Dăinuire românească În covasna şi harghita

Ierarhi ortodocşi ardeleni şi românii din Arcul intracarpatic

Secretarul Consistorial Elie Miron Cristea şi credincioşii români din Arcul intracarpatic

În îndelungata şi rodnica activitate a patriarhului Elie Miron Cristea, desfăşurată timp de peste patru decenii la altarul Bisericii Ortodoxe Române, un loc distinct ocupă perioada când a activat la Arhidieceza Ortodoxă Română a Transilvaniei, în calitate de secretar al Consistoriului, între anii 1895 – 1902 şi de consilier (asesor), între anii 1902-1909, fiind unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai mitropoliţilor Miron Romanu şi Ioan Meţianu.¹

Perioada sibiana a activităţii protosinghelului, ieromonahului şi apoi arhimandritului Elie Miron Cristea a fost deosebit de rodnică, tânărul teolog şi doctor în litere, implicându-se cu profesionalism şi dăruire, în multipla şi complexa activitate bisericească, culturală, socială, economică şi naţională a credincioşilor ortodocşi români din Transilvania. Sunt cunoscute contribuţiile sale de excepţie la construirea catedralei ortodoxe din Sibiu, în conducerea ASTREI şi a altor asociaţii culturale româneşti, la înfiinţarea Muzeului Asociaţiunii ASTRA, ca redactor la publicaţia „Telegraful Român”, întemeietor al Băncii culturale „Lumina” ş.a.²

În toată această perioadă, a ţinut o strânsă legătură cu meleagurile natale, şi în general cu toate comunităţile ortodoxe româneşti din fostele scaune secuieşti, sprijinindu-le în eforturile acestora de supravieţuire, prin credinţă şi cultură, în condiţiile istorice cunoscute.³ Ne-am propus să punem în evidenţă câteva aspecte concrete ale sprijinului acordat parohiilor ortodoxe şi şcolilor confesionale româneşti din Protopopiatul Treiscaune, de către Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei, în perioada când Elie Miron Cristea a activat în calitate de secretar consistorial la Sibiu.

În acest sens, în prezentul material, sunt redate documente emise de Consistoriu arhidiecezan din Sibiu, între anii 1896- 1902, cele mai multe purtând semnăturile lui Ilarion Puşcariu, „arhimandrit, vicar” şi ale lui Elie Miron Cristea, secretar consistorial, documente aflate în Fondul arhivistic „Protopopiatul Ortodox Trei Scaune”, aflat în păstrarea Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe.

Prin conţinutul lor, documentele menţionate se referă la o gamă largă de probleme, punând în evidenţă rolul însemnat şi responsabilităţile multiple ce reveneau Mitropoliei, Arhiepiscopiei, protopopiatelor şi parohiilor ortodoxe în organizarea şi desfăşurarea vieţii bisericeşti, dar şi a celei culturale, economice, sociale şi a învăţământului confesional ortodox, constituind o veritabilă cronică a rolului şi rostului determinat şi binecuvântat al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor ardeleni. Pe cât posibil, am grupat documentele cercetate, tematic şi în cadrul fiecărei teme, cronologic.