Draft strategy
Yüklə 4,63 Mb.
|
I.2.7 Servicii Cadrul General Cu peste 677 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) din sectorul serviciilor a crescut, în perioada 2001-2004, cu peste 50%, reprezentând 233,8 milioane de euro. Principalele ramuri ale sectorului au evoluat după cum urmează: - comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective: + 34,5%; - hoteluri şi restaurante: + 94,6% - transporturi, depozitare şi comunicaţii: + 30,1%. - intermedieri financiare: + 33%; - tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor: + 51%; - administraţie publică şi apărare: +103%. - educaţie: +60%; - sănătate şi asistenţă socială: + 129%. Diagrama 22: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul serviciilor – Judeţul Dolj (2001-2004) (milioane de euro) 
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor sectoare din servicii la formarea volumului total al Valorii Adăugate Brute există unele diferenţe importante între nivelul regional şi cel judeţean (2004), după cum urmează: - Comerţul şi alte servicii personale, sociale şi colective reprezintă cel de-al treilea sector de activitate (contribuţia sa la VAB, ridicându-se la 12,68%) în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional ocupă poziţia 5, după tranzacţiile imobiliare şi transporturi, depozitare şi comunicaţii. - Tranzacţiile imobiliare, activităţile de închiriere şi servicii în principal acordate întreprinderilor se ridică la 8,25% din totalul valorii adăugate brute în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional se ridică la peste 10%; - Activităţile educaţionale, de sănătate şi sociale împreună reprezintă aproape 9% din valoarea adăugată brută, fiind cu două procente mai mare decât la nivel regional, probabil datorită prezenţei municipiului Craiova, cel mai important centru administrativ şi educaţional din cadrul regiunii SV Oltenia. Se poate remarca faptul că ponderea sectorului educaţiei, ajungând la circa 5% din valoarea adăugată brută, depăşeşte valoarea înregistrată la nivel regional, naţional, precum şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ifov (3,92%, 3,65% şi respectiv 2,94%). - Sectorul Hotelurilor şi Restaurantelor şi cel al Intermedierilor Financiare, contribuind în judeţul Dolj şi în regiunea SV Oltenia cu mai puţin de 1,7% şi respectiv 1,6% la VAB, sunt mai puţin dezvoltate decât nivelul naţional (unde cele două sectoare reprezintă peste 2% din VAB). În 2004, 27,2% din VAB produsă în cadrul sectorul serviciilor era furnizată de ramura comerţului şi alte servicii personale, sociale şi colective, urmată de: tranzacţii imobiliare (17,8%); transporturi, depozitare şi comunicaţii (16,43%); administraţie publică (13,03%); educaţie (10,68%); sănătate şi asistenţă socială (8,06%); hoteluri şi restaurante (3,48%); intermedieri financiare (3,44%). Diagrama 23: Sectorul serviciilor pe sectoare economice principale (ponderea VAB în %) (2004) 
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În cele ce urmează sunt prezentate câteva caracteristici ale ramurilor principale din sectorul serviciilor:
Servicii În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active din sectorul serviciilor12 a crescut de peste 2 ori, trecând de la 860 la 2.212 unităţi active. Pe clase de mărime, se remarcă ca microîntreprinderile, reprezentând peste 92% din totalul (2005), au crescut de aproape 3 ori, urmate de întreprinderile medii (+57%) şi întreprinderile mici (+41%), în timp ce întreprinderile mari, reprezentând circa 1,8% din totalul, au scăzut cu 20%. Diagrama 24: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005) 
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 De asemenea, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor a crescut, dar, totuşi, cu o rată mai mică (+17%). Pe clase de mărime, microîntreprinderile, concentrând 34,4% din totalul numărului mediu de persoane ocupate, au înregistrat creşterea cea mai relevantă (+115%), urmate de întreprinderile mici (+39%), care concentrează aproape 23% din totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005), şi întreprinderile mijlocii (38%), care deţin 26,3% din totalul de persoane ocupate (2005). Pe de altă parte, numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a scăzut cu aproape 52%, şi reprezintă 16,2% din totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005). Diagrama 25: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005) 
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Totodată, în perioada 2001-2005, cifra de afaceri produsă de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut de două ori (+120%). Întreprinderile mici, concentrând 39% din totalul cifrei de afaceri, au înregistrat, în acest caz, creşterea cea mai relevantă (+280%), urmate de microîntreprinderi (+165%), care produc 30% din cifra de afaceri (2005), şi întreprinderile mijlocii (+62%), care produc 14,1% din cifra de afaceri (2005). Cifra de afaceri a crescut şi la întreprinderile mari (+8,6%), care concentrează 16% din total (2005). Diagrama 26: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro) 
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În perioada de referinţă, investiţiile brute realizate de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut cu 60%. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la microîntreprinderi, care în 2005 au investit de 10 ori mai mult decât în 2001 (reprezentând 31% din totalul investiţiilor din sector), iar remarcabilă este şi creşterea de şase ori a volumului investiţiilor realizate de întreprinderile mici, care în 2005 au realizat 60% din totalul investiţiilor realizate de unităţile active în sectorul serviciilor. Pe de altă parte, volumul investiţiilor realizate în cadrul întreprinderilor mijlocii şi mari a scăzut cu 7% şi respectiv 90%. Diagrama 27: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul serviciilor pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro) 
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Tabel 38: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005 (%)
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Tabel 39: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Ponderea sectorului public în cadrul sectorul serviciilor a scăzut în ultimi ani, în mod substanţial, în special în ceea ce priveşte investiţiile (-93%), numărul mediu de persoane ocupate (-53,5%) şi volumul cifrei de afaceri (-38,8%). Totuşi, în 2005 sectorul public, deţinând numai 1% din numărul unităţilor active a contribuit cu peste 20% la formarea cifrei de afaceri din sectorul serviciilor şi a ocupat un număr mediu de 2.505 persoane, reprezentând 12,34% din total. Diagrama 28: Unităţi cu capital majoritar de stat şi majoritar privat din cadrul sectorul serviciilor (2005) 
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Comerţul În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active în sectorul comerţului a avut o evoluţie relativ stabilă, crescând cu doar 2,34% în 2005, în raport cu 2001. Numărul microîntreprinderilor, însumând 93% din totalul unităţilor (2005) a crescut cu doar 0,56% (reprezentând în jur de 6.800 de unităţi pe parcursul întregii perioade), în timp ce creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mijlocii (+47%), de la 36 la 53 unităţi, şi la întreprinderile mici (+33%), de la 342 la 455 unităţi. Diagrama 29: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005) 
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului a crescut cu 11,34%, în mare parte datorită creşterii numărului de întreprinderi mici (+39,25%) şi mijlocii (+29,2) concentrând 30% şi respectiv 17,6% din totalul numărului mediu de persoane ocupate din sectorul comerţului. Numărul mediu de persoane ocupate în cadrul microîntreprinderilor a scăzut uşor (-5,07%), în timp ce numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a crescut cu 11,87%. Diagrama 30: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005) 
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Totodată, în perioada 2001-2005 volumul cifrei de afaceri din sectorul comerţului a crescut mai bine de 2,3 ori. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mari (+364,23%) şi la întreprinderile mijlocii (+264,34%), producând 10% şi respectiv 24% din totalul cifrei de afaceri din sectorul comerţului. Pe de altă parte, întreprinderile mici au înregistrat o creştere de 112,62%, în timp ce microîntreprinderile au crescut cu 84,33%, şi produc 35,33% şi respectiv 30,08% din totalul cifrei de afaceri din sector. Diagrama 31: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro) 
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 În perioada de referinţă, investiţiile brute în sectorul comerţului au crescut cu 153,48%, în principal datorită creşterii investiţiilor realizate de către microîntreprinderi (+273,57%) şi întreprinderile micii (+421,44%), care contribuie cu peste 29% şi respectiv 36% la investiţiile totale din sectorul comerţului (2005). Pe de altă parte, investiţiile realizate de întreprinderile mijlocii au crescut cu 72,18%, iar cele realizate de întreprinderile mari au scăzut cu 44,97%. Diagrama 32: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul comerţului pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro) 
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Tabel 40: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului, pe clase de mărime, în 2005 (%)
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Tabel 41: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului, pe clase de mărime, în 2005
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 I.2.8 Turismul Activităţi turistice În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox. 8% din totalul de unităţi de cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia, judeţele care deţineau cele mai mari ponderi fiind Vâlcea (cu peste 64%) şi Gorj (peste 15%). În acelaşi an, Regiunea Sud-Vest Oltenia deţinea aprox. 5,4% din totalul unităţilor de cazare existente la nivel naţional, astfel relevând o capacitate de cazare turistică relativ mai mică în comparaţie cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare din România. Tabel 42: Unităţile de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, după judeţ (2005)
Yüklə 4,63 Mb. Dostları ilə paylaş:
|