ÎN C AMERA DE S US Israel, era ca un lăstar dintr-un pământ uscat. Au luat Viţa, au zdrobit-o
şi au călcat-o în picioarele lor nesinte. Gândul lor era să o nimicească
pentru totdeauna. Dar Viticultorul ceresc niciodată nu pierduse din
vedere viţa Sa. După ce oamenii ajunseseră să creadă că au nimicit-o,
El a luat-o şi a răsădit-o de cealaltă parte a zidului. Tulpina de viţă nu se
mai vedea; era ascunsă de atacurile crude ale oamenilor. Dar mlădiţele
viţei atârnau peste zid. Ele trebuiau să facă viţa cunoscută. Prin ele se
mai puteau altoi şi alte ramuri în viţă. Din ele a ieşit roadă. Roadele lor
îmbelşugate au fost culese de trecători.
„Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele”, a
zis Hristos către ucenici. Deşi din punct de
vedere izic, se despărţea de ei, din punct de
vedere spiritual rămâneau uniţi. „Legătura
care este între mlădiţă şi viţă, a zis El,
reprezintă legăturile voastre cu Mine.”
Altoiul este înipt în viţa cea vie şi apoi
creşte în tulpină, legându-se ibră cu ibră şi
nervură cu nervură. Viaţa viţei devine viaţa mlădiţei. Tot aşa şi suletul
care era mort în nelegiuiri şi păcate primeşte viaţă prin legătura cu
Hristos. Legătura cu El se face prin credinţa în El ca Mântuitor personal.
Păcătosul îşi uneşte slăbiciunea cu tăria lui Hristos, goliciunea sa,
cu plinătatea lui Hristos, nimicnicia sa, cu puterea dăinuitoare a lui
Hristos. El are gândul lui Hristos. Natura umană a lui Hristos a atins
natura noastră omenească şi natura noastră umană a atins divinitatea.
În felul acesta, cu ajutorul Duhului Sfânt, omul ajunge părtaş al naturii
divine. El este primit în Cel Preaiubit.
[pagina 676] Această unire cu
Hristos, odată realizată, trebuie păstrată. Hristos a zis: „Rămâneţi în
Mine şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod
de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod,
dacă nu rămâneţi în Mine.” Aceasta nu este o atingere accidentală şi
nici o legătură întâmplătoare. Mlădiţa ajunge parte integrantă din viţă.
Revărsarea de viaţă, tărie şi putere de rodire de la rădăcină la ramuri
nu este împiedicată de nimic şi curge neîntrerupt. Despărţită de viţă,
mlădiţa nu poate să trăiască. Nici voi, a zis Isus, nu puteţi trăi despărţiţi
de Mine. Viaţa pe care aţi primit-o de la Mine nu poate i păstrată decât
printr-o legătură neîntreruptă. Fără Mine nu puteţi birui niciun păcat
şi nu puteţi să vă împotriviţi niciunei ispite.
În felul acesta, cu
ajutorul Duhului Sfânt,
omul ajunge părtaş al
naturii divine. El este
primit în Cel Preaiubit.