Editura Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, România Toate drepturile rezervate

– P
OCĂINŢĂ
 
SINCERĂ
3
3
smereşti înaintea Lui în pocăinţă sinceră şi să Îi ceri să te ierte pentru 
atitudinile tale păcătoase?
Laodiceea, biserica din timpul ceasului judecăţii, este înfăţişată în 
Apocalipsa ca iind o biserică plină de mândrie spirituală. Ea pretinde 
că este bogată, că are tot felul de bunuri şi că nu duce lipsă de nimic. 
Dumnezeu respinge pretenţiile şi ipocrizia ei, declarând că biserica 
este încropită şi că se complace în starea ei 
şi o sfătuieşte să ie plină de râvnă şi să se 
pocăiască (vezi Apocalipsa 3:19).
Auzi cum îţi vorbeşte glasul Duhului 
Sfânt? Îngenunchează chiar acum şi po că-
ieşte-te! Spune-I lui Dumnezeu că nu eşti 
tot ce ai vrea să ii! Cere-I să-ţi descopere 
toate lucrurile ascunse din suletul tău care 
nu sunt în armonie cu voinţa Sa. Vino la El 
cu lucrurile pe care El ţi le arată! Când vei 
răspunde la apelurile Duhului şi când vei cădea pe genunchi, regretând 
păcatul tău, Dumnezeu îţi va umple inima cu plinătatea Duhului Său.
Când începem să ne 
pocăim – să regretăm 
sincer şi profund 
păcatul – Dumnezeu 
ne pregăteşte inima 
pentru primirea 
Duhului Sfânt.

---

46
10 
ZILE
ÎN
C
AMERA
DE
S
US
10
10
Zile
Zile
 
ÎN
 C
AMERA
 
DE
 S
US
Meditaţie asupra sfaturilor divine
Citeşte cu atenţie următorul fragment din 
Faptele apostolilor, 
paginile 35-38.
Când ucenicii s-au întors de pe Muntele Măslinilor la Ierusalim, 
oamenii i-au privit, sperând să vadă pe feţele lor expresii de întristare, 
tulburare şi înfrângere, însă, în loc de acestea, au văzut fericire şi 
biruinţă. Ucenicii nu se tânguiau acum pentru dezamăgirea speranţelor 
lor. Ei L-au văzut pe Mântuitorul lor înviat şi cuvintele promisiunii Sale 
date la despărţire răsunau continuu în urechile lor.
Ascultători de porunca lui Hristos, ei au zăbovit în Ierusalim în 
aşteptarea făgăduinţei Tatălui – revărsarea Duhului Sfânt. Dar nu au 
aşteptat în trândăveală. Raportul biblic 
ne spune că „tot timpul stăteau în Templu 
şi lăudau şi binecuvântau pe Dumnezeu” 
(Luca 24:53). De asemenea, ei s-au adunat 
laolaltă pentru a prezenta cererile lor 
Tatălui, în Numele lui Isus. Ei ştiau că au 
un reprezentant în ceruri, un Apărător 
la tronul lui Dumnezeu. Cu un respect 
solemn, ei se plecau în rugăciune, repetând 
asigurarea: „Orice veţi 
[pagina 36]
cere de 
la Tatăl, în Numele Meu, vă va da. Până acum 
n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi şi 
veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să ie deplină” (Ioan 16:23,24). 
Mai sus şi tot mai sus întindeau ei mâna credinţei, cu argumentul cel 
mai puternic: „Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta 
lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi” (Romani 8:34).
În timp ce aşteptau împlinirea făgăduinţei, ucenicii îşi umileau 
inimile în sinceră pocăinţă şi îşi mărturiseau necredinţa. În timp ce-şi 
aminteau cuvintele pe care Hristos li le adresase înainte de moartea 
Sa, ei au priceput mult mai bine înţelesul lor. Adevărurile care le 
dispăruseră din memorie le erau acum aduse din nou în minte, şi ei 
le repetau unul după altul. Ei îşi reproşau faptul că nu-L înţeleseseră 
Meditând la viaţa Lui 
curată şi sfântă, ei au 
simţit că niciun efort 
nu era prea greu, 
niciun sacrifi ciu prea 
mare ca să poată da 
mărturie în viaţa lor 
despre frumuseţea 
caracterului lui Hristos. 

---

47
10 
ZILE
ÎN
C
AMERA
DE
S
US
Ziua
Ziua