Tabel 49: Străzile orăşeneşti în 2005
|
Lungimea străzilor în km, din care:
|
Nivel de modernizare
|
|
Total
|
Modernizate
|
%
|
Total
|
707
|
408
|
57,7
|
Municipiul Craiova
|
378
|
263
|
69,6
|
Municipiul Băileşti
|
82
|
52
|
63,4
|
Municipiul Calafat
|
45
|
39
|
86,7
|
Oraşul Bechet
|
78
|
10
|
12,8
|
Oraşul Dăbuleni
|
50
|
7
|
14,0
|
Oraşul Filiaşi
|
37
|
27
|
73,0
|
Oraşul Segarcea
|
37
|
10
|
27,0
|
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
În ceea ce priveşte mijloacele de transport public, în judeţul Dolj tramvaiele şi autobuzele circulă doar în municipiul Craiova, de altfel singura zonă urbană din regiunea SV Oltenia care este dotată cu tramvaie.
Deşi numărul de tramvaie şi autobuze a scăzut în 2005 în comparaţie cu 2001, numărul pasagerilor transportaţi de tramvaie a crescut cu 44 % în aceeaşi perioadă, în timp ce numărul pasagerilor transportaţi de autobuze a crescut cu aproximativ 14 % în 2005, în comparaţie cu 2002.
În perioada 2002-2005, numărul de maşini (inclusiv taxiuri) de asemenea a crescut (cu 4%) şi a ajuns la 101.751.
Spaţii verzi în mediul urban din judeţul Dolj
Suprafaţa medie a spaţiilor verzi din principalele zone urbane din judeţul Dolj se află sub valoarea recomandată de Comisia Europeană (12 m2 / locuitor), în special în oraşele mici precum Băileşti (1,36 m2 / locuitor) şi Calafat (8,22 m2 / locuitor), în timp ce în municipiul Craiova acest indicator ajunge la aproximativ 10 m2 / locuitor.
Tabel 50: Spaţiile verzi din principalele oraşe ale Judeţul Dolj
Municipiu/oraş
|
Suprafaţa totală (ha)
|
Spaţiile verzi (m2/locuitor)
|
Principalele parcuri şi grădini
|
Craiova
|
298,34
|
10,03
|
Parcul Romanescu, Grădina Botanică, Grădina Sf. Dumitru, Grădina Mihai Bravu
|
Calafat
|
15,40
|
8,22
|
Parcul Debarcader, Parcul 1 Mai, Parcul Copiilor
|
Băilesti
|
2,80
|
1,36
|
….
|
Sursa:Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, Starea Mediului 2006
Tabel 51: Principalii indicatori privind mediul urban
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
Străzi
|
Străzi (km), din care
|
577
|
577
|
577
|
700
|
707
|
modernizate (km):
|
371
|
371
|
376
|
399
|
408
|
Spaţii verzi
|
Spaţii verzi în interiorul oraşelor şi municipalităţilor (ha)
|
1.300
|
1.300
|
1.300
|
1.303
|
1.305
|
Transportul public urban
|
Nr de oraşe dotate cu tramvaie
|
1
|
1
|
1
|
1
|
1
|
Lungimea totală simplă a liniilor de tramvai (km)
|
39,0
|
38,9
|
39,0
|
19,8
|
17,0
|
Nr de vagoane de tramvai
|
104
|
107
|
100
|
70
|
44
|
Pasagerii transportaţi de tramvaie (mii persoane)
|
14.457
|
13.796
|
14.868
|
18.018
|
20.838
|
Nr de oraşe dotate cu autobuze
|
1
|
1
|
1
|
1
|
1
|
Nr de autobuze
|
…
|
949
|
947
|
865
|
760
|
Pasagerii transportaţi de autobuze (mii persoane)
|
33.290,0
|
31.829,6
|
28.465,0
|
37.866,0
|
38.110,0
|
Maşini
|
Maşini înregistrate (inclusiv taxiuri)
|
…
|
97.730
|
100.706
|
101.523
|
101.751
|
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Dezvoltare rurală
Dezvoltarea echilibrată pe teritoriul judeţului Dolj este în prezent întârziată din cauza unui număr de factori complecşi care includ tendinţele demografice, gradul de dezvoltare a afacerilor, structura ratei de ocupare, dotarea cu infrastructură educaţională şi de sănătate, nivelul de accesibilitate, dar şi calitatea mediului. Toţi aceşti factori acţionează diferit în zonele rurale şi urbane şi afectează profund standardul de viaţă şi nivelul dezvoltării umane în zonele rurale.
În ceea ce priveşte tendinţele demografice, zonele rurale se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei cât şi cu o tendinţă constantă de depopulare. În ultimii 15 ani (1990-2005) populaţia rurală a scăzut cu 14,02% (aprox. 8% la nivel naţional), iar ponderea sa din populaţia totală a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,40% în 2005.
Numai 12,82% din unităţile economice active se află în zone rurale incluzând 13% dintre microîntreprinderi şi doar 5% din totalul întreprinderilor mari localizate în judeţ.
Zonele rurale sunt încă într-o măsură foarte mare dependente de sistemul agricol, caracterizat, pe de o parte de un număr mare de exploataţii agricole individuale fără personalitate juridică (99,5% din totalul terenurilor), care cultivă în principal pentru consumul propriu, şi pe de altă parte de un număr relativ mic de unităţi cu personalitate juridică (aprox. 0,5% din totalul terenurilor) care folosesc 40% din teren şi care produc şi în scopuri comerciale. Ar trebui considerat şi că nivelul mic de şomaj din Judeţul Dolj de fapt ascunde, în realitate, o sub-ocupare în agricultura de subzistenţă.
Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare: infrastructura de bază în sănătate este în principal concentrată în mediul urban unde, spre exemplu, se află 85,7% din spitale şi 72,8% din farmacii, în timp ce numărul de medici pe 10.000 de locuitori este 44,5/10.000 de locuitori în mediul urban şi 7,6/10.000 de locuitori în mediul rural.
Coeziunea teritorială în Judeţul Dolj este de asemenea afectată de accesibilitatea limitată a zonelor rurale, datorită dezvoltării deficitare a infrastructurii de transport, cu doar 6,99% din drumurile judeţene şi comunale modernizate, un nivel mic de densitate a drumurilor publice la nivel de judeţ (29,6 km/km2, spre deosebire de 35,8 km/km2 la nivel regional şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a reţelei de căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de 34,4km/ 1000 km2 la nivel regional şi 45,9 km/1000 km2 la nivel naţional).
Standardul de viaţă în zonele rurale, cât şi sănătatea populaţiei, este de asemenea redus prin dotarea deficitară cu infrastructură de mediu. Cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai ales în ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă potabilă, nu există încă staţii de tratare a apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care să deservească zonele rurale. Mai mult, există câteva depozite de deşeuri industriale care nu sunt aliniate la normele Uniunii Europene în legătură cu depozitarea deşeurilor şi vor trebui să fie închise.
În acest context, dezvoltarea rurală ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor aspectelor dezvoltării socio-economice şi care să ţintească creşterea atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor economice, îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor naturale existente.
I.3.3 Forţa de muncă
In 2005, resursele forţei de muncă din judeţul Dolj erau reprezentate de 60,48% din totalul populaţiei rezidente, ajungând la 434,8 mii de persoane şi reprezentând 4,41% din numărul total de persoane active la nivel naţional (9.851 persoane) şi 47,3% din persoanele active în Regiunea SV Oltenia (917,3 mii). În acelaşi an, populaţia totală activă din judeţ era de 438,5 mii persoane, dintre care 1,48% erau pensionari iar 7,05% erau persoane active din punct de vedere al vârstei dar cu incapacitate permanentă de muncă. Pe de altă parte, în acelaşi an, 0,3% din totalul forţei de muncă era reprezentat de salariaţi sub şi peste vârsta de muncă şi 7,38% erau alte persoane active sub şi peste vârsta de muncă; balanţa migraţiei inter-judeţeană era pozitivă, ridicându-se la un număr de 300 de persoane şi contribuind la 0,07% din totalul forţei de muncă. Comparativ cu anul 2001, numărul de pensionari în vârstă de muncă care nu mai lucrează a scăzut cu 40% (de la 10,8 la 6,5 mii de persoane), în timp ce persoanele în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă a crescut cu 21,6%. În aceeaşi perioadă, contribuţia populaţiei totale active sub şi peste vârsta de muncă (incluzând persoanele salariate) la totalul forţei de muncă a scăzut cu 8%.
Tabel 52: Resursele forţei de muncă din Judeţul Dolj (2001-2005) (mii persoane)
An
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
Total
|
437,8
|
436,8
|
434,3
|
435,2
|
434,8
|
Populaţia în vârstă de muncă
|
437,2
|
435,7
|
438,0
|
437,7
|
438,5
|
Pensionari în vârstă de muncă care nu mai lucrează
|
10,8
|
6,4
|
9,0
|
7,8
|
6,5
|
Populaţia în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă
|
25,4
|
27,1
|
28,2
|
30,0
|
30,9
|
Salariaţi sub şi peste vârsta de muncă
|
1,5
|
1,4
|
1,4
|
1,4
|
1,3
|
Alte persoane active sub şi peste vârsta de muncă
|
34,8
|
33,6
|
33,1
|
33,1
|
32,1
|
Balanţa migraţiei inter-judeţene
|
0,5
|
-0,4
|
-0,1
|
0,8
|
0,3
|
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
In perioada 2001-2005 rata de activitate a forţei de muncă din judeţul Dolj a scăzut de la 44,6% la 39,6%; totuşi, în 2005, rata globală de activitate a populaţiei din judeţul Dolj era superioară celei din SV Olteniei (36,79%) precum şi celei de la nivel naţional (38,8%). În perioada de referinţă, rata de activitate masculină a fost în medie cu 5,5% mai mare decât cea feminină.
Pe de altă parte, rata dependenţei economice a crescut dramatic de la 48,9% la 63,1%; rata dependenţei masculine a crescut cu 16% în timp ce rata dependenţei feminine a crescut cu 12,2%.
În 2005, rata de ocupare în judeţul Dolj (60,6%), era superioară atât celei regionale (60,1%) cât şi celei de la nivel naţional (57,7%). Totuşi, descompunerea datelor pe gen relevă diferenţe importante între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor: în aceasta privinţă, rata de ocupare a bărbaţilor in judeţul Dolj, reprezentând 59,4%, a fost cu 2,5 puncte procentuale sub nivelul ratei de ocupare a femeilor, cu 6,4 puncte procentuale mai puţin decât rata de ocupare a bărbaţilor la nivel regional şi cu 4,5 puncte procentuale sub rata de ocupare a bărbaţilor la nivelul naţional (63,79%); pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor din judeţul Dolj (61,9%) a fost cu 7,6 şi 10,4 puncte procentuale peste nivelul regional, respectiv cel naţional.
În 2005, rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj (6,3%) a fost mai mică atât decât nivelul regional (6,6%) cât şi cel naţional (7,2%).Totuşi, se remarcă faptul că şomajul în rândul bărbaţilor în judeţul Dolj a fost cu 0,7 procente mai ridicat decât nivelul regional. In perioada 2002-2005, rata şomajului a scăzut cu 0,8 puncte procentuale.
Tabel 53: Rata globală de activitate15, dependenţă economică, rata de ocupare şi rata şomajului
in judeţul Dolj (2001-2005)
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
|
Rata globală de activitate
|
Total
|
40,7
|
40,6
|
38,9
|
39,6
|
Bărbaţi
|
43,9
|
44,0
|
40,5
|
42,5
|
Femei
|
37,6
|
37,3
|
37,3
|
36,8
|
|
Rata de dependenţă economică
|
Total
|
58,3
|
60,5
|
65
|
63,1
|
Bărbaţi
|
53,9
|
54,7
|
68,4
|
63,6
|
Femei
|
63,1
|
66,9
|
61,5
|
62,6
|
|
Rata de ocupare
|
Total
|
na
|
63,2
|
62,2
|
60,6
|
Bărbaţi
|
na
|
65,0
|
64,6
|
59,4
|
Femei
|
na
|
61,3
|
59,9
|
61,9
|
|
Rata şomajului
|
Total
|
7,1
|
8,0
|
5,8
|
6,3
|
Bărbaţi
|
7,7
|
8,5
|
6,6
|
7,6
|
Femei
|
6,5
|
7,5
|
5,0
|
5,0
|
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj; INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Diagrama 33: Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în Regiunea SV Oltenia şi în România în anul 2005
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006
În anul 2005, populaţia ocupată civilă însuma 266,6 mii de persoane, reprezentând 37,2% din populaţia rezidentă în Judeţul Dolj şi 31,1% din totalul populaţiei ocupate civile din Regiunea SV Oltenia.
Agricultura, silvicultura şi vânătoarea ocupau peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, urmate de industrie, cu 18,15% (în principal industria prelucrătoare), şi comerţ, care angaja aproape 12% din totalul populaţiei ocupate civile. Per total, sectorul serviciilor ocupă 33,61% din totalul populaţiei ocupate civile, reprezentând 89,5 mii de persoane, cu 2.700 persoane (+3,1%) mai mult decât în 2004. Trebuie remarcat faptul că ponderea serviciilor pe totalul populaţiei ocupate civile a crescut, în perioada 2001-2005, de la 27,5% în 2001 la 33,61% în 2005, ceea ce dovedeşte că sectorul serviciilor se află, în Judeţul Dolj, într-o fază de dezvoltare continuă şi susţinută. Pe de altă parte, distribuţia populaţiei ocupate civile pe macro-sectoare economice la nivel regional (2004) evidenţiază faptul că în regiunea SV Oltenia sectorul serviciilor, cu 28,15% din populaţia ocupată civilă, este mai puţin dezvoltat, decât în Judeţul Dolj, în timp ce atât sectorul agriculturii cât şi cel industrial, cu 45,08% şi respectiv 21,23%, deţin ponderi ale populaţiei ocupate civile mai mari decât cele înregistrate în Judeţul Dolj.
Trebuie remarcat faptul că o parte semnificativă a persoanelor ocupate în sectorul agricol, practică agricultura de subzistenţă, orientată în principal spre consumul propriu, în condiţiile unei dezvoltări relativ reduse a unităţilor agricole orientate spre venit, astfel, în realitate se ascunde o sub-ocupare.
În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pare a fi necesară o analiză aprofundată care să evidenţieze incidenţa activităţilor economice şi sociale publice versus celor private în domeniile specifice serviciilor, cum sunt: transporturi, sănătate, asistenţă socială, învăţământ etc.
Dostları ilə paylaş: |