Dintre canada, pe de o parte
Yüklə 1,81 Mb.
|
| produs farmaceutic înseamnă un produs care include un medicament chimic, un medicament biologic, un vaccin sau un produs radiofarmaceutic care este fabricat, vândut sau prezentat pentru utilizarea în:
(a) stabilirea unui diagnostic medical, tratarea, atenuarea sau prevenirea unei boli, a unei tulburări sau a unei stări fizice anormale sau a simptomelor acesteia sau (b) restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice. Subsecțiunea A Drepturi de autor și drepturi conexe ARTICOLUL 20.7 Protecția acordată 1. Părțile trebuie să respecte următoarele acorduri internaționale: (a) articolele 2-20 din Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice, încheiată la Paris la 24 iulie 1971; (b) articolele 1-14 din Tratatul OMPI privind dreptul de autor, încheiat la Geneva la 20 decembrie 1996; (c) articolele 1-23 din Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele, încheiat la Geneva la 20 decembrie 1996; și (d) articolele 1-22 din Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, încheiată la Roma la 26 octombrie 1961. 2. În limitele permise de tratatele menționate la alineatul (1), prezentul capitol nu restricționează capacitatea fiecărei părți de a limita protecția proprietății intelectuale pe care o acordă interpretărilor și execuțiilor fixate pe fonograme. ARTICOLUL 20.8
ARTICOLUL 20.9 Protecția măsurilor tehnice 1. În sensul prezentului articol, măsuri tehnologice înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cursul normal al funcționării sale, este prevăzută să împiedice sau să restricționeze acte, cu privire la opere, interpretări, execuții sau fonograme, care nu sunt autorizate de autori, artiști interpreți sau executanți sau de producători de fonograme, astfel cum prevede legislația unei părți. Fără a aduce atingere domeniului de aplicare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe incluse în legislația unei părți, măsurile tehnice sunt considerate eficiente atunci când utilizarea operelor, interpretărilor, execuțiilor sau fonogramelor protejate este controlată de autori, artiști interpreți sau executanți sau de producători de fonograme, prin aplicarea unui control al accesului relevant sau a unui proces de protecție relevant, cum ar fi criptarea sau bruierea sau a unui mecanism de control al copierii, care îndeplinește obiectivul protecției. 2. Fiecare parte prevede o protecție juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficace împotriva neutralizării măsurilor tehnice eficace folosite de autori, artiști interpreți sau executanți sau de producătorii de fonograme în exercitarea drepturilor lor în cadrul operelor, interpretărilor, execuțiilor sau fonogramelor lor și care restrâng actele cu privire la acestea, care nu sunt autorizate de către autorii, artiștii interpreți sau executanți sau de către producătorii de fonograme în cauză sau care nu sunt permise de lege. 3. Pentru a garanta protecția juridică corespunzătoare și sancțiunile juridice eficace menționate la alineatul (2), fiecare parte oferă protecție cel puțin împotriva: (a) în măsură în care legislația sa prevede acest lucru: (i) neutralizării neautorizate a unei măsuri tehnice eficace, executate știind sau având motive rezonabile pentru a ști; și (ii) oferirii publicului, prin intermediul comercializării unui dispozitiv sau a unui produs, inclusiv programele pentru calculator, sau a unui serviciu, ca o modalitate de a neutraliza o măsură tehnică eficace; și (b) fabricării, importului sau distribuirii unui dispozitiv sau produs, inclusiv programe pentru calculator, sau furnizării unui serviciu care: (i) este conceput sau produs în principal în vederea neutralizării unei măsuri tehnice eficace; sau (ii) are numai un scop limitat din punct de vedere comercial în afara celui de a neutraliza o măsură tehnică eficace. 4. În temeiul alineatului (3), termenul „în măsură în care legislația sa prevede acest lucru” înseamnă că fiecare parte are flexibilitate în punerea în aplicare a literei (a) punctele (i) și (ii). 5. În cadrul punerii în aplicare a alineatelor (2) și (3), o parte nu este obligată să solicite ca proiectarea sau proiectarea și selecția părților și a componentelor pentru un produs electronic de consum, de telecomunicații sau informatic să ofere un răspuns vreunei măsuri tehnice speciale, atât timp cât produsul nu contravine în alt fel măsurilor sale de punere în aplicare a alineatelor respective. Intenția dispoziției este ca prezentul acord să nu impună unei părți mandatarea interoperabilității în dreptul național: nu există nicio obligație pentru industria tehnologiei informației și comunicațiilor să proiecteze dispozitive, produse, componente sau servicii care să corespundă anumitor măsuri tehnice. 6. Atunci când prevede protecție juridică corespunzătoare și căi de atac eficiente în temeiul alineatului (2), o parte poate adopta sau menține limitări sau excepții corespunzătoare ale măsurilor de punere în aplicare a alineatelor (2) și (3). Obligațiile enunțate la alineatele (2) și (3) nu aduc atingere drepturilor, limitărilor, excepțiilor sau mijloacelor de apărare legate de încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe prevăzute de legislația unei părți. ARTICOLUL 20.10 Protecția informațiilor privind regimul drepturilor 1. În sensul prezentului articol, informațiile privind regimul drepturilor înseamnă: (a) informații care identifică opera, interpretarea, execuția sau fonograma; autorul operei, artistul interpret sau executant al interpretării sau execuției sau producătorul fonogramei; sau deținătorul oricărui drept asupra operei, interpretării, execuției sau fonogramei; (b) informații cu privire la clauzele și condițiile utilizării operei, interpretării, execuției sau fonogramei; sau (c) orice numere sau coduri care reprezintă informațiile descrise la literele (a) și (b) de mai sus; atunci când oricare din aceste informații este anexată unei copii a unei opere, interpretări, execuții sau fonograme sau apare în legătură cu comunicarea sau punerea la dispoziția publicului a unei opere, interpretări, execuții sau fonograme. 2. Pentru a proteja informațiile privind regimul drepturilor în format electronic, fiecare parte prevede protecție juridică corespunzătoare și sancțiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane care săvârșește una dintre următoarele fapte cu știință și fără autorizație sau având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe: (a) eliminarea sau modificarea oricărei informații privind regimul drepturilor în format electronic; sau (b) distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziția publicului a unor opere, interpretări, execuții sau fonograme, știind că informațiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizație. 3. Atunci când prevede protecție juridică corespunzătoare și căi de atac eficiente în temeiul alineatului (2), o parte poate adopta sau menține limitări sau excepții corespunzătoare ale măsurilor de punere în aplicare a alineatului (2). Obligațiile enunțate la alineatul (2) nu aduc atingere drepturilor, limitărilor, excepțiilor sau mijloacelor de apărare legate de încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe prevăzute de legislația unei părți. ARTICOLUL 20.11 Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari 1. În conformitate cu celelalte alineate din prezentul articol, fiecare parte prevede limitări sau excepții în legislația proprie cu privire la răspunderea prestatorilor de servicii, atunci când acționează în calitate de intermediari, pentru încălcări ale drepturilor de autor sau ale drepturilor conexe care au loc pe rețelelor de comunicații sau prin intermediul acestora, în ceea ce privește prestarea sau utilizarea serviciilor acestora. 2. Limitările sau excepțiile menționate la alineatul (1): (a) se referă cel puțin la următoarele funcții: (i) găzduirea de informații, la cererea unui utilizator al serviciilor de găzduire; (ii) memorarea în cache realizată printr-un proces automatizat, în cazul în care prestatorul de servicii: (A) nu modifică informațiile decât din motive tehnice; (B) se asigură că sunt respectate orice indicații cu privire la memorarea în cache a informațiilor care sunt specificate într-un mod recunoscut pe scară largă și folosit în industrie; și (C) nu împiedică utilizarea tehnologiei care este licită, larg recunoscută și utilizată în industrie, cu scopul de a obține date privind utilizarea informației; și (iii) simpla transmitere, care constă în asigurarea mijloacelor de transmitere a informațiilor furnizate de un utilizator sau a mijloacelor de acces la o rețea de comunicații; și (b) pot acoperi, de asemenea, alte funcții, inclusiv asigurarea unui instrument de localizare a informațiilor, prin reproduceri ale materialului protejat de drepturi de autor în mod automat și comunicarea reproducerilor. 3. Eligibilitatea pentru limitările sau excepțiile menționate în prezentul articol nu poate fi condiționată de monitorizarea serviciului de către prestatorul de servicii sau de căutarea afirmativă a unor fapte indicând o activitate care încalcă drepturile de autor. 4. Fiecare parte poate să prevadă în dreptul său intern condiții privind prestatorii de servicii pentru a beneficia de limitările sau excepțiile menționate în prezentul articol. Fără a aduce atingere dispozițiilor de mai sus, fiecare parte poate stabili proceduri adecvate pentru notificări eficiente ale presupuselor încălcări și contranotificări eficiente din partea celor al căror material este eliminat sau dezactivat din cauza unei erori sau a unei identificări eronate. 5. Prezentul articol nu aduce atingere disponibilității în legislația unei părți a altor mijloace de apărare, limitări și excepții de la încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe. Prezentul articol nu afectează posibilitatea ca o instanță judecătorească sau o autoritate administrativă, în conformitate cu sistemul juridic al unei părți, să solicite prestatorului de servicii să pună capăt unei încălcări sau să o prevină. ARTICOLUL 20.12 Înregistrarea cu ajutorul unei camere de luat vederi Fiecare parte poate să prevadă proceduri și sancțiuni penale care urmează să fie aplicate în conformitate cu propriile legi și reglementări împotriva unei persoane care, fără autorizarea directorului cinematografului sau a titularului dreptului de autor asupra unei opere cinematografice, face o copie a respectivei opere sau a oricărei părți a acesteia în cadrul unei proiectări a operei într-o sală deschisă publicului. Subsecțiunea B Mărcile ARTICOLUL 20.13 Acorduri internaționale Fiecare parte depune toate eforturile rezonabile pentru a respecta dispozițiile prevăzute la articolele 1-22 din Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor, încheiat la Singapore la 27 martie 2006, și pentru a adera la Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, încheiat la Madrid la 27 iunie 1989. ARTICOLUL 20.14 Procedura de înregistrare Fiecare parte prevede un sistem de înregistrare a mărcilor în care motivele pentru refuzul de a înregistra o marcă sunt comunicate în scris solicitantului, care va avea posibilitatea de a contesta refuzul și de a introduce o cale de atac împotriva acestuia la o autoritate judiciară. Fiecare parte oferă posibilitatea de opoziție fie la cererile de înregistrare de mărci, fie la înregistrările de mărci. Fiecare parte asigură disponibilitatea publică a unei baze de date electronice a cererilor de înregistrare de mărci și înregistrărilor de mărci. ARTICOLUL 20.15 Excepții de la drepturile conferite de o marcă Fiecare parte prevede utilizarea corectă a termenilor descriptivi, inclusiv a termenilor descriptivi ai originii geografice, ca o excepție limitată de la drepturile conferite de o marcă. Pentru a stabili ce constituie o utilizare corectă, se ține cont de interesele legitime ale titularului mărcii și ale părților terțe. Fiecare parte poate să prevadă alte excepții limitate, cu condiția ca acestea să țină cont de interesele legitime ale titularului mărcii și ale terților. Subsecțiunea C Indicații geografice ARTICOLUL 20.16 Definiții În sensul prezentei subsecțiuni: indicație geografică înseamnă o indicație care identifică un produs agricol sau un aliment ca avându-și originea pe teritoriul unei părți sau într-o regiune sau într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau o altă caracteristică a produsului respectiv poate fi atribuită în principal originii sale geografice; și clasa produsului înseamnă o clasă de produse enumerate în anexa 20 C. ARTICOLUL 20.17 Domeniul de aplicare Prezenta subsecțiune se aplică indicațiilor geografice care identifică produsele care se încadrează în una dintre clasele de produs enumerate în anexa 20 C. ARTICOLUL 20.18 Indicații geografice incluse în listă În sensul prezentei subsecțiuni: (a) indicațiile incluse în lista din partea A a anexei 20-A sunt indicații geografice care identifică un produs ca fiind originar de pe teritoriul Uniunii Europene sau dintr-o regiune sau o localitate de pe teritoriul respectiv; și (b) indicațiile incluse în lista din partea B a anexei 20-A sunt indicații geografice care identifică un produs ca fiind originar de pe teritoriul Canadei sau dintr-o regiune sau o localitate de pe teritoriul respectiv. ARTICOLUL 20.19 Protecție pentru indicațiile geografice incluse în lista din anexa 20 A 1. După examinarea indicațiilor geografice ale celeilalte părți, fiecare parte le protejează în conformitate cu nivelul de protecție prevăzut în prezenta subsecțiune. 2. Fiecare parte asigură mijloacele juridice părților interesate, pentru a preveni: (a) utilizarea unei indicații geografice a celeilalte părți inclusă în lista din anexa 20-A pentru un produs care se încadrează în categoria de produs specificată în anexa 20-A pentru indicația geografică respectivă și care: (i) nu provine din locul de origine specificat în anexa 20-A pentru indicația geografică respectivă; sau (ii) își are originea în locul de origine specificat în anexa 20-A pentru indicația geografică respectivă, dar nu a fost produs sau fabricat în conformitate cu legile și reglementările celeilalte părți care s-ar aplica în cazul în care produsul ar fi destinat consumului pe teritoriul celeilalte părți; (b) utilizarea oricăror moduri de descriere sau prezentare a unui produs care indică sau sugerează că produsul în cauză provine dintr-o altă zonă geografică decât adevăratul loc de origine, astfel încât să inducă în eroare publicul în ceea ce privește originea geografică a produsului; și (c) orice altă utilizare care constituie un act de concurență neloială în sensul articolului 10a din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale (1967), încheiată la Stockholm la 14 iulie 1967. 3. Protecția menționată la alineatul (2) litera (a) este furnizată chiar și atunci când adevărata origine a produsului este indicată sau când indicația geografică este utilizată în traducere sau este însoțită de expresii precum „gen”, „tip”, „stil”, „imitație” sau alte formulări similare. 4. Fiecare parte prevede executarea printr-un act administrativ, în măsura prevăzută în legislația proprie, pentru a interzice unei persoane să fabrice, să pregătească, să ambaleze, să eticheteze, să vândă sau să importe sau să promoveze un produs alimentar într-un mod care este fals, înșelător sau susceptibil de a crea o impresie eronată cu privire la originea sa. 5. În conformitate cu alineatul (4), fiecare parte va institui un act administrativ în ceea ce privește plângerile referitoare la etichetarea produselor, inclusiv prezentarea acestora, într-un mod care este fals, înșelător sau susceptibil de a crea o impresie eronată cu privire la originea lor. 6. Înregistrarea unei mărci care conține sau constă într-o indicație geografică a celeilalte părți inclusă în lista din anexa 20-A este refuzată sau invalidată din oficiu în cazul în care legislația unei părți permite acest lucru sau la cererea unei părți interesate, cu privire la un produs care se încadrează în categoria de produs specificată în anexa 20-a pentru indicația geografică respectivă și care nu este originar din locul de origine specificat în anexa 20-A pentru indicația geografică respectivă. 7. Nu există nicio obligație în temeiul prezentei subsecțiuni de a proteja indicațiile geografice care nu sunt sau nu mai sunt protejate în locul lor de origine sau care au căzut în desuetudine în acel loc. În cazul în care o indicație geografică a unei părți enumerată în anexa 20-A nu mai este protejată în locul său de origine sau cade în desuetudine în acel loc, partea respectivă notifică cealaltă parte și solicită anularea. ARTICOLUL 20.20 Indicații geografice omonime 1. În cazul indicațiilor geografice omonime ale părților pentru produsele care se încadrează în aceeași categorie de produs, fiecare parte stabilește condițiile practice în care indicațiile omonime respective vor fi diferențiate unele de altele, ținându-se seama de necesitatea de a asigura un tratament echitabil al producătorilor în cauză și de a evita inducerea în eroare a consumatorilor. 2. În cazul în care una dintre părți, în contextul negocierilor cu o țară terță, propune protejarea unei indicații geografice care identifică un produs originar de pe teritoriul țării terțe, dacă indicația este omonimă cu o indicație geografică a celeilalte părți enumerată în anexa 20-A și dacă produsul se încadrează în clasa de produs specificată în anexa 20-A pentru indicația geografică omonimă a celeilalte părți, cealaltă parte este informată și i se acordă posibilitatea de a prezenta observații înainte ca indicația geografică să devină protejată. ARTICOLUL 20.21 Excepții 1. În pofida articolului 20.19 alineatele (2) și (3), Canada nu este obligată să asigure mijloacele juridice pentru ca părțile interesate să prevină utilizarea termenilor enumerați în partea A din anexa 20 A și identificați printr-un asterisc28 în cazul în care utilizarea unor astfel de termeni este însoțită de expresii precum „gen”, „tip”, „stil”, „imitație” sau alte formulări similare și este combinată cu o indicație lizibilă și vizibilă a originii geografice a produsului în cauză. 2. În pofida articolului 20.19 alineatele (2) și (3), protejarea indicațiilor geografice incluse în lista din partea A a anexei 20-A și identificate cu un asterisc29 nu împiedică utilizarea pe teritoriul Canadei a oricăreia dintre aceste indicații de către orice persoane, inclusiv succesori și cesionari ai acestora, care au exploatat comercial indicațiile în ceea ce privește produsele din categoria „brânzeturi” înainte de 18 octombrie 2013. 3. În pofida articolului 20.19 alineatele (2) și (3), protejarea indicației geografice enumerată în partea A din anexa 20-A și identificată cu două asteriscuri nu împiedică utilizarea indicației de către orice persoane, inclusiv succesori și cesionari ai acestora, care au exploatat comercial indicația în ceea ce privește produsele din categoria „carne proaspătă, congelată și prelucrată” pentru o perioadă de cel puțin cinci ani înainte de 18 octombrie 2013. O perioadă de tranziție de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului articol, în timpul căreia nu este împiedicată utilizarea indicației menționate mai sus, se aplică pentru orice alte persoane, inclusiv succesori și cesionari ai acestora, care au exploatat comercial indicațiile în ceea ce privește produsele din categoria „carne proaspătă, congelată și prelucrată” pentru o perioadă mai mică de 5 ani înainte de 18 octombrie 2013. 4. În pofida articolului 20.19 alineatele (2) și (3), protejarea indicațiilor geografice enumerate în partea A din anexa 20-A și identificate cu trei asteriscuri nu împiedică utilizarea indicațiilor respective de către orice persoane, inclusiv succesori și cesionari ai acestora, care au exploatat comercial indicațiile respective în ceea ce privește produsele din categoriile „carne uscată prin conservare” și respectiv „brânzeturi” pentru o perioadă de cel puțin zece ani înainte de 18 octombrie 2013. O perioadă de tranziție de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului articol, în timpul căreia nu este împiedicată utilizarea indicațiilor menționate mai sus, se aplică pentru orice alte persoane, inclusiv succesori și cesionari ai acestora, care au exploatat comercial indicațiile în ceea ce privește produsele din categoria „carne uscată prin conservare” și respectiv „brânzeturi” pentru o perioadă de mai puțin de zece ani înainte de 18 octombrie 2013. 5. În cazul în care o marcă a fost solicitată sau înregistrată cu bună-credință sau în cazul în care drepturile la o marcă au fost dobândite prin utilizarea cu bună credință, pe teritoriul unei părți, înainte de data aplicabilă prevăzută la alineatul (6), măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei subsecțiuni pe teritoriul părții respective nu aduc atingere eligibilității sau validității înregistrării mărcii sau dreptului de a utiliza marca, pe baza faptului că marca este identică sau similară cu o indicație geografică. 6. În sensul alineatului (5), data aplicabilă este: (a) în ceea ce privește o indicație geografică inclusă în lista din anexa 20-A la data semnării prezentului acord, data intrării în vigoare a prezentei subsecțiuni; sau (b) în ceea ce privește o indicație geografică adăugată la anexa 20-A după data semnării prezentului acord, în temeiul articolului 20.22, data la care este adăugată indicația geografică. 7. În cazul în care o traducere a unei indicații geografice este identică sau conține un termen obișnuit folosit în limbajul comun ca denumirea comună pentru un produs pe teritoriul unei părți sau în cazul în care o indicație geografică nu este identică, dar conține un astfel de termen, dispozițiile prezentei subsecțiuni nu aduc atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza termenul în asociere cu produsul respectiv pe teritoriul părții în cauză. 8. Nicio dispoziție a prezentului acord nu împiedică utilizarea pe teritoriul unei părți, cu privire la orice produs, a unei denumiri uzuale a unui soi de plante sau a unei rase de animale existente pe teritoriul părții de la data intrării în vigoare a prezentei subsecțiuni. 9. O parte poate să prevadă că orice cerere înaintată în temeiul prezentei subsecțiuni în legătură cu utilizarea sau înregistrarea unei mărci trebuie să fie depusă în termen de cinci ani de la data la care utilizarea neconformă a indicației protejate a devenit cunoscută, în general, pe teritoriul părții respective sau după data de înregistrare a mărcii pe teritoriul părții, cu condiția ca marca să fi fost publicată până la această dată, în cazul în care dată este anterioară datei la care utilizarea neconformă a devenit, în general, cunoscută pe teritoriul părții, cu condiția ca indicația geografică să nu fie utilizată sau înregistrată cu rea-credință. 10. Dispozițiile prezentei subsecțiuni nu aduc atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza, în operațiunile comerciale, numele persoanei în cauză sau numele predecesorului persoanei în cauză în activitățile comerciale, cu excepția cazului în care un astfel de nume este utilizat astfel încât să inducă în eroare publicul. 11. (a) Dispozițiile prezentei subsecțiuni nu aduc atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza sau de a înregistra în Canada o marcă care conține sau constă în oricare dintre termenii enumerați în partea A din anexa 20-B; și (b) Litera (a) nu se aplică condițiilor enumerate în partea A din anexa 20 B pentru nici un fel de utilizare care ar induce în eroare publicul în ceea ce privește originea geografică a mărfurilor. 12. Utilizarea în Canada a termenilor incluși în lista din partea B a anexei 20 B nu intră sub incidența dispozițiilor prezentei subsecțiuni. 13. O cesiune, astfel cum este menționată la alineatele (2)-(4), nu include transferul dreptului de utilizare a unei indicații geografice pe cont propriu. ARTICOLUL 20.22 Modificări ale anexei 20 A 1. Comitetul mixt CETA, instituit în temeiul articolului 26.1 (Comitetul mixt CETA), acționând prin consens și pe baza unei recomandări din partea Comitetului CETA privind indicațiile geografice, poate decide să modifice anexa 20 A prin adăugarea de indicații geografice sau prin eliminarea indicațiilor geografice care nu mai sunt protejate sau care au căzut în desuetudine în locul lor de origine. 2. În principiu, o indicație geografică nu trebuie să fie adăugată la partea A din anexa 20 A în cazul în care aceasta este o denumire care, la data semnării prezentului acord, este inclusă pe lista din registrul corespunzător al Uniunii Europene, cu statutul „înregistrată”, în ceea ce privește un stat membru al Uniunii Europene. 3. O indicație geografică care identifică un produs originar de pe teritoriul unei anumite părți nu este adăugată în anexa 20-A: (a) în cazul în care aceasta este identică cu o marcă care a fost înregistrată de cealaltă parte cu privire la produse identice sau similare sau cu o marcă cu privire la care, pe teritoriul celeilalte părți, au fost dobândite drepturi prin utilizarea cu bună-credință și a fost prezentată o cerere pentru produse identice sau similare; (b) în cazul în care aceasta este identică cu denumirea uzuală a unui soi de plante sau a unei rase de animale existente pe teritoriul celeilalte părți; sau (c) în cazul în care aceasta este identică cu termenul folosit în mod obișnuit în limbajul comun ca denumirea comună pentru un astfel de produs pe teritoriul celeilalte părți. ARTICOLUL 20.23 Alte măsuri de protecție Dispozițiile prezentei subsecțiuni nu aduc atingere dreptului de a solicita recunoașterea și protejarea unei indicații geografice în conformitate cu legislația relevantă a unei părți. Subsecțiunea D Desene și modele ARTICOLUL 20.24 Acorduri internaționale Fiecare parte depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale, adoptat la Geneva la 2 iulie 1999. ARTICOLUL 20.25 Relația cu drepturile de autor Obiectul unui drept asupra unui desen sau model poate fi protejat în conformitate cu legislația privind drepturile de autor, dacă se întrunesc condițiile pentru această protecție. Măsura și condițiile în care se conferă această protecție, inclusiv gradul de originalitate necesar, este determinat de fiecare parte. Subsecțiunea E Brevete ARTICOLUL 20.26 Acorduri internaționale Fiecare parte depune toate eforturile rezonabile pentru a respecta articolele 1-14 și articolul 22 din Tratatul privind dreptul brevetelor, încheiat la Geneva la 1 iunie 2000. ARTICOLUL 20.27 Protecția sui generis pentru produse farmaceutice 1. În sensul prezentului articol: Yüklə 1,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|