Dăinuire românească În covasna şi harghita

Prefaţă la Istorie şi arhivistică în Arcul intracarpatic, de Dan Vasile Baicu, 2006

Dacă totul decurgea în condiţii normale, în luna mai 2006, se împlineau 20 de ani de activitate pe tărâm arhivistic a profesorului Dan Baicu, moment pe care Dan, după primele semne ale necruţătoarei sale boli, dorea să-l marcheze aşa cum se cuvine.

Deoarece timpul nu a mai avut răbdare, după trecerea fulgerătoare la cele veşnice, colegii din cadrul Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale, împreună cu cei din conducerea Arhivelor Naţionale şi din direcţiile învecinate, au convenit să cinstească memoria arhivistului Dan Baicu, prin editarea unui volum, care să cuprindă principalele studii şi articole semnate de acesta, de-a lungul timpului.

Aşa cum s-a procedat şi la volumul Contribuţii la istoria judeţului Harghita (Editura Eurocarpatica, 2000 –alcătuit şi îngrijit împreună cu Ana Dobreanu), dedicat fostului director al Direcţiei Judeţene Harghita a Arhivelor Naţionale - Aurel Marc, şi el plecat prea repede dintre noi, primul capitol al cărţii cuprinde gânduri referitoare la omul şi arhivistul Baicu V. Dan, semnate de cei care l-au cunoscut şi apreciat.

În capitolele următoare au fost grupate tematic articolele de istorie naţională, regională şi locală, apoi cele de arhivistică, iar în addenda sunt prezentate câteva documente, fotografii şi ecouri din presă referitoare la unele momente importante din viaţa lui Dan Baicu şi a familiei sale, cât şi din activitatea Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale.

Atât cât timpul şi împrejurările i-au permis, Dan Baicu, s-a preocupat de punerea în valoare a documentelor aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale. În studiile şi articolele sale a abordat teme privind evenimente şi personalităţi importante ale istoriei naţionale (Mihai Viteazul şi unirea de la 1699, Alexandru Ioan Cuza şi unirea „cea mică”, instituţii şi personalităţi ale românilor ardeleni şi rolul lor în înfăptuirea „marii uniri”, de la 1 Decembrie 1918 ş.a.). În articolele dedicate istoriei locale, a tratat subiecte referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei, respectiv la relaţiile acestora cu Moldova şi Ţara Românească, la rolul bisericii strămoşeşti, a şcolilor, instituţiilor şi asociaţiilor culturale româneşti pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale. Articolele de arhivistică abordează, în principal, problematica raporturilor dintre instituţia Arhivelor Naţionale şi societatea românească, în istorie şi contemporaneitate, precum şi prezenţa în spaţiul public a arhiviştilor covăsneni.

Articolele scrise despre Dan Baicu, cât şi cele redactate de acesta, fiecare în parte, şi toate la un loc, vorbesc convingător despre omul, profesorul şi arhivistul care s-a identificat cu profesia şi instituţia, la care a trudit timp de două decenii. Dan Baicu, a venit în sistemul Arhivelor Naţionale, în ultimii ani ai regimului comunist, „beneficiind” apoi, din plin, de toate avatarurile tranziţiei postdecembriste. A reuşit să gestioneze corespunzător numeroasele provocări cu care s-a confruntat direcţia, după evenimentele din decembrie 1989, atât cele generale, caracteristice întregului sistem al Arhivelor Naţionale, cât şi cele specifice, generate de implicarea factorului etnic în administraţia publică locală.

Şi-a început activitatea într-o clădire deteriorată, care punea în pericol atât documentele aflate în păstrare, cât şi sănătatea personalului direcţiei. Învingând toate piedicile, a reuşit să convingă factorii abilitaţi şi să înceapă construirea unui sediu nou, la care s-a lucrat timp de peste şase ani. De fapt, construirea noului sediu al D.J.A.N. Covasna, reprezintă realizarea principală a activităţii lui Dan Baicu, pe tărâmul arhivisticii româneşti.

A lucrat cu un colectiv aflat la momentul „schimbului de generaţii”. După plecarea din instituţie a „vechii gărzi”, respectiv a arhiviştilor care trudiseră de la înfiinţarea acesteia, în 1953 - Arvay Josef, Csia Ernestin, Carmen Szekely, Vasilica Szasz, Paraschiva Crişan – cu perseverenţă, răbdare şi tact, Dan Baicu a asigurat angajarea şi formarea „noului val”, care activează în prezent în instituţie, constituind un colectiv bine pregătit profesional, caracterizat prin preocuparea fiecăruia de autoperfecţionare şi adaptare la cerinţele timpurilor prezente şi a celor care vin, echipă solidară, care cuprinde nume precum: Gergely Erzsbet, Cristian Crişan, Elena Soci, Cristina Bartok, Ileana Pădure, Adina Fofircă, Maria Mârzac, Marius Stoica, Lehel Sandor Bardocz, Valentin Câmpeanu, Frăsina Iftimie şi Silvia Vidrea.

În toţi aceşti ani, Dan Baicu a beneficiat de o înţelegere deplină şi un sprijin constant din partea conducerii Arhivelor Naţionale, îndeosebi a domnului prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, directorul general al instituţiei, având o colaborare foarte bună cu direcţiile vecine, în mod deosebit cu cele din Ardeal („triunghiul Bermudelor” - cum îi plăcea lui să spună).

Pe parcursul îndeplinirii responsabilităţilor ce i-au revenit, a întreţinut relaţii deosebit de strânse cu Prefectura judeţului Covasna, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Jandarmeria şi cu societatea civilă românească din judeţ, fiind membru fondator - împreună cu întreaga familie - al Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi al Asociaţiei Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor Covasna.

Dan Baicu, împreună cu colegii săi, a fost o prezenţă activă în viaţa publică a judeţului, participând la marcarea evenimentelor importante ale istoriei naţionale şi locale, prin organizare de expoziţii documentare, de simpozioane, dezbateri şi conferinţe, articole în presa locală, fiind un colaborator constant al „bătrânului” cotidian „Cuvântul Nou”, dar şi al mai „tânărului” său confrate „Observatorul de Covasna”.

Din multitudinea evenimentelor la care a participat, cu vorba şi cu fapta sa, amintim: ridicarea monumentului eroilor jandarmi de la Aita Mare; vizita la fostul sediu al Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale a Ministrului de Interne, Dudu Ionescu; inaugurarea noului sediu al direcţiei, în prezenţa tuturor directorilor direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale din ţară şi a reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi locale; lansarea volumelor „Minorităţile naţionale din România”, editate de Arhivele Naţionale, volume la care Dan Baicu s-a numărat printre colaboratori; momentul împlinirii vârstei de 62 de ani, la care au fost prezenţi, alături de colegii de muncă şi directorii direcţiilor învecinate, reprezentanţii conducerii Arhivelor Naţionale şi ai Federaţiei Arhiviştilor din România, conducătorii unor importante instituţii publice locale.

Crezul său profesional a fost reafirmat la lansarea volumului „Românii din scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea”, al bunului său prieten dr. Liviu Boar, directorul Arhivelor mureşene, când, printre altele, a spus: „un arhivist îşi argumentează judecăţile de valoare prin document, acel izvor care conferă oricărei lucrări de specialitate caracterul de operă ştiinţifică, fapt pentru care ar fi ideal dacă această carte, ar fi lecturată şi de cei ce sunt aleşi sau numiţi pentru a ne călăuzi astăzi destinele, inclusiv în ceea ce priveşte protejarea memoriei poporului nostru”.

Despre impresionanta şi emoţionanta solidaritate a colegilor din întreaga ţară, manifestată la trecerea la Domnul a celui care a fost Dan Baicu, vorbesc numeroasele telegrame şi mesaje de condoleanţe transmise familiei prin mass-media, telefonic, sau direct, prin participarea la ceremonia religioasă de petrecere spre locul de odihnă veşnică din cimitirul ortodox din Sfântul Gheorghe, alături de tatăl său şi de atâţia alţi prieteni şi cunoscuţi.

Lucrarea Istorie şi arhivistică în Arcul intracarpatic, reprezintă ofranda arhiviştilor şi arhivarilor covăsneni, faţă de memoria regretatului lor coleg şi prieten Dan Baicu, şi în acelaşi timp, expresia respectului faţă de familia sa: mama – distinsa profesoară Emilia Baicu, mult încercata soţie Ana, cu vrednicii lor fii Bogdan şi Călin – împreună cu familiile acestora, sora Mihaela şi soţul ei Corneliu Popa – erudiţi dascăli gălăţeni.

Demersul nostru a putut fi finalizat, la termenul propus, cu participarea şi implicarea nemijlocită a tuturor colegilor din cadrul Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale, cu sprijinul financiar al familiei Baicu şi al Federaţiei Arhiviştilor din România - sub egida căreia apare prezentul volum, care îşi propune să rămână o mărturie peste timp, despre unul din profesioniştii breslei arhivisticii româneşti, de la începutul mileniului III.
Împreună cu Adina Fofircă,