Draft strategy


Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice (număr de persoane) (2001-2005)



Yüklə 4,63 Mb.
səhifə13/41
tarix13.05.2018
ölçüsü4,63 Mb.
#50396
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   41

Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice (număr de persoane) (2001-2005)

 

2001

2002

2003

2004

2005

Total

293,9

276

270,6

263,8

266,6

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

127,9

133,7

128,8

116,7

117,5

Industria

47,4

49,9

48

49,8

48,4

- Industria extractivă

1,6

1,9

1,9

2

1,8

- Industria prelucrătoare

38,7

41,3

40,9

42,7

41,4

- Industria electrică şi termică, gaz şi apă

7,1

6,7

5,2

5,1

5,2

Construcţii

9,2

10,6

10,2

10,4

11,1

Comerţ, reparaţii şi mentenanţă a autovehiculelor şi bunuri personale si de gospodărie

27,6

28

28,7

29,7

31,4

Hoteuri şi restaurante

1,7

2,2

2,8

3,4

3,2

Transport, depozitare şi comunicaţii

11,2

10,4

10,1

9,3

10

Activităţi financiare, bancare şi de asigurare

1,7

1,7

1,7

1,7

1,8

Tranzaţii imobiliare, închirieri şi alte servicii, în principiu pentru întreprinderi

6,2

6,1

6,8

7,3

7,8

Administraţia publică

3,9

4,3

4,3

4,7

5,2

Învăţământ

14,5

14,2

13,8

13,6

13,6

Sănătate şi asistenţă socială

10,5

11,3

11,6

12,2

11,4

Alte servicii colective, sociale şi personale

3,7

3,6

3,8

5

5,2

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dol 2006j

În 2004, cu mai puţin de 33% din populaţia ocupată civilă, sectorul serviciilor a contribuit cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) a judeţului, în timp ce industria, cu mai puţin de 23% din populaţia ocupată civilă a contribuit cu peste 34% din VAB, iar sectorul agricol, cu peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, a produs doar 19% din VAB a Judeţului Dolj.


Tabel 55: Comparaţie între ponderea populaţiei ocupate civile şi contribuţia la VAB pe macro-sectoare economice din judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004) (%)


 

Judeţul Dolj

Regiunea SV Oltenia




Populaţia ocupată civilă

Valoare Adăugată Brută

Populaţia ocupată civilă

Valoare Adăugată Brută

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

44,24

19,02

45,08

17,93

Industrie şi construcţii

22,82

34,33

25,66

38,93

Servicii

32,94

46,65

29,26

43,04

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005
O comparaţie între distribuţia populaţiei ocupate civile şi unităţile active pe macro-sectoare de activitate arată că sectorul agricol ocupă aproape jumătate din populaţia ocupată civilă (peste 44% din total), dar deţine doar 2,67 din totalul unităţilor active, producând o cifra de afaceri de 1,17% din totalul cifrei de afaceri a unităţilor active. Pe de altă parte, industria ocupă 18,15% din populaţia ocupată civilă şi deţine 11,06% din unităţile active, producând în jur de 39% din totalul cifrei de afaceri şi realizând peste 40% din investiţii. Cu peste 81,7%, sectorul serviciilor deţine cea mai mare pondere a unităţilor active, producând aproape 54% din totalul cifrei de afaceri şi peste jumătate din investiţii, şi ocupă 33,6% din populaţia ocupată activă.

Tabel 56: Comparaţie între populaţia ocupată civilă şi caracteristicile unităţilor active pe macro-sectoare economice (pondere în %) (2005)

 

Populaţia ocupată civilă

Numărul unităţilor active

Cifra de afaceri unităţilor active

Investiţiile unităţilor active

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

44,07

2,67

1,18

4,08

Industrie şi construcţii

22,31

15,62

44,87

45,62

Servicii

33,62

81,71

53,95

50,30



Total

100,00

100,00

100,00

100,00

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005
Şomajul înregistrat, a crescut în 2005, faţă de valoarea înregistrată în 2004, la 17.834 persoane, din care, 38% erau femei şi 56,73% nu beneficiau de drepturi băneşti acordate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Şomajul înregistrat a scăzut cu 51,7%, în 2005, în comparaţie cu 2001. Totuşi, trebuie remarcat că, din cauza schimbării definiţiei de “şomer” care a urmat după introducerea Legii 76/2002 pentru bugetul de şomaj şi stimularea ocupării precum şi recalcularea datelor referitoare la forţa de muncă conform rezultatelor Recensământului Populaţiei din 2002, datele despre şomaj din 2001 nu sunt în totalitate comparabile cu cele înregistrate în anii următori. În consecinţă, scăderea şomajului în perioada 2001-2005 ar putea fi un simplu efect statistic şi deci se merită a fi menţionat faptul că în comparaţie cu 2002, rata şomajului în 2005 a scăzut cu 14,8%.
Tabel 57: Şomajul înregistrat (2001-2005)

 

2001

2002

2003

2004

2005




Număr

Totalul şomerilor din care:

36.921

20.934

23.580

16.176

17.834

Femei

15.741

9.205

10.425

6.923

6.777

Persoane ce nu beneficiază de drepturi băneşti

11.992

6.773

9.890

8.123

10.118

 

%

Femei

42,63

43,97

44,21

42,80

38,00

Persoane ce nu beneficiază de drepturi băneşti

32,48

32,35

41,94

50,22

56,73

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
În 2005, din numărul total de şomeri ce beneficiau de drepturi băneşti, 64,24% erau persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale; 26,7% aveau studii medii şi 9% erau persoane cu studii superioare. Luând în considerare distribuirea totală a şomerilor ce beneficiază de drepturi băneşti, pe grupuri de vârstă şi categorii socio-profesionale, cea mai mare parte a persoanelor cu competenţe profesionale de bază s-au încadrat în grupurile de vârstă cu peste 30 de ani (72-73%, la fiecare grup de vârstă), pe când grupul de vârstă cuprins între 25 şi 29 ani deţinea cea mai mare parte a persoanelor cu studii superioare (24,3%) şi grupurile de vârstă sub 25 de ani şi între 40-49 de ani deţineau cea mai mare parte dintre şomeri având studii medii (peste 30%).

Tabel 58: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti,

pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (31.12.2005) (număr de persoane)

 

Total

Grupuri de vârstă (ani)







Sub 25

25-29

30-39

40-49

50-55

55 şi peste

Total, din care:

7.716

2.363

600

1.777

1.932

840

204

Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale

4.957

1.224

294

1.283

1.391

616

149

Persoane cu studii medii

2.060

823

148

425

447

171

46

Persoane cu studii superioare

699

316

158

69

94

53

9

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 34: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)



Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Pe de altă parte, din totalul şomerilor ce beneficiau de drepturi băneşti persoanele cu studii primare, în principal, făceau parte din grupurile de vârstă: sub 25 de ani (25%); 30-39 ani (26%); 40-49 ani (28%). În jur de 40% din persoanele cu studii medii şi superioare făceau parte din grupul de vârstă de sub 25 de ani.



Diagrama 35: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)



Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

I.4 Echiparea teritoriului
I.4.1 Căi de comunicaţie
Infrastructura rutieră
Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România şi Bulgaria, judeţul Dolj este traversat de Coridorul Pan - European IV, care face legătură între Europa Centrală şi Europa de Sud-Est, din Germania şi Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia (Istanbul), via Bratislava, Budapesta, Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.

Harta 4: Coridorul Pan-European IV



Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf
Din anul 2001, lungimea totală a infrastructurii rutiere a crescut uşor (+ 0,03%), în timp ce ponderea drumurilor publice modernizate rămâne încă sub 23% din lungimea totală (deşi crescând uşor de la 21,9%, în 2001, la 22,6%, în 2005), ceea ce reprezintă o valoare atât sub nivelul naţional cât şi sub cel regional din anul 2005 (26,47% şi respectiv 32,35%). Pe de altă parte, nivelul modernizării drumurilor naţionale (88,42% din lungimea totală a drumurilor naţionale), constant în perioada 2001-2005, nu este mult sub nivelul naţional, în schimb este peste valoarea regională, probabil datorită prezenţei în judeţ a Municipiului Craiova, fiind cel mai important pol regional de dezvoltare precum şi principalul nod de transport din partea de sud-vest a României.

În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi cele comunale, în 2005, doar puţin sub 7% erau modernizate şi 36% erau acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, în timp ce ponderea lungimii totale a drumurilor judeţene şi comunale modernizate (deşi încă la un nivel foarte scăzut) era în jur de 10% la nivel naţional şi 20% la nivel regional.


Tabel 59: Infrastructura rutieră – Lungime în km (2001-2005)

 

2001

2002

2003

2004

2005

Drumuri Publice (km), din care:

2.190

2.200

2.217

2.217

2.197

Modernizate (%)

21,96

21,86

21,70

21,97

22,67

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%)

32,19

32,05

31,80

31,80

31,41

Din totalul drumurilor publice:

2001

2002

2003

2004

2005

Drumuri Naţionale, din care:

423

423

423

423

423

Modernizate (%)

88,42

88,42

88,42

88,42

88,42

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%)

11,58

11,58

11,58

11,58

11,58

Drumuri judeţene şi comunale, din care:

1.767

1.777

1.794

1.794

1.774

Modernizate (%)

6,06

6,02

5,96

6,30

6,99

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%)

37,13

36,92

36,57

36,57

36,13

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
TOTAL (DJ+DC): 1787 km din care:

  • drumuri modernizate – 49%

  • drumuri nemodernizate – pietruite – 39%

– de pământ – 12%.
Yüklə 4,63 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   41




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin