5.12Informarea publicului pe parcursul elaborării planului integrat de dezvoltare
Anul 2014 marchează debutul unei noi perioade de finanţare a Uniunii Europene cuprinzând perioada 2014-2020. În această perioadă România – pe lângă celelalte state membre – va face demersuri pentru atragerea fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European), sau din Fondul de Coeziune, respectiv din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. În perioada de preaderare s-a formulat deja necesitarea şi nevoia întocmirii unui studii care defineşte şi prevede direcţiile majore de dezvoltare urbană ale municipiului Odorheiu Secuiesc, stabileşte puncte de reper, respectiv elaborează portofoliul proiectelor care contribuie la realizarea celor definite. Drept răspuns la această nevoie, şi-a luat fiinţă în anul 2004 strategia de dezvoltare socială intitulată Harta socială a municipiului Odorheiu Secuiesc editată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, iar în anul 2008 Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc elaborată de S.C. TeTT Consult Romania S.R.L.
În anul 2014 – în primul an al perioadei de finanţare – administraţia locală a municipiului Odorheiu Secuiesc a recunoscut că în scopul atragerii cu succes a fondurilor structurale este inevitabilă revizuirea strategiei existente sau chiar elaborarea unei noi strategii de dezvoltare. Ca urmare, în luna august 2014 organele competente ale administraţiei locale a municipiului Odorheiu Secuiesc au comandat firmei de consultanţă în finanţare şi investiţii S.C. Regional Consulting & Management S.A. coordonarea şi elaborarea unui plan de dezvoltare integrală care poate servi drept busolă şi care va ghida autorităţile locale actuale.
În septembrie 2014 a avut loc un sondaj de opinie publică privind problemele şi nevoile locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Acest sondaj de opinie publică constituie prima etapă a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Paralel cu efectuarea sondajului a avut loc o culegere de date şi elaborarea unei baze de date în privinţa stării demografice, economice, financiare şi sociale. De fapt această etapă constituie etapa preliminară de documentare şi informare a elaborării planului de dezvoltare.
În următoarea etapă au avut loc mai multe workshop-uri tematice cu colaborarea şi intervenţia activă a persoanelor reprezentative ale temelor respective, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice, oameni de afacere, organizatori de evenimente. Astfel, au fost organizate şedinţe şi workshop-uri având tema infrastructurii urbane – patrimoniul cultural, respectiv pe tema economică, de protecţia mediului, culturală şi socială. Scopul propus în fiecare domeniu era acelaşi: planul de dezvoltare integral în curs de elaborare să nu fie unul întocmit în incinta birourilor, steril şi ştiinţific, ci să reprezinte nevoile reale şi ideile de dezvoltare reprezentative ale mai multor persoane privind viitorul locului comun de trai, municipiului Odorheiu Secuiesc.
Documentul astfel elaborat va fi un material de lucru cu caracter şi viziune globală care stă întotdeauna la dispoziţia administraţiei locale, a cetăţenilor implicându-se activ în dezvoltarea urbană, infrastructurală, culturală, economică şi socială. Propunerile, temele concepute de planul de dezvoltare pot fi extinse, dezvoltate, respectiv pot constitui tema discuţiilor.
Având în vedere că expresiile limbajului specializat juridic şi administrativ maghiar nu corespund în toate cazurile expresiilor şi denumirilor folosite în România, în anumite cazuri în paranteză vom preciza traducerea sau abrevierea folosită expresiei în limba română.
6Anexe
6.1Bibliografie
Egedy Tamás – Kovács Zoltán: A városrehabilitáció néhány elméleti kérdése. (Întrebările teoretice a reabilitării urbane) IN: Egedy Tamás (red.): Városrehabilitáció és társadalom (Societate şi reabilitare urbană), Budapesta, 2005, MTA Földrajztudományi Kutatóintézet (Institutul de Cercetări Geografice al Academiei Ştiinţifice Maghiare)
Hermann Gusztáv: Istoria culturală a Odorheiului Secuiesc, Bucureşti, 1993, Editura Kriterion.
Horváth Gyula (red.): Székelyföld (Ţinutul Secuiesc), MTA Regionális Kutatások Központja (Centrul Studiilor Regionale al Academiei Ştiinţifice Maghiare) – Editura Dialog Campus, 2003.
Kiss Tamás: Népszámlálás 2011: folyamatok és (köz)politikai irányok (Recensământ 2011: proceduri şi direcţii politici publice) IN: Magyar Kisebbség (Minoritatea Maghiară), 2010. 3-4.
Planul de Dezvoltare a RegiuniiCentru 2014-2020 (Közép Régió 2014-2020-as Fejlesztési Terve): http://www.adrcentru.ro/Lista.aspx?t=ADElaborare%20PDR%202014-2020 (data descărcării: 5 ianuarie 2015)
Zepeczáner Jenő: Székelyföldi céhpecsétek (Ştampilele breslelor din Ţinutul Secuiesc). ActaSiculica, 2011. 409-424.
Cursul de masterat organizat în ciclul 3. de studiu, semestrul 3. la Facultatea de Proiectare, specializarea proiectare de instituţii publice din cadrul Universităţii Tehnice din Budapesta a contribuit în măsură semnificativă la procesul de concepere şi elaborare a planului de reabilitare integrată în calitate de proiect prioritar. În cadrul cursului de masterat, profesorii şi studenţii – absolvenţi arhitecţi – au detaliat problemele arhitecturale şi infrastructurale ale municipiului Odorheiu Secuiesc, respectiv au conceput propuneri referitor la viziunea arhitecturală a municipiului. Expoziţia intitulată „SZÉKELYUDVARHELY 2022” („ODORHEIU SECUIESC 2022”) prezintă lucrările rezultate în urma finalizării cursului de masterat. Profesorii arhitecţi ai cursului de masterat: Balázs Mihály DLA, Golda János, Karácsony Tamás DLA, U. Nagy Gábor, Zsuffa Zsolt, iar studenţii: Déri-Papp Éva, Gazdag András, Holló Mátyás, Horváth Roberta, Kardos Gábor, Nagy Zsuzsa, Németh Krisztina, Markó András, Szabó Péter, Szendrei Zsolt, Varga Éva.
Dostları ilə paylaş: |