Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A

3Analiza situaţiei actuale

1. Caracteristicile demografice şi sociale

Analizele demografice şi sociologice prezintă o imagine socială exactă şi detaliată a localităţii Odorheiu Secuiesc, iar aceste analize definesc posibilităţile şi minusurile existente pe planul resurselor umane, forţei de muncă. În cadrul administraţiei locale, urmărirea statisticilor demografice constituie o sarcină inevitabilă şi necesară: aceste procese şi modificări demografice exercită un impact asupra tuturor segmentelor şi factorilor sociali, influenţează echilibrul economic, social, cultural şi politic al regiunii la nivel local şi microregional. În continuare vom prezenta caracteristicile demografice ale localităţii Odorheiu Secuiesc şi microregiunii Odorhei bazându-ne pe datele furnizate de către Institutului Naţional de Statistică.

3.1.1Caracteristicile generale ale populaţiei – indicatori demografici

Populaţia judeţului Harghita reprezintă 13,1% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Centru. Populaţia judeţului stabilită în urma recensământului din anul 2011 este de aproximativ 310.867, din care 12,96 % este de etnie română şi 85,21% se consideră de etnie maghiară. Majoritatea (57,4%) populaţiei stabile domiciliază în mediul rural, iar 42,6% domiciliază în mediul urban. Din punctul de vedere al populaţiei, Odorheiu Secuiesc este cel de al doilea municipiu din judeţul Harghita; reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc îl depăşeşte cu doar 4.709 de locuitori.

Populaţia stabilă a localităţii în urma recensământului din anul 2011 este de 34.257 de persoane, din care 16.411 bărbaţi şi 17.846 femei.

Distribuţia populaţiei pe vârste – pe lângă ceilalţi indicatori demografici – trebuie luată în considerare cu prilejul conceperii, elaborării şi realizării, implementării planurilor de dezvoltare indiferent de domeniu: infrastructural, economic, social, educaţional sau chiar în domeniul sănătăţii. Putem afirma că indicatorii demografici sunt în strânsă interdependenţă cu toate celelalte aspecte şi segmente sociale, economice, culturale. Următorul grafic reprezintă structura pe vârste a populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc în baza căruia putem afirma că majoritatea populaţiei (70,67%) se află în generaţia activă, între 15 şi 64 de ani, cu toate că tinerii intră pe piaţa muncii doar la 18-20 de ani, iar la aproximativ 60 de ani multe persoane se pensionează. În rândul copiilor sunt 5.366 persoane, iar în rândul vârstnicilor 4.679 persoane.

Următorul grafic compară datele recensământului din anul 2002 cu cele din anul 2011 din unghiul divizării populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc pe grupe de vârstă. Prelucrând datele şi evaluând rezultatele constatăm că în procentul populaţiei active nu a intervenit nicio modificare semnificativă. Dimpotrivă, procentul populaţiei îmbătrânite a crescut cu 6,6%, iar cel al copiilor s-a diminuat cu 5,9%. Cu toate că „indicele de îmbătrânire demografică” al municipiului este moderat, ne avertizează că fenomenul existent în întreaga Europa nu va evita nici oraşul nostru în lipsa luării unor măsuri de prevenire adecvate. Implementarea unor programe care oferă şi asigură sprijin considerabil familiilor, dar şi favorizează creşterea copiilor, este datoria administraţiei locale. Paralel cu conceperea şi implementarea acestor programe, este necesară dezvoltarea serviciilor sanitare; iar sistemul de asistenţă socială trebuie să fie conceput, organizat şi dezvoltat luând in considerare nevoile şi necesităţile generaţiei îmbătrânite.

Procentul ridicat al populaţiei active este favorabil din punctul de vedere al economiei şi pieţei forţei de muncă al municipiului. Însă, aceste procese vor fi cu adevărat eficientedoar dacă gradul şi modalităţile de formare al forţei de muncă corespund nevoii pieţei muncii.

Comparaţia populaţiei pe structuri de vârstă în perioada 2002 şi 2011 (%)

	între 0-19 ani	între 20-39 de ani	între 40-59 de ani	peste 60 de ani
2002	26,2	32,2	28,1	13,2
2011	20,3	30,5	29,1	19,8

Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc s-a consolidat pe parcursul ultimilor ani. Din perspectiva acestor aspecte sunt inevitabile şi necesare evaluarea şi analiza pe termen lung a datelor demografice inclusiv ale localităţilor înconjurătoare: municipiul trebuie să conceapă şi să-şi organizeze serviciile oferite luând în considerare nevoile şi caracteristicile demografice ale populaţiei localităţilor înconjurătoare.

Tabelul din capitolul 2.3.3. completează datele prezentate în Strategia de dezvoltare durabilă pentru perioada 2008-2015 cu datele finale ale recensământului din anul 2011, respectiv prezintă modificarea şi evoluarea populaţiei municipiului şi comunelor înconjurătoare în perioada 1995-2011. Totodată, prezentăm datele statistice ale celor trei localităţi la rang de oraş din microregiunea Odorhei. Constatăm că, în perioada studiată, populaţia sub 16 ani a scăzut cu 7.300 persoane ceea ce reprezintă o scădere de 12,57%. În cazul comunelor scăderea populaţiei stabile nu este atât de semnificativă: numărul populaţiei a scăzut cu 2.837 persoane, adică cu 4,08%. Această modificare demografică favorabilă poate fi atribuită tendinţei de schimbare a domiciliului şi mutarea din cartierele municipiului în comunele înconjurătoare, în cadru rural mai liniştit, paşnic. Acest proces a demarat odată cu dezvoltarea infrastructurii şi se preconizează că va continua în următorii ani.
Populaţia stabilă după etnie şi după limba maternă

În urma recensământului din anul 2011, harta etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc se compune din populaţie de etnie maghiară, română şi romă. Numărul populaţiei de etnie maghiară este de 31.665 persoane reprezentând un procent de 92,43% din totalul populaţiei localităţii, iar populaţia de etnie română reprezintă 2,51% din totalul populaţiei şi 1,48 % se consideră de etnie romă.Din procentul de 3,58, cinci persoane sunt de naţionalitate ucraineană, nouă persoane de naţionalitate germană, 6 persoane de alte naţionalităţi, iar 1194 persoane (3,48%) nu a răspuns la întrebarea referitoare la naţionalitatea. Cu ocazia recensământului din anul 2011 numărul populaţiei de etnie română era de 861 persoane, iar 509 persoane s-au considerat de etnie romă.

Referitor la componenţa populaţiei după limbă maternă, constatăm că 93,98% din totalul populaţiei defineşte limba maghiară ca fiind limba maternă, astfel, procentul populaţiei cu limba maternă maghiară depăşeşte procentul populaţiei de etnie maghiară. Majoritatea populaţiei de etnie romă consideră limba maghiară ca fiind limba maternă, doar 19 persoane se consideră persoane cu limba maternă romă. Dimpotrivă, mai multe persoane de etnie română au arătat că limba lor maternă este limba maghiară.

Populaţie după etnie
Anul	Persoane de etnie maghiară	Persoane de etnie română	Persoane de etnie romă	Alte etnii
2011	31.665 (92,4%)	861 (2,51%)	509 (1,48%)	1.222 (3,57%)

Populaţie după limba maternă
Anul	Limba maghiară	Limba română	Limba romă	Alte limbi
2011	32.198 (93,98%)	832 (2,42%)	19 (0,05%)	1.208 (3,53%)

Populaţia stabilă după religie
În urma recensământului din anul 2011 constatăm că 49,29% din totalul populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc se consideră de religie romano-catolică. Numărul populaţiei de religie reformată şi unitariană este de asemenea ridicat: 28,25%, respectiv 14,12%. În baza datelor din anul 2002 procentul populaţiei de religie romano-catolică a depăşit procentul de 50%, iar procentul populaţiei de religie reformată a depăşit 30%. cu prilejul recensământului 4,43% s-au declarat că sunt de alte religii, un segment de mică semnificaţie din populaţie (3,81%) a refuzat răspunsul privind religia sau se consideră fără religie.

Populaţie după religie
	Număr de persoane	Procent
Romano-catolică	16.888	49,29
Reformată	9.678	28,25
Unitariană	4.838	14,12
Ortodoxă	804	2,34
Martorii lui Iehova	364	1,06
Baptistă	78	0,22
Greco-catolică	65	0,18
Creştină după Evanghelie	57	0,16
Evanghelică lutherană	48	0,14
Penticostală	29	0,08
Adventistă de ziua a şaptea	18	0,05
Evanghelică	11	0,032
Evanghelică de confesiune augustană	9	0,02
Altă religie	53	0,15
Fără religie	72	0,21
Atei	13	0,037
Informaţie nedisponibilă	1.226	3,57

Educaţia

Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2011, numărul persoanelor cu studii superioare este de 4.919 persoane, ceea ce constituie 16,09% din populaţia municipiului de 10 ani şi peste. Această rată depăşeşte nivelul naţional (14,38%), însă rămâne sub nivelul populaţiei urbane la nivel naţional (22,45%). Numărul şi ca atare procentul persoanelor cu studii secundare (51,41%) depăşeşte atât rata nivelului naţional, cât şi rata populaţiei urbane la nivel naţional. Pe de altă parte, procentul persoanelor cu studii gimnaziale este sub nivelul naţional. Cu ocazia recensământului din 2011 s-au înregistrat 531 persoane fără şcoală absolvită, din care numărul persoanelor analfabete este de 211 (0,69%, ceea ce constituie aproximativ jumătatea nivelului stabilit la nivel naţional de 1,36%).

3.1.2Modificările în populaţie: modificări naturale şi migraţia

Modificările în populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc în perioada 1992-2011

An	1992	2002	2011
Populaţia	39.959	36.948	34.257
Scădere a populaţiei pe 20 de ani	5.702 (14,26%)

Populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc prezintă o reducere permanentă pe parcursul ultimilor douăzeci de ani: în comparaţie cu datele recensământului din anul 1992 constatăm că scăderea populaţiei reprezintă procentul de 14,26%.

Următorul tabel reprezintă numărul naşterilor şi deceselor în perioada 2009 – 2014⁹. În ultimii cinci ani, numărul naşterilor a depăşit numărul deceselor, astfel putem afirma că reducerea populaţiei din ultima perioadă se datorează, pe de o parte, schimbărilor de domiciliu în zone rurale, de fapt mutarea numeroaselor familii în comunele şi satele înconjurătoare, iar pe de altă parte se datorează emigrării. Emigrarea cea mai semnificativă se constată la începutul secolului 21: în această perioada a crescut semnificativ numărul lucrătorilor înregistraţi în străinătate. Tendinţa actuală este asemănătoare; iar cu toate acestea constatăm o scădere mai uşoară relativ cu datele înregistrate la începutul secolului.

3.1.3Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă

În perioada crizei economico-financiară din anul 2008, rata şomajului a reprezentat o creştere relativ de semnificativă pe întreg teritoriul României, iar aceşti indicatori reprezintă valori mai scăzute pentru anul 2013. Studiind următorul tabel observăm că rata lunară a şomajul în judeţul Harghita pentru anul 2010 a fost de aproximativ 9-12%, iar în oraşele – mediul urban – judeţului Harghita această valoare arată 5-7%. Până în anul 2013 aceste valori au scăzut la 5-7%, respectiv 3-4%.

Rata şomajului înregistrat pentru municipiul Odorheiu Secuiesc arată în mod constant o valoare sub nivelul mediu judeţean cu 0,5-1%. ¹⁰

Analiza vizând ocuparea forţei de muncă şi piaţa de muncă va fi prezentată în capitolul 3.9 Situaţia economică.