Draft strategy



Yüklə 4,63 Mb.
səhifə10/41
tarix13.05.2018
ölçüsü4,63 Mb.
#50396
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   41

Sursa: INS Anuarul Statistic 2006
În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din judeţul Dolj, trebuie remarcate următoarele:

  • aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova;

  • dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare turistică (mai exact câte un hotel fiecare);

  • în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin vreun fel de unitate de cazare turistică.

Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare turistică relativ redusă.
Tabel 43: Unităţi de cazare turistică după tip şi locaţie în Judeţul Dolj (2005) (număr)

 

Total

Hoteluri

Hanuri

Cabane turistice

Altele

Regiunea Sud-Vest Oltenia

227

63

17

5

142

Judeţul Dolj, din care:

19

10

2

...

7

Municipiul Craiova

13

7

1

...

5

Municipiul Calafat

1

1







Oraşul Filiasi

1

1







Comuna Almăj

1



1





Comuna Bratovoeşti

1







1

Comuna Bucovăţ

1

1







Comuna Işalniţa

1







1

Sursa: INS,Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
În pofida nivelului relativ redus al capacităţii de cazare turistică, datele despre activităţile turistice în perioada 2003-2006 arată că volumul total al activităţilor turistice a crescut în perioada de referinţă în judeţul Dolj. Numărul de locuri/zile în funcţiune şi numărul de turişti cazaţi a crescut cu peste 55% şi respectiv 19%. Mai este de subliniat şi faptul că numărul de turişti străini cazaţi în unităţile de cazare turistică a crescut cu peste 50%, în timp ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini aproape că s-a dublat în aceeaşi perioadă, ceea ce sugerează faptul că durata şederii turiştilor străini în judeţul Dolj este în creştere.
Tabel 44: Indicatorii principali în turism în Regiunea SV Oltenia şi judeţul Dolj (2003-2006)

 

2003

2004

2005

2006




SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

SV Oltenia

Judeţul Dolj

Nr de locuri

15.112

1.179

13.936

1.068

14.672

1.140

14.816

1.297

Nr de locuri /zile în funcţiune

3.701.300

302.380

3.703.400

354.436

3.950.200

405.876

4.226.000

468.908

Nr de turişti cazaţi

324.400

37.255

336.400

38.698

334.200

41.309

370.800

44.392

din care: străini

n.a.

5.613

n.a.

6.877

n.a.

8.400

n.a.

8.421

Nr de înnoptări

1.643.100

57.676

1.647.700

78.370

1.601.900

84.366

1.640.900

93.500

din care: străini

n.a.

10.135

n.a.

16.138

n.a.

19.032

n.a.

19.876

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric
Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi construit care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.

Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate naturale care, în condiţiile creării unor structuri de gestionare a zonelor adecvat cu nevoile de protecţia mediului, ar putea sta la baza dezvoltării turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane din zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul mineralizat al apei este folosit de către populaţia locală în scop terapeutic, ar putea fi valorizate în condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltarea turismului balneo-climateric.


Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi în mediul urban (pentru mai multe detalii, a se vedea secţiunea dedicată Culturii). În ambele cazuri, turismul cultural şi religios ar putea fi dezvoltat prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în circuitul turistic regional care promovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea istorică Olteniei. De asemenea, turismul rural în general ar putea fi dezvoltat prin valorificarea activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti din Bechet etc..) şi promovarea atât a tradiţiilor folclorice (inclusiv festivalurile şi serbările populare, cum ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât şi produselor etno-gastronomice locale (spre exemplu vinul din Segarcea etc..).

În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce în ce mai mulţi turişti străini în judeţul Dolj, în special, în Municipiul Craiova, datorită condiţiilor economice favorabile investiţiilor străine.



Tabel 45: Clasificarea sectoarelor economice pe contribuţia la Valoarea Adăugată Brută

în judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004)

Sector – Dolj

VAB

Poziţie

Sector - SW Oltenia

VAB

Industrie prelucrătoare

22,31

1

Industrie prelucrătoare

20,81

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

19,02

2

Agriculture, hunting and sylviculture

17,93

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

12,68

3

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor

10,17

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor

8,25

4

Transporturi, depozitare şi comunicaţii

9,00

Transporturi, depozitare şi comunicaţii

7,66

5

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

7,67

Administraţie publică şi apărare

6,07

6

Construcţii

7,03

Energie electrică, termică, gaze şi apă

5,78

7

Administraţie publică şi apărare

6,47

Construcţii

5,71

8

Energie electrică, termică, gaze şi apă

6,35

Educaţie

4,98

9

Industrie extractivă

4,73

Sănătate şi asistenţă socială

3,76

10

Educaţie

3,92

Hoteluri şi restaurante

1,62

11

Sănătate şi asistenţă socială

2,85

Intermedieri financiare

1,60

12

Hoteluri şi restaurante

1,69

Industrie extractivă

0,52

13

Intermedieri financiare

1,37

Pescuit şi piscicultură

0,01

14

Pescuit şi piscicultură

0,01

Sursa: Calculele noastre de la INS, Dolj în cifre 2003-2006 şi

INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006

I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi
I.3.1 Populaţia urbană şi rurală
Analiza datelor demografice începând cu 1990 sugerează că Judeţul Dolj se confruntă cu o perioadă de depopulare accelerată a zonelor rurale. Aşadar, populaţia urbană a depăşit pe cea rurală începând din anul 1994, atunci când ponderea celor două categorii de populaţie a trecut pentru prima dată în favoarea populaţiei urbane (50,02%). Mai mult, începând din anul 1990, zonele rurale din judeţul Dolj au pierdut 57.288 locuitori (-14,7%), iar ponderea populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,20% în 2006 (-3,99%).
Tabel 46: Evoluţia populaţiei urbane şi rurale în judeţul Dolj în perioada 1990-2006 (număr)

Anul

Total

Urban

Rural




nr

nr

nr

1990

776.161

386.636

389.525

1991

774.082

377.240

396.842

1992

761.219

373.085

388.134

1993

759.605

375.338

384.267

1994

758.895

379.575

379.320

1995

756.318

380.860

375.458

1996

751.938

383.988

367.950

1997

749.311

385.614

363.697

1998

747.840

386.089

361.751

1999

745.204

385.466

359.738

2000

744.243

384.174

360.069

2001

741.825

383.048

358.777

2002

730.214

368.398

361.816

2003

725.342

368.080

357.262

2004

720.554

381.702

338.852

2005

718.874

383.965

334.909

2006

715.989

383.752

332.237

Yüklə 4,63 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   41




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin