Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A

3.2Infrastructură

Sistemul urbanistic şi stabilirea indicatorilor urbanistici ai municipiului Odorheiu Secuiesc sunt prevăzuţi şi prezentaţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale Planului Urbanistic General (PUG), aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 287/2017, privind aprobarea Reactualizării Planului Urbanistic General al Municipiului Odorheiu Secuiesc și a Regulamentului Local de Urbanism.

3.2.1Infrastructura de transport

3.2.1.1Caracteristicile infrastructurii de transport

Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc este străbătut de traseele :

• 
  DN13A în direcţia Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş.
  
• 
  DJ137 în direcţia Sighişoara (Cristuru Secuiesc)
  
• 
  DJ134A în direcţia Dealu
  
• 
  DC32 în direcţia Forţeni (face parte din teritoriul administrativ al comunei Feliceni)
  
• 
  DC27 în direcţia Călugăreni (face parte din teritoriul administrativ al comunei Mărtiniş, drum deteriorat).
  

Municipiul Odorheiu Secuiesc este situat în afara magistralelor de transport rutier prevăzute prin documentaţiile de amenajarea teritoriului la nivel superior, sau chiar de reţeaua de importanţă la nivelul Uniunii Europene TEN-T. Cele mai apropiate puncte de conexiune sunt la Vânători, în apropierea municipiului Sighişoara (aproximativ 37 km de Odorheiu Secuiesc pe DJ137) şi la Bălăuşeri, spre Târgu Mureş (aproximativ 80 km pe DN13A). În ambele direcţii municipiul Odorheiu Secuiesc este legat de drumul european E60.

Prin urmare, proiectele destinate dezvoltării reţelei de transport TEN-T finanţate din bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020 nu vor influenţa favorabil în mod semnificativ accesibilitatea unităţii administrative a municipiului Odorheiu Secuiesc.

Legătura cu sistemul naţional de căi ferate era realizată în anul 1888: data predării circulaţiei traseului Vânători – Odorheiu Secuiesc, linia locală ce derivă din magistrala 300 Bucureşti – Braşov – Cluj – Oradea. Deşi de-a lungul anilor s-a ridicat problema şi propunerea realizării unei conexiuni feroviare între Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc sau între Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni, aceste investiţii nu s-au realizat şi staţia din Odorheiu Secuiesc este şi în prezent terminala liniei; iar la Sighişoara se conectează la reţeaua naţională. Transportul de persoane pe cale ferată între Odorheiu Secuiesc şi Sighişoara se realizează fără întreruperi majore începând din anul 1888 în afară de perioada 1940-1944 când, din cauza modificării hotarelor, trenul circula numai până la Cristuru Secuiesc.

Aeroportul cel mai apropiat de municipiul Odorheiu Secuiesc se află la Târgu Mureş (aproximativ 120 km), la Cluj Napoca (aproximativ 210 km); dar este accesibil şi cel de la Otopeni (aproximativ 260 km). Privind accesibilitatea internaţională, transportul se poate baza în primul rând pe ultimele două aeroporturi, fiindcă aeroportul din Târgu Mureş nu are legătură aeriană decât cu nouă oraşe europene (cel mai mult câte două zboruri săptămânal, cu excepţia destinaţiei Londra unde sunt înregistrate câte patru zboruri pe săptămână). Pe lângă acestea, la aeroportul din Târgu Mureş doar două companii aeriene sunt prezente: compania aeriană română Tarom şi Wizzair, compania operatoare de zboruri low-cost. În schimb, aeroporturile din Cluj-Napoca şi cel din Otopeni au o circulaţie aeriană cu un tranzit anual de persoane de peste un milion de pasageri în toate direcţiile lumii.

3.2.1.2Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de transport

Municipiul momentan nu este racordat la reţele de autostrăzi şi coridoarele paneuropene de transport. În prezent este în curs de construire autostrada Nădlac-Sibiu pe traseul coridorului IV paneuropean, unele loturi ale autostrăzii au fost deja deschise circulaţiei. Pe autostrada Transilvania Braşov-Borş a fost deschisă circulaţiei doar secţiunea Câmpia Turzii-Gilău cu o distanţă de 52 km. Spre deosebire de planurile iniţiale, Guvernul României a aprobat în data de 25 februarie 2015 Master Planul de Transport care prevede construcţia autostrăzii până la Târgu Mureş, respectiv adoptă realizarea tronsonului¹¹ Târgu Mureş-Iaşi.

Cunoscând planurile actuale, putem afirma că autostrada cea mai apropiată va fi cea Târgu Mureş-Iaşi, iar cel mai apropiat punct de racordare la autostradă va fi la Praid/Sovata la o distanţă de 30-40 km de Odorheiu Secuiesc.

Aşa cum am observat, în zona apropiată a municipiului nu sunt aşteptate în următorii cinci ani investiţii majore de dezvoltare a drumurilor naţionale în afară de proiectele, mai puţin semnificative, regionale pe acest plan. Planul de Dezvoltare al Regiunii „Centru” pentru perioada 2014-2020 prevede în calitate de proiecte prioritare repararea şi dezvoltarea celor patru drumuri judeţene dintre care două vor eficientiza accesibilitatea municipiului Odorheiu Secuiesc: DJ 133 din direcţia judeţului Mureş, DJ 137A din direcţia judeţului Braşov, respectiv DJ 131 din direcţia judeţului Covasna.¹² Pe de altă parte, modernizarea drumurilor judeţene menţionate împreună cu dezvoltarea drumului DJ 137 vor contribui la înfiinţarea unei legături economice, turistice, financiare între localităţile înconjurătoare şi municipiul Odorheiu Secuiesc, astfel se va consolida rolul microregional al localităţii.

Fluidizarea traficului de tranzit al municipiului Odorheiu Secuiesc este realizată în direcţia Târgu Mureş – Sighişoara având în vedere că reabilitarea DN13C (între Bisericani şi Cristuru Secuiesc) a avut loc recent. Nu este însă soluţionată centura de ocolire a traficului de tranzit pe axele Târgu Mureş – Miercurea Ciuc, şi Sighişoara – Miercurea Ciuc. Fiind o soluţie actuală, municipiul este străbătut de centura de ocolire destinată transportului de marfă la o distanţă de 400-500 m de centrul municipiului (str. Hunyadi János – str. Wesselényi Miklós, str. Nicolae Bălcescu). Având în vedere că traseul străbate cartierul Sâmbăteşti, nu se potriveşte cu desăvârşire acestui scop.

În perioada 2010-2011 s-au amenajat mai multe piste pentru biciclete prin realizarea marcajelor de delimitare exterioare a benzii, iar singurul drum de biciclete este construit în partea de nord-vest a municipiului şi face legătura cu Băile Szejke.

3.2.1.3Infrastructura de transport şi dezvoltarea economică

Din perspectiva României, municipiul Odorheiu Secuiesc – ca şi Ţinutul Secuiesc în general – se află într-o poziţie de umbră din punctul de vedere al geografiei transporturilor: nu se află nici aeroport internaţional în zonă, respectiv se află la distanţă mare de reţelele semnificative de cale ferată şi de drumuri europene, şi nici nu este conectat la principalele autostrăzi. Toate aceste informaţii şi aspecte determină dezvoltarea economică a regiunii, determină accesibilitatea oraşului şi a regiunii, gradul de atractivitate turistică al regiunii şi al oraşului, interesul investitorilor, dar şi costurile de transport de persoane şi de marfă.

Chiar din această cauză, conducerea oraşului şi a regiunii are datoria prezentării problemelor şi a situaţiei la nivel naţional, iar demararea proiectelor în serviciul dezvoltărilor infrastructurii de transport este inevitabilă.

3.2.2Infrastructura locativă

În secolul 20. construirea majorității clădirilor de locuit din Odorheiu Secuiesc s-a desfășurat în anii 1960-1980, așa cum se poate urmări și în tabelul următor:

Clădiri de locuit după anul constuirii
Perioada construirii	1900-1914	1915-1929	1930-1944	1945-1959	1960-1970	1971-1980	1981-1991
Numărul clădirilor de locuit	259	158	302	366	741	631	375

Majoritatea locuințelor de tip bloc, construite în această perioadă are un regim de înălțime de P+4E, în afara unor clădiri de P+10E care sunt situate în cartierele Bethlen, Tabor și Tomcsa Sándor.

În municipiul Odorheiu Secuiesc după schimbarea regimului comunist numărul locuințelor a crescut în ritm moderat, în anii 1990 a avut loc practic o întrerupere în construcția locuințelor finanțate din bani publici (în timpul regimul comunist ultimii blocuri de locuit construiți din finanțare publică erau cele din cartierul Kuvar, respectiv cele aflate la str. II. Rákóczi Ferenc, ale căror construcție a demarat încă în anii 1980, apoi au fost finalizate și predate către locuitori spre folosință în anii 1990). După mileniu, au debutat din nou proiectele finanțate de Guvern: în 2002-2003 au fost edificate primele blocuri din cartierul Cserehát. Acestea au constituit prima fază a realizării proiectului de construcții din cartierul Cserehát.

În a doua jumătate ale anilor 2000 – grație creșterii economice constante – au capătat elan atât construcțiile din sfera publică, cât și cele din sfrea privată. Însă după anul 2010 aceste construcții s-au oprit datorită crizei economice. Această dinamică poate fi observată în următorul tabel:

Numărul locuințelor finalizate și utilizate^13
	2008	2009	2010	2011	2012	2013
Locuințe finanțate din bani publici	14	84	1	0	0	0
Locuințe construite din surse private, în scop privat	64	71	43	47	45	46
Locuințe construite în scop de investiție imobiliară	0	31	0	0	0	0
Total	78	186	44	47	45	46

Grație creșterii continue al numărului locuințelor din Odorheiu Secuiesc, în anul 2013 numărul locuințelor a fost 13.994, în timp ce numărul persoanelor pe o locuință a scăzut la o medie de 2,45, așa cum dovedește graficul anexat.¹⁴ Având în vedere că în anul 1996 o medie de 3,05 persoane au locuit într-o locuință, iar în anul 2006 2,67 persoane¹⁵. Astfel putem constata că locuibilitatea orașului s-a îmbunătățit în continuu, și are loc o dezvoltare și evoluție continuă.

Peste 96% din locuințele municipiului sunt racordate la rețeaua de apă potabilă respectiv la canalizare, iar aproape 100% sunt aprovizionate de rețeaua de energie electrică.

3.2.3Utilităţile publice

Societatea comercială Aqua Nova Hargita S.R.L., având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, este operatorul serviciului hidro-edilitar, serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare începând din data de 1 ianuarie 2007. Zona locuită este dotată cu reţea de alimentare cu apă şi canalizare într-o proporţie de 96%, iar aproximativ 70% din reţea trebuie înlocuită din cauza infiltraţiilor care generează supraîncărcarea reţelei. Scopul este reducerea infiltraţiilor care duc inevitabil la poluarea freaticului şi la pătrunderea apei în subsol. Cu toate acestea, sistemul de apă şi canalizare operează cu o pierdere de 35-45% faţă de cea optimă de 20%.

Reţeaua de canalizare pluvială a municipiului este insuficientă şi ineficace: pe de o parte nu acoperă întreaga suprafaţă a zonei locuite, iar pe de altă parte, în unele locuri, este conectată la reţeaua de canalizare, ceea ce generează supraîncărcarea sistemului de canalizare.
Băile Szejke nu este conectată la reţeaua de apă şi canalizare, drept urmare serviciile locale funcţionează în măsuri limitate. De asemenea, din cauza lipsei serviciului de apă potabilă și canalizare este împiedicată funcționarea centrului de tratament reabilitat din fonduri de finanțare PHARE în perioada de finanțare 2008-2011.

Reţeaua iluminatului public, precum şi funcţionarea sistemului de iluminat public ţine în întregime de competenţa şi responsabilitatea administraţiei locale. Sistemul de iluminat public acoperă cea mai mare parte din zona locuită, numai la periferii, în străzile construite în ultimele 5-10 ani, sunt lipsuri.

Lungimea conductei de gaz în localitatea Odorheiu Secuiesc este de 80,8 km, iar reţeaua de gaz se află în serviciul populaţiei, instituţiilor şi societăţilor comerciale. Următorul tabel reprezintă faptul că investiţii mai semnificative în reţeaua de gaz au avut loc în anii 2010-2011.¹⁶

3.2.4Infrastructura reţelei de telecomunicaţii

În urma revoluţiei din anul 1989, dar şi mai accentuat începând din anii 2000, a avut loc dezvoltarea reţelei de telecomunicaţii în întreaga ţară, astfel şi în municipiul Odorheiu Secuiesc. Acum sunt accesibile reţelele celor trei companii de telefonie mobilă prezente în ţară: Orange, Vodafone, Telekom; iar acestea oferă şi asigură utilizatorilor conexiune 3G la internet. În municipiu sunt accesibile serviciile mai multor societăţi de telecomunicaţie naţionale oferind servicii de telefonie, pachete de internet şi de televiziune. Astfel, sunt prezenţi: UPC, RDS-RCS, Telekom, Nextgen.

La începutul anilor 1990 s-au înfiinţat două posturi de radio: Príma Rádió şi Sztár Rádió, care funcţionează şi se adresează ascultătorilor zilnic şi acum. De asemenea, funcţionează şi difuzează programe proprii de televiziune postul Digital3, înfiinţat în urma fuziunii posturilor de televiziune Ati Beta şi UTV.

3.2.5Administraţia publică

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesceste instituţia care, prin organele sale competente, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, coordonează şi controlează activitatea organelor competente din subordinea sa. În vederea îndeplinirii unor servicii publice, anumite instituţii publice descentralizate sunt prezenteprin agenţii în municipiul Odorheiu Secuiesc: Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Adminsitrare Fiscală, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Direcţia de Sănătate Publică.

Plata on-line a impozitelor şi taxelor locale funcţionează începând din data de 17 martie 2014. Contribuabilii în acest scop au nevoie de un cod de identificare şi de o parolă care vor fi solicitate la Direcţia Impozite şi Taxe Locale Odorheiu Secuiesc. Cu ajutorul acestor date contribuabilii vor consulta şi achita on-line taxele şi impozitele locale prin pagina web www.ghiseu.ro.