Cercetarea inimii Biblia este plină cu îndemnuri din partea lui Dumnezeu de a ne lua
timp pentru cercetarea inimii. Apostolul Pavel ne îndeamnă să luăm
seama bine „ca nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu pentru
ca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină
de amărăciune, să vă aducă tulburare, şi
mulţi să ie întinaţi de ea” (Evrei 12:15).
Din rădăcini ies lăstari, iar lăstarii aduc
roade. Dacă porţi în inimă o rădăcină de
amărăciune, atunci lăstarii ei vor i: mânia,
critica aspră sau bârfa, iar urmarea va i
rodul dezastruos al ruperii relaţiilor. Toate
rădăcinile păcatului vor avea, în inal, un
rod neplăcut.
Cu mulţi ani în urmă, am vizitat împreună
cu soţia mea Fortul Ticonderoga din New
Hampshire. Acest fort din timpul Războiului
de Independenţă a fost un post militar
strategic între 1775 şi 1779. Ştiind că mulţi turişti găsesc frecvent
săgeţi în apropiere de zidurile fortului, l-am întrebat pe ghid unde să
caut. Cu un zâmbet, el mi-a răspuns calm: „Chiar la intrarea principală.”
Răspunsul lui m-a surprins. Cum era posibil să găsesc săgeţi acolo,
când mii de oameni intră pe poarta principală în iecare an? De ce
nu le-au luat alţii până acum? Ghidul mi-a explicat că momentul cel
mai oportun pentru a găsi săgeţi era primăvara, când dezgheţul le
aducea la suprafaţă după iarna lungă din Noua Anglie. M-am gândit la
explicaţia lui de nenumărate ori. Săgeţile se alau la câţiva centimetri
Dacă porţi în inimă
o rădăcină de
amărăciune, atunci
lăstarii ei vor fi : mânia,
critica aspră sau
bârfa, iar urmarea va
fi rodul dezastruos al
ruperii relaţiilor. Toate
rădăcinile păcatului
vor avea, în fi nal, un
rod neplăcut.
