NEPĂSARE ABSOLUTĂ,
PRIMEJDIE INFINITĂ
Motto: „Dumnezeu nu îngăduie la nesfârşit îngustarea vederii omului numai la stomacul său, de vreme ce omul acesta este destinat spre alte zări, ale Împărăţiei lui Dumnezeu, ale veşniciei şi îndumnezeirii sale.”
| Prin pilda bogatului anonim şi a săracului numit Lazăr, Revelaţia aruncă lumini decisive asupra soartei omului pe planul lumii, precum şi asupra urmărilor cu necesitate pe planul veşniciei.
Deocamdată desprindem câteva probleme.
I. Situaţia în lumea aceasta:
Slava şi mizeria existând deodată într-un conflict surd, una în uşa alteia;
Slăvitul bogăţiei este anonim, săracul este numit cu numele, este Lazăr, „lazării” lumii la porţile bogaţilor;
Bogaţii nu înţeleg nimic, înţelegerea lor nu se întinde nici până la porţile casei;
Câinii înţeleg şi se milostivesc mai mult: „inima de câine” au dat-o bogatului, iar ei (câinii) se milostiveau de bubele săracului.
Dostları ilə paylaş: |