabilă a unui flegmon al planşeului bucal se manifestă prin:
-
Apariţia în plagă a puroiului;
-
Apariţia febrei;
-
Dispariţia celorlalte semne toxico-septice;
-
Reglarea funcţiei cardio-vasculare;
-
Dispariţia trismusului.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 342.
189. C.S. Discordanţa dintre pulsul tahicardic, greu perceptibil, şi febra scăzută se observă într-una din următoarele afecţiuni:
-
Flegmonul difuz al planşeului bucal;
-
Abcesul retrotuberozitar postanestezic;
-
Osteomielita maxilară de cauză generală;
-
Abcesul de orbită;
-
Abcesul genian difuz în loja maseterină.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.
190. C.M. Deschiderea flegmonului planşeului bucal se face sub anestezie:
-
De infiltraţie;
-
Generală, administrată cu prudenţă;
-
Loco-regională, sau centrală cu premedicaţie;
-
De contact;
-
Toate.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341.
191. C.M. Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se întâlnesc într-un flegmon hemifacial:
-
Tegumente congestionate;
-
Tegumente cianotice;
-
Infiltrate dur la palpare;
-
Fluctuenţă la palpare;
-
Crepitaţii gazoase.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 342.
192. C.M. Discordanţa între puls tahicardic (120/min) şi febră scăzută este specifică în :
-
Flegmonul difuz hemifacial;
-
Abcesul laterofaringian;
-
Flegmonul planşeului bucal;
-
Tromboflebita de sinus cavernos;
-
Supuraţie a fosei infratemporale.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 341,342.
193. C.M. Prezenţa unei fistule perimaxilare trădează un proces cronic, având, de obicei, drept cauză:
-
Granuloame;
-
Chisturi infectate;
-
Dinţi incluşi;
-
Fracturi de maxilare;
-
Infecţii ale limfonodulilor.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.
194. C.M. În funcţie de agentul cauzal, fistulele cutanate perimaxilare pot fi localizate:
-
În regiunea maseterină – de la molarii de minte superiori;
-
Periangulomandibular – de la molarii de minte inferiori;
-
În regiunea mentonieră – de la incisivii inferiori;
-
Către unghiul intern al orbitei – de la caninii superiori;
-
Pe buza superioară – de la incisivii superiori.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.
195. C.M. În general, sediul fistulelor perimaxilare este localizat în funcţie de:
-
Dintele cauzal;
-
Agentul patogen etiologic;
-
Lungimea rădăcinii dintelui cauzal;
-
Situaţia anatomică a părţilor moi învecinate;
-
Nivelul la care a debutat supuraţia.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.
196. C.S. Cel mai frecvent, la mandibulă, fistulele perimaxilare cutanate sunt localizate la nivelul:
-
Unghiul mandibular;
-
Corpul mandibular între cei doi premolari;
-
Mentonului;
-
Condilului mandibular;
-
Marginii bazilare.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 348.
197. C.M. Diagnosticul diferenţial al fistulelor perimaxilare se face cu:
-
Actinomicoza cervicofacială;
-
Fistule bacilare;
-
Chisturi brahiale fistulizate sau recidivate;
-
Chisturi sebacee suprainfectate;
-
Comunicări cu exteriorul cavităţii bucale, după traumatisme.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 349.
198. C.S. Tratamentul fistulelor perimaxilare constă în:
-
Îndepărtarea factorului cauzal;
-
Antibioticoterapia;
-
Se aşteaptă până fistula se închide de la sine;
-
Îndepărtarea factorului cauzal, înlăturându-se fistula, precum şi traiectul fistulos;
-
Toate.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 349.
199. C.S. După înlăturarea cauzei şi fistulei, tegumentele (plaga) se:
-
Lasă deschisă;
-
Aplică un pansament;
-
Suturează;
-
Drenează pe 7-8 zile;
-
Toate.
G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 349.
200. C.M. Toate lojile şi fasciile au următoarele proprietăţi:
-
Sunt aranjate pe regiuni;
-
Sunt stratificate (superficial, profunde);
-
Comunică între ele;
-
De apărare a vaselor, nervilor, glandelor, organelor de agenţi patogeni (traumă, infecţie, etc);
-
Limitează dezvoltarea proceselor patologice într-o singură lojă.
201. C.M. Flegmonul cervical poate provoca următoarele complicaţii:
-
Mediastenite, pneumonii;
-
Pericardite, miocardite;
-
Meningite, encefalite, sinustromboz, abcese;
-
Septicemia;
-
Şoc bacterian.
202. C.M. Diagnosticul diferenţial al flegmonului cervical se face cu:
-
Tumorile benigne şi maligne cervical;
-
Chisturi suprainfectate;
-
Adenite cervicale (purulente, specifice);
-
Lipomul benign simetric (boala Madelung);
-
Hipertiroidism.
203. C.M. În prima fază (de eliminari purulente) de tratament , în abcese şi flegmoane, rana se spală cu:
-
Apă oxigenată 3%;
-
Cloramina B 3%;
-
Soluţii ce conţin iod (betadină,etc);
-
Soluţii apoase de fenosept 2%;
-
Soluţii calde de furacilină, rivanol,romazulan.
204. C.M. Din toate soluţiile antiseptice, o puternică acţiune (antibacteriană) o au:
-
Soluţii calde de furacilină;
-
Soluţii de clorhexidină;
-
Soluţii de cloramină 2%-5%;
-
Soluţii de dimexid 25%, 30%, 50%, 100%;
-
Soluţii ce conţin iod.
205. C.M. Într-un lăcaş cu puroi provocat de germeni patogeni anaerobi e de dorit să se efectueze prelucrarea cu:
-
Apă oxigenată şi permanganat de potasiu;
-
Se introduce oxygen;
-
Soluţii calde de furacilină, rivanol;
-
Se infiltrează cu antibiotic;
Dostları ilə paylaş: |
|
|