Draft strategy

Energia electrică şi surse alternative de energie
Principalul furnizor de energie electrică în judeţele Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi şi Teleorman a fost Electrica Oltenia S.A. Societatea a fost deţinută în totalitate de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ (Republică Cehă) a devenit acţionar majoritar (51%).

Începând cu data de 15.03.2007, Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie.

CEZ Distribuţie asigură alimentarea cu energia electrică în Judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş şi Teleorman.

Societatea acţionează cu 249 staţii de transformare şi linii electrice (0,4 kV şi 110 kV) cu o lungime totală de 51.000 km, deservind peste 1,2 milioane de consumatori.

Activităţile societăţii sunt realizate prin următoarele unităţi:

• 
  Sediul central (localizat la Craiova);
  
• 
  Sucursalele de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SDFEE). ¹⁷
  

Pentru anul 2006, ANRE a stabilit pentru fosta compania Electrica Oltenia un portofoliu de producători pentru asigurarea necesarului de energie electrică şi acoperirea consumului propriu tehnologic al reţelelor de distribuţie. Printre furnizorii de energie electrică a Electrica Oltenia se regăseşte Complexul Energetic Craiova. Complexul Energetic Craiova produce energie prin arderea cărbunelui în proporţie de peste 90%, restul fiind folosite gaze naturale. Emisiile specifice de CO2 rezultate din producerea energiei electrice în România în anul 2006 au fost, în medie, de 547 g/kWh, iar Complexul Energetic Craiova, cu 1.146 g/kWh, a fost, în acelaşi an, cel de al treilea producător de energie cel mai poluant (după RAAN şi UT Giurgiu) din România.¹⁸

Complexul Energetic Craiova operează, în judeţul Dolj, prin cele două sucursale Işalniţa şi Craiova II, producând energia electrică şi termică prin lignit, gaz şi păcură.
Preocupările privind poluarea derivată din producţia de energie sunt din ce în ce mai importante în toată Uniunea Europeană, iar dezbaterea cu privire la sursele alternative de energie este actuală şi deschisă.

Acestea includ energia hidroelectrică, eoliană, solară, nucleară dar şi exploatarea biomaselor şi mareelor. În România, datorită condiţiilor teritoriale favorabile, ceea mai dezvoltată sursă de energie nepoluantă este ceea hidroelectrică. Totuşi, tocmai natura sursei, strict legată de existenţa unui curs de apă din care să se poată genera o cădere destul de mare încât să producă energie cinetică suficientă pentru a acţiona turbine mecanice, energia hidroelectrică nu poate să reprezinte singura sursă alternativă de energie pentru un teritoriu unde o treime din suprafaţa este caracteriză de un nivel foarte scăzut al reliefului şi unde sunt zone importante de deficit hidric, cum este cazul României, şi, în special, al judeţului Dolj.

De asemenea, energia nucleară este bine cunoscută şi dezvoltată în România, dar şi aceasta nu poate acoperi întregul necesar de energie din ţară.
În contextul judeţului Dolj, energia eoliană şi exploatarea biomaselor ar putea fi două soluţii viabile pentru producerea de energie. Soluţiile tehnice ar putea fi studiate prin intermediul activităţilor de cercetare în domeniu.

I.4.5 Telecomunicaţii

În 2005, numărul abonamentelor telefonice, în judeţul Dolj – numai în reţeaua de telefonie fixă a ROMTELECOM SA – se ridicau la 108.015 reprezentând 35,46 % din abonamentele la nivel regional şi 2,73 din abonamentele la nivel naţional. Numărul abonamentelor telefonice la 100 locuitori este mai mic decât datele naţionale, dar depăşeşte cu aproape două procente datele regionale.

Tabel 68: Servicii de telefonie în 2005, comparate la nivel regional şi naţional

	Locuitori	Numărul abonamentelor telefonice (numai în reţeaua de telefonie fixă a ROMTELECOM SA)	Numărul abonamentelor telefonice la 100 locuitori
Judeţul Dolj	718.874	108.015	15,0
Regiunea Sud-Vest Oltenia	2.306.450	304.601	13,2
Judeţul Dolj / Regiunea Sud-Vest Oltenia (%)	31,17	35,46
România	21.623.849	3.957.870	18,3
Judeţul Dolj / Romania (%)	3,32	2,73

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006
Distribuţia abonamentelor în teritoriu, în 2005, dezvăluie existenţa disparităţilor dintre mediul urban şi mediul rural: din totalul abonamentelor telefonice din judeţul Dolj, 58,56% sunt înregistrate în mediul urban (populaţia urbană fiind 53,41% din totalul populaţiei). Numărul abonamentelor la 100 de locuitori este 16,5 în mediul urban, dar descreşte la 13,4 în zonele rurale, mai mult decât 1,5 puncte sub media judeţului.
Tabel 69: Servicii de telefonie în 2005, în judeţul Dolj – zone urbane şi rurale

	Locuitori	Numărul abonamentelor telefonice (numai în reţeaua de telefonie fixă a ROMTELECOM SA)	Numărul abonamentelor telefonice la 100 locuitori
Judeţul Dolj	718.874	108.015	15,0
Populaţia Urbană	383.965	63.250	16,5
Populaţia urbană pe totalul populaţiei judeţului Dolj (%)	53,41	58,56
Populaţia Rurală	334.929	44.765	13,4
Populaţia rurală pe totalul populaţiei judeţului Dolj (%)	46,59	41,44

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006
Judeţul Dolj este judeţul cu cel mai mare procent de abonamente telefonice din Regiunea Sud Vest Oltenia. Totuşi, trebuie remarcat faptul că regiunea Sud Vest Oltenia deţinea, la sfârşitul anului 2005, doar 7,7% din abonamentele telefonice existente la nivel naţional, fiind pe ultimul loc dintre regiunile din România, în timp ce Regiunea Bucureşti Ilfov, cu 19,84% din totalul abonamentelor telefonice, a înregistrat cea mai bună performanţă printre regiunile din România. În ceea ce priveşte activitatea de telefonie, judeţul Dolj a avut cea mai bună performanţă din regiunea Sud Vest Oltenia în raport cu toate tipologiile de activităţi de telefonie (convorbiri telefonice interne, convorbiri telefonice internaţionale, convorbiri telefonice fix-fix şi fix-mobil). Totuşi regiunea Sud Vest este ultima regiune din România în ceea ce priveşte volumul traficului de telefonie în raport cu toate tipologiile ale acestuia, cu excepţia convorbirilor telefonice fix-fix, unde este pe locul patru la nivel naţional. Referitor la serviciile speciale de acces la internet, doar 1,64% din apelurile făcute în România provin din judeţul Dolj: datele sunt modeste considerând ca populaţia judeţului Dolj este aproape 3 % din totalul populaţiei din România. Regiunea Sud Vest este pe ultimul loc la nivelul regiunilor, înregistrând mai puţin de 5% din apelurile pentru acces la internet. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de internet şi servicii de telefonie să fie mult mai mare.
Tabel 70: Activitatea de telefonie în 2005 (%)

Regiunea de dezvoltare/ Judeţ	Procent din abonamentele telefonice (la sfârşitul anului)	Convorbiri telefonice (mii minute)
		Intern		Internaţional	Fix-mobil	Fix-Fix	Acces special la Internet
		Distanţa mare	Local
România	100,00	100,00	100,00	100,00	100,00	100,00	100,00
Regiunea Sud Vest Oltenia	7,70	7,04	6,23	4,59	7,56	13,14	4,72
Dolj	2,73	2,21	2,45	1,50	2,60	8,49	1,64
Gorj	1,19	1,14	0,96	0,51	1,45	1,05	0,68
Mehedinţi	1,24	1,01	1,01	0,81	0,98	0,40	0,83
Olt	1,24	1,35	0,79	0,81	1,21	1,46	0,59
Vâlcea	1,29	1,33	1,02	0,97	1,32	1,73	0,99
Regiunea Vest	9,48	9,94	9,54	13,97	10,22	14,92	15,44
Regiunea Bucureşti – Ilfov	19,84	24,95	30,17	26,13	27,01	19,35	30,89

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006
Datele despre conexiunile internet şi numărul calculatoarelor există doar la nivel regional, şi subliniază un nivel modest al computerizării în regiunea Sud Vest. În 2003, Sud Vest Oltenia a fost regiunea cu cel mai scăzut procent al întreprinderilor conectate la internet, şi anume doar 6%, fiind cu 2,5 procente sub media naţională. Media dotărilor IT a fost de asemenea modestă, cu 7,2 calculatoare la 100 de angajaţi şi în acest caz cu 2,5 procente sub media naţională, din care doar 34,2% având conectare la internet. În ciuda acestui fapt, regiunea Sud Vest are un procent relevant al specialiştilor ICT, înregistrând 1,6 specialişti ICT la 100 angajaţi, foarte aproape de datele naţionale(1,7 specialişti la 100 angajaţi).

Tabel 71:Calculatoare şi conexiuni la internet în cadrul întreprinderilor în 2003

Regiunea	% din întreprinderile conectate la internet din totalul întreprinderilor	Numărul calculatoarelor la 100 angajaţi	% Calculatoare conectate la internet din total	% din specialiştii ICT la 100 angajaţi
Nord-Vest	7,7	7,6	38,8	1,2
Sud-Vest	7,1	8,3	37,0	0,8
Sud Muntenia	6,6	8,1	39,2	1,3
Sud Vest Oltenia	6,0	7,2	34,2	1,6
Vest	9,5	8,6	45,4	1,7
Nord Vest	8,2	8,8	48,4	1,7
Centru	9,0	8,2	43,0	1,6
Bucureşti-Ilfov	12,2	13,6	60,1	2,5
ROMÂNIA	8,5	9,7	48,9	1,7

Sursa: Informaţi Sintetice, Societatea Informaţională, INS

I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale
I.5.1 Administraţia publică
Consiliul Judeţean

Organele administraţiei publice sunt înfiinţate pe baza prevederilor Legii nr.215/2001 republicată, care stabileşte, conform articolului 87, înfiinţarea Consiliilor Judeţene, ca autorităţi ale administraţiei publice locale, “pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale”. Totodată, Legea nr.215/2001 republicată stabileşte următoarele atribuţii ale Consiliului Judeţean (art. 91):

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;

f) alte atribuţii prevăzute de lege.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Judeţean:

• 
  alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi;
  
• 
  hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
  
• 
  aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
  
• 
  exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
  
• 
  numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. b), Consiliul Judeţean:

• 
  aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
  
• 
  aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea datoriei publice locale prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
  
• 
  stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
  
• 
  adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
  
• 
  stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
  
• 
  aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Judeţean:

• 
  hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
  
• 
  hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;
  
• 
  atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Judeţean:

• 
  asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:
  

• 
  educaţia;
  
• 
  serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
  
• 
  sănătatea;
  
• 
  cultura;
  
• 
  tineretul;
  
• 
  sportul;
  
• 
  ordinea publică;
  
• 
  situaţiile de urgenţă;
  
• 
  protecţia şi refacerea mediului;
  
• 
  conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
  
• 
  evidenţa persoanelor;
  
• 
  podurile şi drumurile publice;
  
• 
  serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
  
• 
  alte servicii publice stabilite prin lege;
  

• 
  sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
  
• 
  emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
  
• 
  acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Judeţean:

• 
  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
  
• 
  hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
  
• 
  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
  

Constituirea, înfiinţarea şi atribuţiile Consiliului Judeţean Dolj sunt realizate în concordanţă cu reglementările Articolului 6 din Legea nr. 215/2001Republicată. Aparatul propriu Consiliului Judeţean Dolj este organizat in direcţii, servicii şi birouri, în concordantă cu Regulamentele de Organizare şi Funcţionare, aprobate prin Hotărâre Consiliului Judeţean Dolj. Ultima organigrama aprobată prin Hotărâre nr 12/2007, pe baza Legii 215/2001 şi a Legii 161/2003, conţine un număr de 171 funcţii, 5 direcţii de specialitate, organizate în 10 servicii, şi un birou: 

• 
  Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice, cu un total de 24 funcţii publice de execuţie, 3 funcţii contractuale şi 2 funcţii publice de conducere aflată în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.
  

Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice are în subordine următoarele:
Serviciul Dezvoltare Regională, Proiecte cu Finanţare Externă (care are în subordine Compartimentul Strategii, Programe, Dezvoltare Regională şi Compartimentul Elaborare şi Implementare Proiecte cu Finanţare Externă);

Compartimentul Relaţii Internaţionale;

Compartimentul Relaţii de Presă, Imagine;

Compartimentul Relaţii cu Publicul;

Compartimentul A.T.O.P.

• 
  Serviciul Organizare Resurse Umane, cu un număr de 8 funcţii publice de execuţie, o funcţie contractuală şi o funcţie publică de conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.
  

• 
  Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat cu un număr de 14 funcţii publice de execuţie, 13 funcţii contractuale, 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Secretarului Judeţului Dolj.
  

Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat are în subordine Serviciul Juridic, Administraţie Locală, Secretariat format din 3 compartimente de specialitate:
Compartimentul Juridic;

Compartiment Administraţie Locală, Coordonare Consilii Locale;

Compartiment Secretariat Administrativ.

• 
  Direcţia Economică cu un număr de 42 de funcţii publice de execuţie şi 5 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele economice ale judeţului.
  

Direcţia Economică are în subordonare 4 servicii şi 1compartiment, după cum urmează:
Serviciul Achiziţii Publice;

Serviciul Financiar Contabilitate;

Serviciul Buget Venituri (care are în subordine Compartimentul Venturi);

Serviciul Prognoze,Învăţământ Preuniversitar,Sănătate (care are în subordine Compartimentul Învăţământ Preuniversitar, Sănătate);

Compartimentul Informatică.

• 
  Direcţia Tehnică, cu un număr de 22 de funcţii publice de execuţie, 3 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului.
  

Direcţia Tehnică are în subordine:
Serviciul Administrare şi Exploatare Domeniu Public şi Privat al Judeţului Dolj (care are în subordine Compartimentul Domeniu Public şi Compartimentul Domeniu Privat);

Serviciul Tehnic (care are în subordine Compartimentul Investiţii Lucrări Publice, Compartimentul Modernizări şi Reabilitări Drumuri şi Poduri Judeţene, Compartimentul Tehnic, Energetic şi Utilităţi Publice).

• 
  Direcţia Urbanism, cu un număr de 16 funcţii publice de execuţie şi 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului. Direcţia Urbanism are în subordine:
  

Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (care are în subordine Compartimentul Avizări Documentaţii Urbanism Emitere Certificate Urbanism şi Cadastru, Compartimentul de Protecţia Mediului, Compartimentul de Autorizarea Construcţiilor şi Compartimentul de Control Privind Disciplina în Construcţii şi Urbanism Regularizări Taxe de Autorizări şi Banca de Date Urbane).

• 
  Biroul Audit Public Intern, cu un număr de 5 funcţii de execuţie şi o funcţie publică de conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.
  

Consiliul Local

Articolul nr. 36 din Legea nr. 215/2001 republicată prevede înfiinţarea Consiliilor Locale cu misiunea de a lua iniţiativa şi de a hotărî, “în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale“.

Mai în detaliu, Consiliul Local are următoarele atribuţii principale:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională pe plan intern şi extern.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Local:

• 
  aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;
  
• 
  aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
  
• 
  exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. lit. b), Consiliul Local:

• 
  aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
  
• 
  aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
  
• 
  stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
  
• 
  aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
  
• 
  aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
  
• 
  asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Local:

• 
  hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
  
• 
  hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
  
• 
  avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
  
• 
  atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Local:

• 
  asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
  
  • 
    educaţia;
    
  • 
    serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
    
  • 
    sănătatea;
    
  • 
    cultura;
    
  • 
    tineretul;
    
  • 
    sportul;
    
  • 
    ordinea publică;
    
  • 
    situaţiile de urgenţă;
    
  • 
    protecţia şi refacerea mediului;
    
  • 
    conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
    
  • 
    dezvoltarea urbană;
    
  • 
    evidenţa persoanelor;
    
  • 
    podurile şi drumurile publice;
    
  • 
    serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
    
  • 
    serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
    
  • 
    activităţile de administraţie social-comunitară;
    
  • 
    locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
    
  • 
    punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
    
  • 
    alte servicii publice stabilite prin lege;
    

• 
  hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
  
• 
  sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
  
• 
  poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
  
• 
  aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
  
• 
  poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
  

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Local:

• 
  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
  
• 
  hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
  
• 
  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
  

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.

Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.